Efectele consumului de alcool în cantităţi mici

Efectele consumului de alcool în cantităţi mici
Cât de autentic este „paradoxul francez”? (Partea a II-a)
(Pentru a citi prima partea a acestui material faceţi click aici.)

Riscurile consumului de alcool în cantităţi mici
În ultima vreme, în lumea medicală se încearcă să se acrediteze ideea subtilă că un consum de alcool în cantităţi mici ar fi benefic pentru sănătatea oamenilor şi că ar reduce riscul de boală coronariană (cardiopatie ischemică, infarct miocardic) prin scăderea colesterolului. Această acţiune favorabilă este însă greu de demonstrat, ţinând seama de efectele nocive ale alcoolului. (3)
Să cercetăm în continuare studiul întreprins de o comisie specială ce a fost sponsorizată de către Guvernul american pentru a observa dacă un consum moderat de alcool are efecte benefice asupra sănătăţii inimii.

a. Care sunt efectele alcoolului asupra organismului uman ?
• Pentru început să punctăm câteva date despre alcool. Vinul sau alte produse alcoolice (bere, whisky) fie că sunt produse în Vest sau în Est, conţin aproximativ aceeaşi concentraţie de etanol (alcool pur). Fie că bei trei pahare de vin sau trei păhărele de whisky, vei suporta aceleaşi consecinţe.
• Timpul de metabolizare (de desfacere) al alcoolului în organism sau timpul de eliminare al alcoolului ingerat este la un pahar de vin, un păhărel de whisky sau o halbă de bere de aproximativ 1-3 ore. Dacă sunt cantităţi duble, au nevoie de un timp dublu de prelucrare şi eliminare din corp.

b. Există mai mulţi factori ce influenţează efectele alcoolului asupra organismului uman. Cu cât există o concentraţie mai mare de etanol (alcool pur) în băutură, cu atât efectul toxic (de îmbătare) este mai puternic. Alcoolul este hidrosolubil şi el se dizolvă rapid în corpul uman, ce conţine aproximativ 70% apă. Dacă un organism este mic, şi ne referim la copii, atunci efectul alcoolului este mai puternic faţă de aceeaşi cantitate de alcool dizolvată într-un organism mai mare (al adultului). Femeile se îmbată mai repede din două motive: pentru că au un volum mai mic de masă corporală şi pentru că au o concentraţie mai mică a alcool - dehidrogenazei, o enzimă ce contribuie la metabolizarea alcoolului.

c. Ce înseamnă consumul moderat de alcool ? Se referă la ingerarea a 1-2 pahare de vin, 1-2 păhărele de whisky sau 1-2 căni de bere. Alcoolul este absorbit în sânge cam în cinci minute, iar concentraţia maximă ajunge în sânge cam la 30 - 60 minute de la consum.
Unul dintre primele organe afectate de alcool este creierul. Folosirea moderată a alcoolului, adică 1-2 pahare, afectează puterea şi capacitatea de judecată a omului, deprimă starea de inhibiţie, adică acel autocontrol al omului, persoana devenind dezinhibată. Astfel că se alterează dispoziţia sufletească a omului şi creşte îngrijorător, frecvenţa cardiacă. Întrucât alcoolul este absorbit în sânge cam în cinci minute de la ingerare, el ajunge în toate regiunile corpului, prin intermediul sângelui. De asemenea consumul de alcool este un factor de risc în producerea de accidente vasculare cerebrale (AVC).

Una din comisiile P.A.T. Force, societate ce a fost desemnată să studieze problema alcoolului în S.U.A., a declarat încă din anul 1989 că: „omul nu trebuie să consume alcool în nici o cantitate.”

O.M.S. a făcut o declaraţie asemănătoare, afirmând că: „nu putem recomanda alcoolul în nici o cantitate, iar un consum exagerat de alcool duce la ciroză hepatică şi la alte boli ce afectează sănătatea oamenilor.”
Consiliul Naţional cu privire la Alcoolism şi Dependenţa de Droguri din S.U.A. a declarat că: „alcoolismul este o boală cronică ce are factori genetici, psihosociali şi de mediu, care îi influenţează dezvoltarea sau progresia, precum şi manifestarea. Boala aceasta este progresivă şi fatală. Alcoolismul este o boală şi nu, un obicei.”
Academia Naţională de Ştiinţe din S.U.A. a declarat că: „până şi cantităţile mici de alcool sunt capabile să producă dependenţă celor care-l consumă.” (4) Deci, nu numai cantităţi moderate sau exagerate de alcool sunt toxice organismului uman, ci şi cantităţile mici. Deci, şi în acest caz se confirmă proverbul care zice că: „buturuga mică răstoarnă carul mare.”

