Elemente de istorie, doctrină şi practică misionară

Die Kirche Jesu Christi. Der reformatorishe Beitrag zum okumenischen Dialog uber die kirchliche Einheit

The Church of Jesus Christ.The Contribution of the Reformation towards Ecumenical Dialogue on Church Unity,

Verlag Otto Lembeck, Frankfurt am Main , 1995 (3. Auflage 2001).

O primă variantă de traducere în limba română, pentru cursurile de Master, a fost realizată de d-l Marius Ţeican, în prezent masterand la Oslo.

172 United Church- uniune bisericească între metodişti şi reformaţi, a nu se confunda cu Biserica unită cu Roma (n.tr.)

173 v.nota 1(n.tr.)

174 Idem

175 LA se referă la Acordul Leuenberg, iar numerotarea la articolele Acordului

176 În acest document pluralul “ biserici” se referă întotdeauna la diferite forme istorice ale Bisericii celei una, sfântă,.sobornicească şi apostolică; singularul de referă în mod obişnuit la Biserica credinţei, cu excepţia cazurilor când există adjective adiţionale cum ar fi “vizibilă”, “ concretă” etc.

177 katolike , în sensul originar din Simbolul niceo-constantinopolitan, conform întregului, kata holon (n.tr)

178 Dienst în lb. germană şi service în lb. engleză s-au tradus în lb. română cu servire pentru a se distinge de Amt şi respectiv ministry traduse cu slujire în sensul slujirii preoţeşti prin hirotonie ( n.tr.)

179 v.nota 1( n.tr.)

180 Relaţia dintre iudei şi creştini, dintre Israel şi biserică cere consultaţii doctrinare viitoare între bisericile participante la comunitatea bisericiească Leuenberg. În anul 1994 Adunarea generală a selectat-o ca una dintre cele trei teme noi ale conversaţiilor doctrinare.

181 V.nota 1( n.tr.)

182 În ceea ce privesc etapele premergătoare ale dialogului oficial ortodox-catolic a se vedea Pr. Lect dr. Irimie Marga, În dragoste şi adevăr. Dialogul teologic oficial ortodoxo-catolic de la Rodos la Balamand, Editura Paralela 45, 2000, pp. 19-29. Vezi şi Lect Dr. Cezar Vasiliu, Pregătire, începerea şi perspectivele dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică, Studii Teologice, nr. 5-6/1981, pp. 377-397; Relaţiile dintre Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă de la anunţarea Conciliului Vatican II (ianuarie 1959) până în decembrie 1970. (teză de doctorat), Ortodoxia, nr. 1/1976, pp. 89-143; Vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Constantinipol. Anunţarea oficială a începerii dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică, Ortodoxia, nr. 2/1980, pp. 401-406; Anca Manolache, Întâlnirea dintre Patriarhul Ecumenic Dimitrie I şi Papa Ioan Paul al II-lea, Ortodoxia nr. 2/1980, pp. 407-416; Pr. Prof. Ştefan Alexe, Începutul dialogului teologic oficial dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică, Ortodoxia nr. 1/1981, pp. 106-111; Dr. Antonie Plămădeală, Patriarhia Ecumenică şi dialogul cu Biserica Romano-Catolică, în vol. „Ca toţi să fie una”, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1979, pp. 181-192.

183 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit., p. 41.

184 Johannes Panagopoulos, Orthodoxie und Katholizismus im Dialog în „Ostkirchliche Studien”, nr. 30/1981, p. 305 apud Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. pp. 43-44.

185 Irenikon, t. LIII, 1980, nr. 3, p. 363 apud Pr. Prof. Dr. Ştefan Alexe, Relaţiile actuale ale Bisericii Ortodoxe cu Biserica Romano-Catolică. Dialogul teologic, Ortodoxia nr. 3/1988, p. 18.

