Educatia Rational Emotiva si Comportamentala erec psihoterapiile cognitiv-comportamentale

Educatia Rational Emotiva si Comportamentala EREC

Psihoterapiile cognitiv-comportamentale

• Segmentul din familia mai larga a psihoterapiilor, cel mai bine validat stiintific

• Exista mai multe scoli:

• Psihoterapia rational emotiva si comportamentala (REBT) – A. Ellis

• Psihoterapia cognitiva (CT) – A. Beck

• Modificarile cognitiv-comportamentale (CBM – D. Meichenbaum)

Asumptii fundamentale:

• Evenimentele din viata nu ne afecteaza raspunsurile / reactiile in mod direct, ci felul in care percepem si interpretam evenimentele (cognitiile noastre, modul in care le percepem) cauzeaza raspunsurile noastre:

• cognitive (ideea ca nu merita sa traiesc)

• comportamentale (izolare, lipsa de comunicare)

• subiectiv-emotionale (traire depresiva)

• biologice (cresterea tensiunii arteriale)

• Cognitiile prin care interpretam aceste evenimente de viata pot fi identificate:

• in mod direct (in cazul cognitiilor constiente)

• indirect (prin indicatori comportamentali) in cazul cognitiilor inconstiente.

• Odata identificate, cognitiile POT fi schimbate prin tehnici psihologice specifice;

• astfel, cognitiile (convingerile, credintele) irationale / dezadaptative, care genereaza raspunsuri disfunctionale sunt inlocuite cu cognitii rationale / adaptative, care genereaza raspunsuri functionale.

Terapia raţional emotivă şi comportamentală

• reprezintă o metodă de intervenţie prin consiliere, în general fondată pe asumpţia că problemele emoţionale rezultă mai degrabă dintr-o gândire şi înţelegere defectuoasă a evenimentelor, decât din evenimentele în sine.

• A – evenimentul activator (interior sau exterior)

• B – convingerile – rationale sau irationale

• C – consecintele – emotionale sau comportamentale

• Convingerile rationale >> consecinte negative functionale (tristete)

• Convingerile irationale >> consecinte negative disfunctionale (depresie)

Consecintele functionale:

• Atrag atentia persoanei ca ceva blocheaza atingerea scopurilor sale, insa nu imobilizeaza individul

• Motiveaza persoana sa recurga la comportamente care conduc la dezvoltarea personala

• Incurajeaza punerea eficienta, in practica, a comportamentelor necesare atingerii propriilor scopuri

Consecintele disfunctionale:

• Conduc la experientierea durerii si disconfortului psihic

• Motiveaza persoana sa recurga la comportamente contrare propriilor interese

• Impiedica persoana sa se angajeze in comportamentele necesare atingerii propriilor scopuri

• Etapa D (disputarea) - provocarea credinţelor iraţionale prin chestionarea asumpţiilor referitoare la un anumit eveniment.

• Etapa E – găsirea unei soluţii eficiente

Emoţiile negative izvorăsc din trei mari credinţe iraţionale:

• (Eu) Trebuie să mă descurc bine şi să câştig aprobarea celorlalţi pentru performanţele mele, altfel voi părea că sunt o persoană ratată.

• Ceilalţi trebuie să mă trateze cu respect, exact aşa cum doresc eu să fiu tratat; dacă nu procedează astfel, societatea şi întregul univers ar trebui să-i condamne şi să-i pedepsească pentru lipsa lor de consideraţie relativ la persoana mea.

• Viaţa trebuie să fie în aşa fel aranjată încât eu să obţin tot ceea ce-mi doresc într-un mod confortabil, rapid şi uşor, şi să nu am parte de nimic din ceea ce nu-mi doresc.

Rezultatul - sentimente şi atitudini total neproductive:

• Lipsa valorii ca şi persoană (“Sunt o persoană lipsită de valoare dacă nu mă descurc excelent şi nu câştig aprobarea celorlalţi în măsura în care vreau eu”).

• Catastrofarea (“Este teribil şi îngrozitor dacă nu fac totul aşa cum trebuie”).

• Lipsa toleranţei la frustrare / toleranţa scăzută la frustrare (“Nu suport lucrurile care mi se întâmplă şi care nu trebuia să aibă loc”).