d. Să studiem acum, modul în care alcoolul afectează absorbţia substanţelor nutritive din alimentaţia omului şi în general, statutul nutritiv al unei persoane.
• Alcoolul afectează digestia omului. El are un efect de inhibare a metabolismului elementelor nutritive, pentru că alcoolul blochează şi încetineşte activitatea unor enzime ce contribuie la digestia elementelor nutritive. Acest lucru se întâmplă atât la alcoolici, cât şi la aşa-numiţii consumatori moderaţi.
• Alcoolul afectează absorbţia elementelor nutritive. Se produc astfel, leziuni importante asupra mucoasei digestive prin care se absorb aceste elemente, cum ar fi: gastritele şi pancreatitele.
• Alcoolul distruge de asemenea capacitatea de transport a sângelui şi a diferitelor elemente nutritive din sânge. Se instalează anemia datorită diminuării hemoglobinei din celulele roşii ale sângelui.
• Alcoolul mai are un efect negativ asupra capacităţii de reglare a glicemiei de către organism. Acest aspect este o veste proastă pentru diabetici, care au probleme cu nivelul glicemiei.
• Alcoolul afectează metabolizarea proteinelor. În acest caz este perturbat procesul biochimic prin care proteinele, lanţurile lungi de aminoacizi sunt fragmentate în aminoacizi constituenţi. Lucrul acesta este interesant de observat, pentru că unii folosesc alcoolul pentru a-şi păstra greutatea ideală, în dauna adoptării unui stil de viaţă sănătos, iar ei observă de fapt că nu se îngraşă, deşi alcoolul cedează destul de multe calorii.

e. Să observăm acum efectele alcoolului şi asupra altor organe cum sunt ficatul şi creierul, pentru că este dovedit faptul că alcoolul distruge lent, dar sigur, celulele hepatice şi celulele nervoase.
• Una din caracteristicile ficatului este că preferă acizii graşi ca sursă de energie, mai degrabă decât glucoza, iar atunci când alcoolul pătrunde în organism, ficatul va alege alcoolul pentru a-l metaboliza şi a-l folosi ca sursă de energie în locul acizilor graşi, aşa cum o face în mod obişnuit. Dacă aceşti acizi graşi nu mai sunt folosiţi de către ficat, pentru că el preferă alcoolul, atunci aceşti acizi graşi vor începe să se acumuleze în sânge, unde circulând, vor creşte vâscozitatea sângelui şi vor contribui în felul acesta la apariţia bolilor cardio-vasculare şi mai ales a cardiopatiei ischemice.
• Efectul alcoolului asupra creierului este că el, spre deosebire de ficat, preferă glucoza ca sursă primară de energie, dar ca şi ficatul, creierul atunci când are de ales între glucoză şi alcoolul care este prezent în sânge, va alege alcoolul. De aceea, oamenilor care consumă alcool li se alterează judecata destul de rapid, în momentul în care au ingerat alcool. Este ca şi cum un motor de Mercedes ultimul tip, ar fi alimentat brusc, cu petrol lampant, în loc de benzină Euro 3 sau Euro 4, spre „griparea”, „afumarea” şi chiar distrugerea lui.

f. Alcoolul creşte riscul de formare a cancerului cavităţii bucale, de laringe, de faringe, de esofag de doua până la cinci ori. De asemenea, alcoolul creşte riscul de formare a cancerului de ficat de 2-3 ori, iar a cancerului de sân de 1,5 ori, cât şi a cancerului de colon.

g. Chiar şi în cantităţi moderate alcoolul afectează sistemul nostru imunitar, de apărare a organismului faţă de agresiunile externe. În special, efectele alcoolului asupra capacităţii de apărare a organismului se observă la nivelul unor celule albe din organism, ale unor leucocite, de fapt ale unor macrofage ce au rolul de a se lupta cu diferite bacterii care pătrund în organism.

h. Atunci când cineva este infectat cu virusul HIV, alcoolul scade imunitatea corpului uman şi grăbeşte evoluţia procesului de afectare a organismului prin boala SIDA.