186 A se vedea întregul Comunicat la Pr. Asist Vasile Mihoc, Deschiderea Dialogului teologic oficial între Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă, Mitropolia Ardealului, nr. 7-9/1980, p. 746-747 precum şi la Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. pp. 46-47.

187 Pressekommunique în „Information Service” (Secretariat for Promoting Christian Unity) nr. 49/1982, p. 59 apud Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 52.

188 Documentul de la Munchen, I, 6, apud Pr. Lect Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 57.

189 A se vedea Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Relaţiile treimice şi viaţa Bisericii, Ortodoxia nr. 4/1964, pp. 507-509; Purcederea Duhului Sfânt de la Tatăl şi relaţia Lui cu Fiul, ca temei al îndumnezeirii şi înfierii noastre, Ortodoxia, nr. 3-4/1979, pp. 589-590; Despre aspectele şi implicaţiile doctrinare ale adaosului Filioque a se vedea Cornel Toma, Pnevmatologia la Sfântul Nichita Stethatul şi consecinţele ei în dialogul teologic dintre ortodocşi şi romano-catolici, Teologia, nr. 3/2004, Arad, pp. 60-77; Cristinel Ioja, Relaţia dintre Fiul şi Duhul Sfânt în triadologia ortodoxă şi romano-catolică, Teologia, nr. 3/2004, Arad, pp. 78-96.

190 Documentul de la Munchen I, 6 apud Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 57. Despre aspectele doctrinare ale Documentului de la Munchen a se vedea şi Pr. Asist. Dr., Consideraţii asupra dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu Bisericile: Romano-Catolică, Anglicană, Veche-Catolică, Orientală (Necalcedoniană) şi Luterană, Ortodoxia, nr. 3/1985, pp. 399-401.

191 Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Le dialoque entre l’Eglise orthodoxe el l’Eglise catholique-romaine. Le document de la commission mixte de Munich, în „ROC News”, nr 3/1982, p. 50 apud Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 65.

192 Ibidem, pp. 66-67.

193 Pr. Prof. Dr. Ştefan Alexe, op. cit. p. 19.

194 Despre această problematică a se vedea Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, În problema intercomuniunii, Ortodoxia nr. 4/1971; Pr. Prof. Liviu Stan, Iconomie şi intercomuniune, Ortodoxia nr. 1/1970; Pr. Prof. Ioan Ică, Comuniune şi intercomuniune, Glasul Bisericii, nr. 5-6/1978; Pr. Prof. Nicolae V Dură, Intercomuniune sau comuniune sacramentală? Identitatea eclesială şi unitatea în credinţă, Ortodoxia, nr. 4/1988.

195 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 70.

196 Pr. Prof. Dr. Ştefan Alexe, op. cit. p. 20.

197 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. pp. 76-77.

198 Pr. Prof. Dr. Ştefan Alexe, op. cit. p. 21.

199 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 79.

200 A se vedea: Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Numărul Tainelor, raporturile dintre ele şi problema Tainelor din afara Bisericii, Ortodoxia, nr.2/1956, p. 202; Pr. Lect Dumitru Gh. Radu, Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine şi problema intercomuniunii, (teză de doctorat), Ortodoxia nr. 1-2/1978, p. 260.

201 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 81.

202 Dr. Antonie Plămădeală, Credinţa, tainele şi viaţa Bisericii (II) TR, nr. 25-28/1984, p. 7 apud Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 81.

203 Antonie, Mitropolitul Ardealului, Dialogul teologic dintre ortodocşi şi romano-catolici şi perspectivele lui, TR 134 (1986), nr. 5-6,7-8, p.2 apud Pr. Prof. Dr. Ştefan Alexe, op. cit. pp. 21-22

204 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p 88.

205 Dr. Antonie Plămădeală, Speranţe şi decepţii ecumenice la Bari, TR nr. 29-30/1986, p. 4 apud Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 96.

206 Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Transilvaniei, Bari 1987: Un document de dialog, BOR, nr. 5-6/1987, p. 69.