RATIONAL vs IRATIONAL

• Pentru a fi rationala, o persoana trebuie sa fie:

• Pragmatica

• Logica

• In acord cu realitatea obiectiva

• Rationalitatea – ceea ce ii ajuta pe indivizi sa isi atinga scopurile de baza, este logic (nonabsolutist) si consecvent cu realitatea obiectiva.

• Irationalitatea – ceea ce blocheaza atingerea scopurilor de baza ale unei persoane, este ilogic (mai ales dogmatic si rigid) si este inconsecvent cu realitatea obiectiva.

Secventele REBT

• Centrarea pe probleme specifice de viata

• Definirea si stabilirea problemei tinta

• Evaluarea C-ului (a consecintei)

• Evaluarea A-ului (a evenimentului)

• Identificarea si evaluarea problemelor emotionale secundare

• Clarificarea lagaturii intre B si C

• Evaluarea convingerilor (a B-ului)

• Stabilirea legaturii intre convingerile irationale si consecinte

• Disputarea credintelor irationale

• Adincirea increderii in credintele rationale

• Punerea in practica a cunostintelor si competentelor acumulate

• Verificarea sarcinilor pentru acasa

• Facilitarea procesului de producere a schimbarii

Istoricul aplicarii educaţiei raţional emotive şi comportamentale la copii şi adolescenţi.

• 1972 - programul “The Living School”

• Ellis aplica cu succes principiile REBT ca şi bază pentru o educaţie rational emotivă si comportamentala

• Scopul - modificarea gândurilor negative şi a credinţelor iraţionale la elevi

• 1975 - Ellis a început să lucreze si cu consilierii educaţionali

• Scopul - oferirea unei metode comprehensive şi eficiente de consiliere raţional emotivă si comportamentala

• 1983 – Bernard & Ellis deschid noi direcţii de cercetare în domeniu

• studii asupra atitudinilor şi gândurilor care pot crea sau reduce stresul la profesori, în diverse contexte

• 2001 - Bernard

• studiu de investigare a credinţelor iraţionale la profesorii iesiti la pensie

• 2001 - Bernard

• primul studiu de masurare a credinţelor iraţionale la un grup de 792 profesori

• identificarea a patru categorii de CI:

• autodepreciere

• autoritarism

• cerinţa de a se face dreptate

• toleranţă scăzută la frustrare

• >> Scala de credinte irationale a profesorilor

• 1975 - Knaus & Bokor

• eficienţa EREC în a ajuta copiii cu dizabilităţi în învăţare să facă faţă grijilor şi problemelor şi să se accepte mai uşor pe sine

• 1983 - Meichenbaum & Goodman

• aplicarea EREC la elevi de clasa a II-a etichetaţi ca fiind “impulsivi”

• reuşesc să obţină schimbări comportamentale satisfăcătoare.

• 1989 - Ann Vernon

• “Thinking, Feeling, Behaving – An Educational Curriculum for Adolescents” - metodă alternativă de predare la clasele I – XII, aplicată cu succes în SUA

• 2006

• “Dezvoltarea inteligentei emotionale” – Educatie rational emotiva si comportamentala

Motive pentru aplicarea EREC la copii şi adolescenţi.

• natura educativă a terapiei; scopul - a ajuta oamenii să se ajute, predându-le concepte pozitive de sănătate mentală.

• convingerile iraţionale centrale pe care educatia raţional emotivă şi comportamentală încearcă să le modifice, se relaţionează cu multe dintre problemele de bază întâlnite de către tineri:

• echivalarea aprecierii de sine cu propriile performanţe, motiv pentru care nu au niciodată o părere prea bună despre propria persoană;
• exagerarea evenimentelor, urmată de reacţionarea prin modalităţi de auto-înfrângere (e.g. abuzul de alcool sau droguri);
• suprageneralizarea şi pierderea perspectivei asupra problemelor, urmate de reacţii impulsive (e.g. comportamentul suicidar).

• incapacitatea de a-şi stabili scopuri pe termen lung datorita convingerii ca toate lucrurile ar trebui să fie obţinute cu uşurinţă, fără nici un efort
• superficialitatea eforturilor de preventie (din moment ce tinerii nu sunt învăţaţi să-şi schimbe aceste sentimente prin modificarea gândurilor)

Scopurile finale al EREC

• “a-i ajuta pe oameni să-şi modifice cu

• succes gândurile negative ,dezadaptative”

• “a-i ajuta pe oameni să îşi schimbe,

• in bine, filosofia de viaţă”