Elemente de progres cuprinse în raportul cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei


a crescut gradul de conştientizare a efectelor negative ale corupţiei



Yüklə 421,41 Kb.
səhifə4/7
tarix16.05.2018
ölçüsü421,41 Kb.
#50609
1   2   3   4   5   6   7

a crescut gradul de conştientizare a efectelor negative ale corupţiei: Dacă în aprilie 2007, erau conştientizate doar două consecinţe negative: corupţia conduce la îmbogăţirea celor bogaţi şi corupţia scade încrederea în instituţiile statului, în februarie 2008 la acestea se mai adaugă încă trei: corupţia încalcă dreptul oamenilor de a avea acces egal şi de a beneficia de tratament egal din partea instituţiilor publice, corupţia permite discriminarea celor săraci care nu pot beneficia de drepturile lor şi corupţia duce la adâncirea polarizării sociale.

  • a scăzut gradul de acceptare socială a unor practici generatoare de corupţie –procentul celor care au declarat că ar oferi cadouri pentru prestarea unor servicii publice, fără ca acestea să fie cerute, a scăzut cu 5%.

  • a crescut nivelul de informare cu privire la mijloacele legale de combatere a corupţiei. Procentul celor care declară că nu pot face nimic împotriva unui angajat al statului care îi cere mită a scăzut cu 14%. De asemenea, procentul celor care cunosc faptul că legea îi protejează pe cei care doresc să reclame o faptă de corupţie, a crescut cu 8%

  • în ce priveşte utilitatea campaniei, aproximativ 1 din 2 români o consideră foarte utilă, media notelor acordate fiind de 8,01. Mesajul transmis de materialele de comunicarea a fost foarte clar la 1 din 2 români, media notelor acordate fiind de 8,74. Peste jumătate din cei care au văzut materialele de comunicare ale campaniei sunt de părere că a fost foarte bun conţinutul lor, media notelor fiind 8,30. Se poate observa că media cea mai mare o are claritatea mesajului transmis de materialele de informare.



    b) Campanii de conştientizare a publicului şi personalului MIRA derulate de Direcţia Generală Anticorupţie
    În luna mai 2007, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a relansat Campania de responsabilizare a publicului pentru combaterea actelor de corupţie. DGA a realizat două clipuri video care au fost difuzate pe principalele posturi de televiziune de 4.950 de ori şi 2 spoturi radio care au fost difuzate de 6.442 ori. Cele două clipuri video şi cele două spoturi audio se bazează pe cazuri reale de dare şi luare de mită şi transmit mesajul că cetăţenii care apelează la TelVerde beneficiază de consiliere şi pot avea certitudinea rezolvării problemei sesizate.
    Specialiştii DGA au organizat 1382 de acţiuni cu caracter preventiv la care au participat 20.811 angajaţi ai MIRA. Dintre acestea, 688 de întâlniri au fost organizate cu 2900 de persoane care deţin funcţii de conducere.
    DGA a realizat instruirea pe probleme de integritate a personalului nou angajat în MIRA. Au fost organizate 1333 de instruiri la care au participat 38.269 persoane încadrate în minister după data de 1.01.2006. O consecinţă pozitivă a activităţii DGA a fost aceea că, în perioada de raportare au fost consemnate 108 situaţii în care funcţionarii ministerului au sesizat DGA atunci când li s-au oferit sume de bani în schimbul unor servicii sau au denunţat colegi care au luat mită.
    În plus, au fost mediatizate măsurile adoptate pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, la nivel central şi local; au fost organizate întâlniri cu membrii comunităţilor locale (autorităţi publice locale, organizaţii neguvernamentale), în vederea promovării mesajelor anticorupţie către cetăţeni; au fost elaborate materiale (poster, pliante, buletine) de informare şi distribuirea lor personalului MIRA şi cetăţenilor; numărul apelurilor la TelVerde a crescut cu 50% faţă de perioada anterioară de raportare.
    Au fost organizate seminarii de informare pentru studenţii anului IV din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. Au fost recrutaţi 160 de voluntari din mediul universitar (60 de studenţi din cadrul Academiei de Poliţiei „Al. I. Cuza” şi 100 de studenţi din centrele universitare: Constanţa, Braşov, Iaşi, Cluj Napoca şi Sibiu).