207 Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Transilvaniei, Dialogul dintre Biserica Ortodoxă şi cea Romano-Catolică. Stadiul lui în sesiunea plenară din 1987, TR nr. 25-28/1987 apud Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 100.

208 Dr. Antonie Plămădeală, Lucrările comisiei internaţionale mixte de dialog dintre Biserica Ortodoxă şi cea Romano-Catolică. Sesiunea a IV-a Bari, iunie 1987, Mitropolia Ardealului nr. 4/1987, p. 62.

209 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. pp. 119-120. A se vedea Documentul de la Bari la Ibidem, pp. 106-115.

210 Pr. Prof. Dr. Ştefan Alexe, op. cit. p. 26.

211 Pr. Lect.Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 132.

212 Ibidem, p. 143.

213Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Transilvaniei, A cincia sesiune plenară a Comisiei internaţionale mixte de dialog teologic dintre Biserica Ortodoxă şi cea Romano-Catolică, Mitropolia Ardealului nr. 4/1988, pp. 62-63.

214 Ibidem, p. 64.

215 Ibidem, p. 63.

216 A se vedea Documentul de la Noul Valamo, IV, 55 la Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p.133-142.

217 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 154.

218 Pr. Asist. Nicolae V Dură, Relaţiile actuale dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică şi bazele lor eclesiologice, Glasul Bisericii, nr. 9-12/1983, p. 633.

219 A se vedea Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. p. 167.

220 Ibidem, p. 168. A se vedea Declaraţia de la Freising, Ibidem, pp. 170-172.

221 Ibidem, pp. 184-185. Totuşi trebuie să afirmăm că deşi Biserica Romano –Catolică, odată cu Conciliul Vatican II, devine receptivă faţă de ecumenism, totuşi, datorită primatului papal de jurisdicţie universală, Conciliul tinde să imprime ecumenismului contemporan o direcţie romano-centrică menită să transforme întreaga creştinătate necatolică în complement ecleziastic al Bisericii Romane. (A se vedea Pr. Asist. Dumitru G Popescu, Ecleziologia romano-catolică după documentele celui de-al doilea Conciliu de la Vatican şi ecourile ei în teologia contemporană, (teză de doctorat), Ortodoxia, nr. 3/1972, pp. 433-441).

222 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit., p.186.

223 A se vedea şi Pr. Dr. Mircea Basarab, Reflecţii pe marginea celei de a şasea întruniri plenare a Comisiei mixte internaţionale pentru dialogul dintre Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă, Ortodoxia, nr. 3/1990, pp. 189-192.

224 Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. ,pp. 187-188.

225 Ibidem, pp. 258-263.

226 Despre diferitele atitudini teologice pe marginea Documentului de la Balamand şi despre receptarea lui a se vedea Pr. Lect. Dr. Irimie Marga, op. cit. pp. 265-283.

227 Despre aspectele convorbirilor şi discuţiilor dintre cele două Biserici din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea a se vedea Pr. Prof. Ioan G Coman, Sfânta Euharistie în concepţia vechilor-catolici şi poziţia Bisericii Ortodoxe în această problemă, Ortodoxia nr. 3/1967, pp. 321-349; Pr. Prof. Mircea Chialda, Învăţătura despre „Filioque” în Biserica Veche-Catolică, Ortodoxia nr. 3/1967, pp. 350-365; Diacon Doctorand Miron V Mihuţ, Aspectul canonic al raporturilor Bisericii Ortodoxe cu Biserica Veche-Catolică, Ortodoxia nr. 3/1967, pp. 366-390.

228 A se vedea Pr. Prof. Ştefan Alexe, În sprijinul dialogului teologic ortodoxo-vechi-catolic. Texte comune ale Comisiei teologice mixte ortodoxo-vechi-catolice, Ortodoxia nr. 1-2/1978, p. 5.

229 A se vedea: Pr. Prof. Ştefan Alexe, În sprijinul dialogului teologic ortodoxo-vechi-catolic. Texte comune ale Comisiei teologice mixte ortodoxo-vechi-catolice, Ortodoxia, nr. 1-2/1978, pp. 6-12.