i. Să ne gândim acum, la aşa-numita pretenţie că alcoolul scade riscul pentru bolile de inimă, rezultat la care au ajuns două studii făcute de către nişte societăţi din Franţa şi California, sponsorizate de către industria producătoare de alcool.
Aceste studii susţin că puţin alcool ar fi bun pentru organism. Dar aceste cercetări sunt populaţionale sau epidemiologice, iar un studiu populaţional nu poate dovedi ca adevărată, relaţia cauză-efect şi anumiţi factori ce au fost observaţi în legătură cu efectul respectiv.
De fapt, chiar oamenii de ştiinţă care fac aceste studii, nu spun că alcoolul într-adevăr are neapărat acest efect benefic asupra inimii, ci ei spun că alcoolul poate avea un efect benefic. Relaţia dintre alcool şi sănătate nu este însă o relaţie de tipul doză-răspuns sau doză-efect. Ce înseamnă relaţia doză-efect ? Înseamnă că o anumită doză produce un anumit efect, să presupunem că unul pozitiv, iar două doze produc un efect pozitiv de două ori mai mare, iar trei doze produc un efect pozitiv de trei ori mai mare şi aşa mai departe. În ceea ce priveşte alcoolul însă, lucrurile nu merg liniar în felul acesta, pentru că dacă o doză ar putea să ducă la un anumit efect pozitiv, sau două doze ar avea un efect pozitiv ceva mai mare, la trei doze, deja efectul poate deveni chiar foarte negativ.
Atunci când discutăm despre efectele benefice ale alcoolului, trebuie să spunem că aceste efecte benefice se produc în proporţie de aproximativ 10%, ceea ce nu este un procent semnificativ. Francezii spun că au atât de puţine infarcte şi boli cardiovasculare pentru că beau foarte mult vin. Şi într-adevăr, ei au o morbiditate şi o mortalitate mai mică, prin boli de inimă. Dar stilul de viaţă al francezilor şi al americanilor este acelaşi ? Nu. Dar stilul de viaţă al românilor ? Depinde unde trăiesc, în Franţa, în S.U.A., în Spania sau în România.
Dacă luăm în considerare, cantitatea de grăsimi pe care o consumă un american şi un francez, descoperim că aproximativ 40% din totalul caloriilor unei diete a unui american sau a unui francez este acelaşi, deci 40% din totalul caloriilor este reprezentat de grăsimi.
Dar francezii mănâncă aşa, doar de câţiva ani încoace, iar americanii mănâncă astfel de câteva decenii, cu 40% din totalul caloriilor reprezentate de grăsimi. Francezii mănâncă totuşi altfel decât americanii, cam 50 - 60% din totalul caloriilor este consumat în Franţa înainte de ora 14.00 şi apoi mai muncesc 3 - 4 ore până la orele 17.00 - 18.00.
Americanii au un alt stil de viaţă şi anume ei muncesc de la ora 8 dimineaţa până la ora 17.00 seara, apoi se duc acasă şi masa cea mai bogată o au după ora 18.00, după care se instalează confortabil în faţa televizorului şi nu mai fac exerciţii fizice. Oare numai ei au adoptat acest stil de viaţă păgubos ? Noi românii cum ne comportăm, din acest punct de vedere ?
Un alt lucru care îi deosebeşte pe americani de francezi, este faptul că americanii, oriunde se deplasează, merg de obicei cu maşina, pe când francezii folosesc mai mult mijloacele de transport în comun, metroul şi mersul pe jos, care este foarte sănătos.
Francezii mănâncă mai puţină carne roşie (porc, vită), faţă de carnea albă (peştele şi pasărea) sau dacă mănâncă carne roşie, aceasta este mai slabă. De asemenea, ei mănâncă mai multe legume, fructe, zarzavaturi şi cereale, alimente bogate în fibre vegetale, decât alimente semipreparate, fast-food-uri sau alimente rafinate.
Unele din ultimele cercetări arată faptul că aproximativ o treime dintre americani sunt obezi, pe când în Franţa nu prea există probleme de felul acesta. Este ştiut faptul că obezitatea este un alt factor de risc pentru bolile cardiovasculare.
Dacă luăm în considerare toate aceste elemente de diferenţiere care ţin de stilul de viaţă al francezilor, faţă de cel al americanilor, este normal ca francezii să aibă cifre mai bune la mortalitatea prin boli cardiovasculare şi aceasta nu datorită consumului de alcool. De exemplu, locuitorii din sudul Franţei, folosesc frecvent, uleiul de măsline. Acesta, graţie conţinutului său bogat în grăsimi mononesaturate, au un efect protector împotriva bolilor de inimă, ceea ce ar contribui la o mortalitate mai mică a francezilor datorită maladiilor cardiovasculare. Dar ceea ce francezii omit să ne mai spună, vorbind despre aşa-numitele efecte benefice ale alcoolului, este faptul că ei au una dintre cele mai mari incidenţe de ciroză hepatică, de cancer de vezică urinară şi de cancer de colon, iar toate aceste trei boli sunt legate de consumul de alcool.
Deci, francezii au în stilul lor de viaţă mai multe elemente de protecţie a sănătăţii şi a cordului în special, consumă mai multă vitamină A şi C, fibre vegetale şi mai puţină grăsime, exersează mai mult fizic şi mănâncă mai consistent în prima parte a zilei. Curtis Ellison de la Universitatea din Boston, SUA, este de părere că explicaţia „paradoxului francez” se găseşte în faptul că francezii servesc masa cea mai mare la prânz, consumând 60% din caloriile zilei înainte de ora 14:00. De fapt, acestea îi protejează mai bine împotriva mortalităţii prin boli cardiovasculare şi astfel cifra mortalităţii este mai scăzută la ei, comparativ cu cea a americanilor.