    c) Centrul Naţional de Voluntariat pentru Integritate (CNVI)
    În noiembrie 2007, un nou protocol a fost semnat între Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei - AID şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, cu scopul de dezvolta activităţile CNVI la nivelul mai multor structuri din cadrul MIRA, şi pentru a rezolva unele probleme apărute în implementarea programului. Noul protocol a adus CNI un nou sediu şi unele facilităţi, ce au asigurat continuitatea Centrului.
    În concordanţă cu Planul de Activităţi agreat cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România au fost derulate următoarele acţiuni:


    1. Centrul Naţional pentru Integritate a reuşit să stabilească 20 Grupuri Anticorupţie/GAA ( Coaliţii Anticorupţie formate din instituţii şi societate civilă cu rol de consultare, menite să sporească lupta împotriva corupţiei şi să îmbunătăţească cooperarea dintre instituţiile anticorupţie si societatea civila de la nivel regional şi local) şi care, împreună cu MIRA a organizat deja 20 de întâlniri a acestor GAA în 20 de judeţe din România: Dâmboviţa, Argeş, Brăila, Constanţa, Gorj, Mehedinţi, Tulcea, Vaslui, Hunedoara, Bacău, Călăraşi, Dolj, Ialomiţa, Prahova, Vâlcea, Giurgiu, Caraş-Severin, Neamţ.




    • Cele 20 de dezbateri, la care au participat un număr semnificativ de instituţii şi reprezentanţi ai societăţii civile6, au fost un rezultat important atât pentru continuarea proiectului, cât şi pentru întărirea luptei împotriva corupţiei ( în special, la nivel local şi regional).

    • Peste 500 de lideri din categoriile menţionate mai sus au luat parte în mod activ la dezbaterile anticorupţie organizate în cadrul CNI. Aceste conferinţe reprezintă un proces important de consultare a tuturor experţilor în lupta împotriva corupţie, cu scopul de a intensifica prevenirea acesteia.

    • În urma acestor dezbateri, au fost elaborate numeroase propuneri de către reprezentanţi din sistem si din afara acestuia, set de propuneri ce va reprezenta baza Centrului Naţional pentru Integritate pentru un Plan Naţional de propuneri şi pentru Planuri locale şi regionale pentru promovarea integrităţii. Propunerile făcute7 vizează îmbunătăţirea legislaţiei, reforma administraţiei publice locale, cadrul instituţional, măsuri practice şi bune practice pentru prevenirea corupţiei etc.




    1. Centrul Naţional de Voluntariat pentru Integritate a început, de asemenea, programul pentru tineri lideri numit „Tineri Lideri cu Integritate în Instituţiile Publice”.




      • În cadrul programului, AID a organizat, în cooperare cu Direcţia Generală Management Resurse Umane din cadrul MIRA, 9 sesiuni de training privind Integritatea, ce au cuprins 270 de studenţi de la: Academia de Poliţie (100), Şcoala de ofiţeri de poliţie din Câmpina (103), Şcoala de jandarmi din Drăgăşani (67). Un modul de training a fost dezvoltat si utilizat în cadrul acestor sesiuni.

      • În urma acestor sesiuni de training, Centrul Naţional pentru Integritate va selecta un număr de studenţi pentru a participa la Programul de Vizite în Instituţii Publice elaborate de CNI, având scopul de a ajuta pe studenţi, atât pe cei de la MIRA cât şi pe cei de la universităţile de stat (ex. Universitatea din Bucureşti) să se familiarizeze cu arhitectura anticorupţie din România. În a doua etapă, studenţii vor participa la simulări de cazuri privind corupţia.




    1. CNI pregăteşte o agendă anticorupţie pentru liceeni, agendă realizată prin consultare cu instituţiile MIRA, instituţiile de învăţământ şi cu partenerii internaţionali.




    1. CNI a publicat în octombrie 2007 un studiu privind percepţia cetăţenilor asupra eficienţei şi a transparenţei instituţiilor publice. Această cercetare a avut un impact major asupra agendei publice, constituind si baza unor propuneri privind reforma administraţiei publice si eficienţa instituţiilor anticorupţie.




    1. AID a organizat sesiuni de training şi a lucrat cu studenţi de la Universitatea Bucureşti privind activităţi derulate de CNI, cum ar fi: organizarea campaniilor anticorupţie, realizarea unor schiţe a unor sondaje de opinie, organizarea întâlnirilor Grupurilor Anticorupţie.


    d) Campanii derulate de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
    În perioada de referinţă, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG) a derulat următoarele acţiuni privind transparenţa în administraţia publică:

      • Campania audio „Transparenţa în administraţia publică”, derulată în luna decembrie 2007, cu sloganul „Ştii ce se întâmplă cu taxele şi impozitele tale. Informează-te şi implică-te!”