230 Pr. Asist. Dr. Nicolae V Dură, Consideraţii asupra dialogurilor teologice…pp. 426-427.

231 Pr. Prof. Ştefan Alexe, A treia întrunire a Comisiei teologice mixte pentru dialogul oficial dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Vechi- Catolică (Bonn, 20-24 august 1979), Ortodoxia nr. 3/1980, p. 566.

232 A se vedea: Dialogul teologic oficial ortodoxo-vechi-catolic. Texte adoptate de Comisia Teologică Mixtă Ortodoxo-Vechi-Catolică la întrunirea de la Bonn între 20-24 august 1979, trad. Pr. Prof. Ştefan Alexe, Ortodoxia, nr. 3/1980, pp. 566-569.

233 Pr. Prof. Ştefan Alexe, Întrunirea subcomisiei mixte pentru dialogul teologic ortodoxo-vechi-catolic, (Berna,-Elveţia, 9-13 martie 1981), Ortodoxia nr. 4/1981, p. 634.

234 A se vedea: Dialogul teologic oficial ortodoxo-vechi-catolic. Texte adoptate de Comisia Teologică Mixtă Ortodoxă-Vechi-Catolică la cea de-a patra Adunare generală de la Zagorsk-Moscova, între 15-22 septembrie 1981, trad. Pr. Prof. Ştefan Alexe, Ortodoxia, nr. 4/1981, pp. 635-639.

235 Pr. Prof. Ştefan Alexe, Dialogul teologic oficial ortodoxo-vechi-catolic. A cincea adunare generală a Comisiei teologice mixte pentru dialogul ortodoxo-vechi-catolic (Chambesy-Elveţia, 3-10 octombrie 1983), Ortodoxia nr. 2/1984, p. 297.

236 A se vedea: Dialogul teologic oficial ortodoxo-vechi-catolic. Textele adoptate de Comisia Teologică Mixtă Ortodoxo-Vechi-Catolică la cea de-a cincea adunare de la Chambesy-Elveţia, trad. Pr. Prof. Ştefan Alexe, Ortodoxia, nr. 2/1984, pp. 297-302.

237 Idem, Dialogul teologic oficial ortodoxo-vechi-catolic. A şasea adunare generală a Comisiei teologice mixte pentru dialogul ortodoxo-vechi-catolic (Amersfoort-Olanda, 30 septembrie-5 octombrie 1985), Ortodoxia nr. 2/1986, pp. 68-69.

238 Pr. Prof. Nicolae V Dură, Hotărârile celei de a III-a Conferinţe Panortodoxe Presinodale (Chanbesy-Geneva, 28 octombrie 1986). O evaluare eclesiologico-canonică, Ortodoxia, nr. 2/1988, p. 78.

239 A se vedea: Dialogul teologic oficial ortodoxo-vechi-catolic. Textele adoptate de Comisia Teologică Mixtă Ortodoxo-Vechi-Catolică la cea de-a VI-a adunare generală de la Amersfoort-Olanda, trad. Pr. Prof. Ştefan Alexe, Ortodoxia nr. 2/1986, pp. 70-76.

240 Pr. Prof. Ştefan Alexe, Dialogul teologic oficial ortodoxo-vechi-catolic. A şaptea adunare generală a Comisiei teologice mixte pentru dialogul ortodoxo-vechi-catolic (Cavala-Grecia, 12-19 octombrie 1987), Ortodoxia nr. 1/1988, p. 18.

241 A se vedea: Dialogul teologic oficial ortodoxo-vechi-catolic. Textele adoptate de Comisia Teologică Mixtă Ortodoxo-Vechi-Catolică la cea de-a VII-a adunare generală de la Cavala-Grecia, trad. Pr. Prof. Ştefan Alexe, Ortodoxia nr. 1/1988, pp. 22-30.