j. Alte efecte negative ale consumului de alcool în cantităţi mici asupra organismului sunt următoarele:
afectează funcţia sexuală („alcoolul îţi produce dorinţa, dar îţi ia putinţa”);
afectează de asemenea acţiunea benefică a peste 150 de substanţe chimice, folosite ca medicamente;
creşte efectul tranchilizantelor, sedativelor, somniferelor şi al anticonvulsivantelor;
creşte riscul de sângerare dat de consumul de aspirină sau de medicamentele antiinflamatorii;
scade acţiunea medicamentelor antiaritmice, vasodilatatoare, ce controlează frecvenţa inimii, cât şi a celor antihipertensive.

k. Să luăm în discuţie acum, modul în care un singur pahar de băutură este capabil să afecteze capacitatea de conducere a unui autovehicul. În primul rând, alcoolul are un efect de întârziere a timpului de reacţie, de asemenea capacitatea de atenţie distributivă este alterată de către alcool, care încetineşte procesarea informaţiilor în creier şi prelucrarea datelor. Acomodarea vizuală este încetinită de către alcool, iar una sau două pahare de băutură vor afecta şi aşa-zisa vedere laterală, adică ceea ce omul sesizează chiar dacă priveşte drept înainte în câmpul vizual. Astfel ochiul se adaptează mai lent la o lumină strălucitoare, cum ar fi dacă cineva circulă din sens invers cu faza mare aprinsă. De asemenea alcoolul afectează şi memoria de scurtă durată. Acest raport ne parvine din partea Comisiei privind siguranţa traficului în S.U.A. De asemenea, Comitetul de Sănătate Publică din Franţa aflat sub conducerea prof. dr. C. Got a arătat că 41% din accidentele rutiere soldate cu morţi s-au datorat consumului de alcool, din care 27,6% din cei direct implicaţi au avut o alcoolemie de peste 0,8 g/l. (5)
Având în vedere cele afirmate mai sus, cred că nu aţi dori să vă întâlniţi, când circulaţi cu autoturismul, cu un şofer beat la volanul unei maşini ce circulă din sens opus, oricâte airbag-uri frontale sau laterale aţi avea.
În S.U.A., există de asemenea o lege ce interzice piloţilor de avioane care au consumat alcool, să se urce la bordul unui avion pentru a-l pilota, decât doar după trecerea a 12 ore de la ultima băutură alcoolică ce a fost consumată. Dar s-a constatat faptul că şi după ce alcoolemia, deci concentraţia de alcool din sânge, ajunge practic la zero, capacitatea lor de a conduce un avion, în mod performant şi sigur, este alterată de alcoolul pe care l-au consumat unii piloţi, chiar şi cu 24 ore înainte.

l. Să revenim şi la efectele sociale ale consumului de alcool şi în acest sens am apelat la ajutorul statisticii :
35% din cazurile de sinucidere se produc la alcoolici;
38% dintre cei care se îneacă sunt dintre cei care au folosit alcoolul;
peste 50% dintre violuri au loc sub influenţa alcoolului;
66% din incendii au fost provocate de oameni care au consumat alcool;
până la 77% dintre cei care cad în diferite circumstanţe şi se rănesc, sunt sub influenţa băuturii alcoolice;
majoritatea cazurilor de sarcină nedorită apar la femei ce au folosit înainte de actul sexual alcoolul, fapt ce le-a afectat capacitatea de decizie şi de protecţie;
91% dintre amenzile pe care le dau poliţiştii de la circulaţie din S.U.A. sunt legate de persoane ce au produs infracţiuni sub influenţa alcoolului;
93% dintre cei care se consideră consumatori moderaţi de alcool (1-2 porţii de alcool) vor conduce maşina într-un interval de numai o oră de la consumarea alcoolului, într-un mod periculos pentru toţi ceilalţi participanţi la traficul rutier.