242 Aceste raporturi constau în schimb de vizite, schimb de profesori şi studenţi şi contacte teologice, studierea istoriei, credinţei cultului, cârmuirii Bisericilor Răsăritene,conlucrarea cu acestea în cadrul Congreselor ecumenice şi în probleme de natură practică. (vezi Prof. Nicolae Chiţescu, Note şi impresii de la Conferinţa panortodoxă de la Rhodos, BOR, nr. 9-10/196, pp. 871-877).

243 Diac Prof N.I. Nicolaescu, A treia Conferinţă Panortodoxă de la Rodos, BOR, nr. 11-12/1964, p. 1018

244 IV Conference Panorthodoxe Reunie au Centre Orthodoxe du Patriarcat Oecumenique Chambesy-Geneve, 8-15 Juin 1968, în „Synodica” vol. VI, Chambesy, 1982, p. 132 apud Pr. Asist Dr. Nicolae V Dură, Consideraţii asupra dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu Bisericile Romano-Catolică, Anglicană, Veche-Catolică, Orientală (Necalcedoniană) şi Luterană, Ortodoxia nr. 3/1985, pp. 432-433

245 Despre discuţiile din cadrul acestor întruniri a se vedea Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Posibilitatea reconcilierii dogmatice între Biserica Ortodoxă Română şi Vechile Biserici Orientale, Ortodoxia, nr. 1/1965, pp. 7-9; Prof. Nicolae Chiţescu, Conversaţiile neoficiale dintre teologii ortodocşi şi cei necalcedonieni, Ortodoxia, nr. 4/1967, pp. 618-620;

246 Ibidem. Reglementarea coexistenţei în acelaşi teritoriu a mai multor patriarhate n-a mai fost trecută pe ordinea de zi de către Comisia Interortodoxă din 1979, partea ortodoxă înţelegând că Bisericile Vechi-Orintale nu vor putea niciodată accepta trecerea Patriarhatelor lor sub jurisdicţia Patriarhilor greci de Alexandria şi Antiohia. A se vedea şi N Necula, Întâlnirea subcomitetelor pentru dialogul teologic dintre Bisericile Ortodoxe Răsăritene şi Bisericile Ortodoxe Orientale, Ortodoxia, nr. 4/1973, p. 633.

247 Vezi Prof. Dr. Nicolae Chiţescu, Sesiunea Comisiei Interortodoxe pentru dialogul cu Bisericile Vechi-Orintale de la Chambesy-Geneva (7-11 februarie 1979), Ortodoxia, nr. 2/1979, p. 446.

248 A se vedea Pr. Prof. Dumitru Radu, Inaugurarea dialogului teologic oficial între Biserica Ortodoxă şi Bisericile Vechi Orientale, BOR, nr. 1-2/1986.

249 Ibidem, p. 46. Despre aspectele doctrinare asupra cărora Biserica Ortodoxă şi Bisericile Orientale poartă dialog şi despre perspectiva ajungerii la un consens teologic a se vedea Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Iisus Hristos – Dumnezeu Mântuitorul. Hristologia, Studii Teologice, nr. 2/1991, pp. 50-52.

250 Despre contactele oficiale dintre anglicani şi ortodocşi din secolul al XVI-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea a se vedea: Pr. Alex Moraru, Biserica Anglicană şi ecumenismul. Legăturile ei cu Biserica Ortodoxă Română (teză de doctorat, partea a II-a), Ortodoxia nr. 1/1986, pp. 9-37; Prof. Teodor M Popescu, Raporturile dintre ortodocşi şi anglicani din secolul XVI până în 1920, Ortodoxia, nr.2/1958, pp. 177-194; Pr. Asist. I Rămureanu, Tratativele directe de unire dintre Bisericile Ortodoxe şi Biserica Anglicană de la 1920 până astăzi, Ortodoxia nr. 2/1958, pp. 217-235; Diac. P. I. David, Premise ale dialogului anglicano-ortodox: Aspectul Revelaţiei divine. Contribuţia culturii teologice româneşti, (teză de doctorat), Studii Teologice, nr. 3-6/1976, pp. 419-464.

251 Despre lucrările şi aspectele doctrinare subliniate în cadrul Comisiei interortodoxe de la Belgrad a se vedea Ioan I Ică, În legătură cu dialogul dintre ortodocşi şi anglicani după lucrările Comisiei interortodoxe de la Belgrad, Glasul Bisericii, nr. 3-4/1970, pp. 291-314.

252 A se vedea Pr. Alex Moraru, op. cit. pp. 48-49.

253 Pr. Prof. Liviu Stan, A patra Conferinţă Panortodoxă Geneva –Chambesy, 8-16 iunie 1968, BOR, nr. 7-8/1968, p. 876.

254 Diac Asist. Ion Bria, Biserica Anglicană a desemnat pe teologii care vor lua parte la discuţiile viitoare anglicane- ortodoxe, Ortodoxia, nr. 2/1969, p. 333.

255 Comprehensivitatea în înţeles anglican se referă la faptul că „Comuniunea Anglicană este o familie de comunităţi religioase, răspândite pe tot globul în care se îmbină libertatea cu autoritatea, cele trei curente (protestant, catolic şi ştiinţific-liberal) păstrând o legătură puternică între ele pe temeiul Scripturii şi al Tradiţiei proprii (prin sinoade, crezuri şi liturghie), al Tainelor şi Preoţiei, în cadrul istoric-social comun. Este vorba de o unitate în diversitate sau de un pluralism sui generis pe care anglicanii le fundamentează pe unitrinitatea Dumnezeirii” (Vezi Prof. N Chiţescu, Prima sesiune a dialogului anglicano-ortodox (Oxford, 6-13 iunie 1973), BOR, nr. 7-8/1973, p. 804).

256 Pr. Alex Moraru, op. cit. pp. 57-58.

257 Continuarea în subcomisii a dialogului anglicano-ortodox. Prima subcomisie anglicano-ortodoxă Gonia (Creta), BOR, nr. 5-6/1974, p. 623.

258 A doua subcomisie anglicano-ortodoxă, Râmnicu-Vâlcea (România), Bor, nr. 5-6/1975, p. 625.

259 Vezi, Pr. Alex Moraru, op. cit, pp. 60-61.

260 A treia subcomisie de dialog anglicano-ortodox, Garden City (New York), BOR, nr. 5-6/1974, pp 627-629.

261 Pr. Alex Moraru, op. cit. p. 63.

262 Ibidem, pp. 63-64.

263 A se vedea Prof. N. Chiţescu, Sesiunea plenară de la Moscova a dialogului ortodox-anglican (26 iulie-3 august 1976), BOR, nr. 7-8/1976, p. 664.

264 Pr. Alex Moraru, op. cit. pp. 65-66.

265 Ibidem, pp. 66-68.

266 Incertitudinile au fost create de: Adunarea Bisericii Episcopaliene din S.U.A şi a Bisericii Anglicane din Canada care au introdus în cult adaosul Filioque şi au adoptat practica protestantă a hirotonirii femeilor, apariţia în Anglia în 1977 a unor studii de teologie anglicană cu tendinţe foarte liberle. Ca reacţie la aceste tendinţe membrii Subcomisiei ortodoxe la invitaţia Patriarhului ecumenic Dimitrios I au ţinut o consfătuire la Salonic pentru a lua o hotărâre în ceea ce priveşte continuarea dialogului teologic cu anglicanii, ajungându-se în cele din urmă la o situaţie de compromis care facilita continuarea dialogului în funcţie de rezultatele viitoare. (Pr. Alex Moraru, op. cit. pp. 68-69).

267 Ibidem, p. 69.

268 Ibidem, p. 71.

269 Ibidem

270 Ibidem, p. 72.

271 Sesiunea de la Atena (Mănăstirea Penteli) a dialogului anglicano-ortodox, BOR, nr. 9-10/1978, p. 918-919. În cadrul celei de a XI Conferinţe de la Lambeth din 1978 anglicanii au hotărât ca adaosul Filioque nu-şi are locul în Crez iar hirotonia femeilor să fie amânată temporar pentru a evita posibilele sciziuni. (vezi Congresul anglican de la Lambeth, Mitropolia Banatului, nr. 1-3/1979, p. 163).

272 A se vedea Prof. N. Chiţescu, Dialogul anglicano-ortodox de la Llandaff-Cardiff (Tara Galilor, 14-21 iulie 1980), Ortodoxia nr. 1/1981, p. 112.

273 Pr. Alex Moraru, op. cit. p. 76.

274 Ibidem, p. 77.

275 Ibidem.

276 Ibidem, pp. 77-78.

277 Ibidem, p. 79.

278 Ibidem, pp. 80-81.

279 Ibidem, p. 82.

280 Ibidem, pp. 83-84.

281 Pr. Asist Dr. Nicolae V Dură, Consideraţii asupra dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu Bisercile: Romano-Catolică, Anglicană, Veche-Catolică, Orientală (Necalcedoniană) şi Luterană, p. 416.

282 Ibidem, p. 417.

283 Ibidem, p. 418.

284 Ibidem, p. 420.

285 Ibidem, pp. 420-421.

286 Episcop Nifon Ploieşteanul, Reluarea dialogului ortodoxo-anglican, Ortodoxia, nr. 2/1989, p. 88.

287 Ibidem, p. 89.

288 Ibidem. Problema hirotoniei femeilor ameninţa serios natura dialogului dintre cele două Biserici, făcând deosebit de dificilă perspectiva unei eventuale recunoaşteri a validităţii hirotoniilor anglicane (Acordul de la Bucureşti 1935). Despre unele divergenţe dar şi puncte de acord dintre ortodocşi şi anglicani, în urma sesiunilor oficiale ale dialogului anglicano-ortodox a se vedea: Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru, Dialogul teologic anglicano-ortodox. Realizări şi perspective, Ortodoxia, nr. 3/1989, pp. 31-39.

289 Despre contactele şi relaţiile dintre ortodocşi şi luterani din secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XX-lea a se vedea: Pr. Vasile Molnar, Premise şi perspective ale dialogului dintre Biserica Ortodoxă şi Federaţia Luterană Mondială la împlinirea a 40 de ani de la înfiinţarea Federaţiei Luterane Mondiale, Ortodoxia, nr. 3/1988, pp. 29-33.

290 A se vedea Prof. Nicolae Chiţescu, Note şi impresii de la Conferinţa panortodoxă Rodos I, (1961), BOR, nr. 9-10/1961, pp. 876-877; Diac. Lect. Ioan I Ică, Contactele din ultima vreme dintre Bisericile Ortodoxe şi Bisericile Protestante şi stadiul actual al dialogului teologic între ele, Ortodoxia nr. 1/1973, pp. 135-146; Idem, Relaţiile între ortodocşi şi luterani din România din secolul XVI până astăzi, Mitropolia Ardealului, nr. 1-3/1980, pp. 58-75.

291 Vezi, Pr. Prof. Liviu Stan, A patra Conferinţă panortodoxă, BOR, nr. 7-8/1968, p.878.

292 Pr. Vasile Molnar, op. cit. p. 40. Nu vom aborda aceste dialoguri bilaterale din lipsă de spaţiu.

293 Al. Ioniţă, Dialogul teologic general dintre Bisericile Ortodoxe şi Bisericile Luterane, BOR, nr. 9-10/1981, p. 961.

294 Pr. Vasile Molnar, op. cit. p. 41.

295 Ibidem, pp. 41-42.

296 Ibidem. Despre progresul teologiei protestante în acceptarea ideii de Tradiţie a se vedea Drd. Adrian Niculcea, Scriptură, Tradiţie şi Mărturisire în dialogul teologic dintre Biserica Luterană din R.F.G. şi Biserica Ortodoxă Română, Studii Teologice, nr. 5-6/1992, pp. 398-408.

297 Ibidem.

298 Despre relaţiile dintre ortodocşi şi reformaţi din secolul al XVI-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea a se vedea: Pr. Drd. Vasile Molnar, Premise şi perspective ale dialogului dintre Biserica Ortodoxă şi Alianţa Reformată Mondială, Ortodoxia nr. 3/1989, pp. 64-69.

299 Despre etapele pregătitoare ale dialogului oficial dintre ortodocşi şi reformaţi, precum şi despre multiplele întruniri neoficiale ale acestora şi aspectele doctrinare abordate în cadrul acestor întruniri a se vedea: Pr. Drd. Vasile Molnar, Premise şi perspective ale dialogului dintre Biserica Ortodoxă şi Alianţa Reformată Mondială, pp. 74-80; Pr. Asist Dr. Nicolae V Dură, Consideraţii asupra dialogurilor teologice…pp. 443-447.

300 Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Tratat de Teologie Dogmatică şi Ecumenică, Editura România creştină, Bucureşti, 1999, p. 248.

301 A se vedea Altarul Banatului, nr. 7-9/2001, p. 7.

302 v. trad. rom., edit. de Arhiepiscopia romano-catolică Bucureşti, 2000

303 v. trad. rom. de Arhid.Conf.Ioan I.Ică jr., în Renaşterea (Cluj-Napoca), nr.10, 2000, p.9

304 Conc.Vat.II, Const.dogm. Lumen gentium, nr.20

305 Ibid, nr.8

306 cf. Ioan Paul al II-lea, Scris.enc. Ut unum sint, nr.13 ; Lumen gentium, nr.15 şi Decr. Unitatis redintegratio, nr.3

307 Aşadar, sensul autentic al textului conciliar este contrazis de interpretarea celor care din cuvintele subsistit in , concep teza potrivit căreia unica Biserică a lui Hristos poate să subziste şi în bisericile şi comunităţile bisericeşti necatolice. “Conciliul a ales cuvântul “subsistit” tocmai pentru a clarifica faptul că există o singură “subzistenţă” a adevăratei Biserici, în timp ce în afara organismului ei vizibil există doar “elementa Ecclesiae”, care – fiind elemente ale Bisericii înseşi- tind şi duc spre Biserica Catolică”( Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, Notificazione sul volume “Chiesa: carisma e potere” del P.Leonardo Boff: AAS 77[1985] 756-762

308 Conciliul Vatican II, Decr. Unitatis redintegratio, nr.3

309 Trad.rom.cit.p.21

310 Uniatismul din Transilvania.Opera unei întreite silnicii, Biserica Ortodoxă Română, nr.3-4, 1969, p.355

311 Ibid.,p.3555-356

312 În : Ortodoxia, nr.4, 1969, p.616-625

313 Ibid.,p.622

314 Ibid.,p.622-624

315 Coordonatele ecumenismului din punct de vedere ortodox, Ortodoxia, nr.4(1967), p.505

316 Scrisoarea apostolică a papei Ioan Paul II : Patru sute de ani de la Unirea de la Brest-text francez în: Chretiens en Marche, nr.49, 1996, p.5 - la Pr.Prof.univ.Dr.Ion Bria, Teologie dogmatică şi ecumenică, Ed.Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu, 1996, p.309

317 Alocuţiunea patriarhului ecumenic Bartolomeu în timpul întâlnirii cu papa Ioan-Paul II, din 27 iunie 1995,la Roma, textul în : Chretiens en Marche (Lyon), nr.49, 1996, p.4)- la Pr.Prof.Ion Bria, op.cit.p.309-310

318 Pr.Prof.Ion Bria