      • Elaborarea şi difuzarea Manualului transparenţei în administraţia publică – 10.000 exemplare,

      • Seminarii de instruire la nivel central şi local, destinate funcţionarilor publici responsabili cu legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică,

      • Organizarea unor dezbateri cu ONG-urile privind modificarea legii nr. 544/2001 şi a legii nr. 52/2003


    4.2. Reducerea oportunităţilor de corupţie - creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică centrală şi locală

    În vederea reducerii riscurilor la corupţie, în data de 9 mai 2007 Guvernul a aprobat, la iniţiativa Secretariatului General al Guvernului, un memorandum semnat de MIRA, MEF şi MJ.

    • Memorandumul viza stabilirea unui plan de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea unor servicii publice: serviciile de paşapoarte, serviciile de permise de conducere, activităţi ale vămii şi politiei de frontiera, servicii referitoare la registrul auto, registrul comerţului şi finanţe, cazierul judiciar, servicii referitoare la evidenţa populaţiei.

    • Memorandumul şi-a propus rezolvarea problemei timpilor mari de aşteptare pentru depunerea documentelor; a duratei mari a rezolvării cererilor şi care diferea de la un judeţ la altul; a spaţiilor nepotrivite folosite pentru relaţia cu publicul; a numărului mare de instituţii ce trebuie vizitate pentru rezolvarea unei solicitări, ceea ce presupune costuri administrative suplimentare pentru solicitanţi; a programului şi procedurilor de lucru, care sunt gândite în primul rând pentru funcţionari şi apoi pentru cetăţeni.

    În prezent, în urma masurilor adoptate de instituţiile responsabile, serviciile publice nominalizate in Memorandum eliberează documentele, după cum urmează:



    • Paşapoarte în regim de urgenţă - în 2 ore

    • Paşapoartele în regim normal - în cel mult 7 zile;

    • Eliberarea cazierelor fiscale - pe loc;

    • Certificatele constatatoare pentru societati comerciale- pe loc;

    • Apostilarea documentelor – 2 ore;

    • Permisele de conducere – in 2 ore ( in Bucuresti in 24 de ore) ;

    • Certificatele de înmatriculare- 2 ore (in Bucuresti in 24 de ore) ;

    • Cazierele judiciare – pe loc. Eliberarea pe loc este valabila pentru cei nascuti in judetul in care au domiciliul si fara antecedente penale.

    Decizia privind eliberarea rapida a documentelor a fost completata si cu alte masuri pentru imbunatatirea activitatii acestor servicii:



    • asigurarea unui sistem unitar de panotaj in toate serviciile publice, prin care cetăţenii sunt informaţi asupra procedurilor de lucru si a angajamentelor asumate de serviciile publice;

    • gruparea intr-o singura locatie a ghiseelor la care un cetatean trebuie sa ajunga pentru a intra in posesia unui document ;

    • reamenajarea spatiilor de lucru cu publicul ;

    • marirea numarului de ghisee si extinderea orarului de lucru cu publicul.

    Pentru obţinerea cazierul fiscal, în vederea eliberării pe loc, a fost extinsă perioada de valabilitate a acestuia şi reaşezate taxele care erau necesar să fie achitate. Astfel, prin modificarea O.G. nr. 75/2001 in 29.08.07, cazierului fiscal i s-a mărit valabilitatea de la 15 zile la 30 de zile, eliminandu-se si taxa de urgenţă de 100 RON care era percepută pentru eliberarea acestor caziere, având în vedere că în toată ţara cazierul se eliberează pe loc. Pentru obtinerea cazierului s-a fixat o taxă unică de 20 RON.


    Administraţia fiscală a adus imbunătăţiri semnificative procedurilor prin creşterea informatizării acestora. În consecinţă, legătura directă, fizică cu contribuabilii este tot mai redusă. Procesul de debirocratizare reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Agenţiei Naţionale de Adminstrare Fiscală (ANAF).


    • Astfel, a fost introdus sistemul de depunere online a declaraţiilor fiscale şi metoda plăţii în contul unic, implementarea plăţii on-line a unor categorii de impozite si taxe urmând a avea loc în al doilea semestru din 2008.

    • Începând cu aprilie 2007, ANAF a introdus posibilitatea declarării online a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor pe site-ul propriu al agenţiei, iniţial pentru contribuabilii din Municipiul Bucureşti şi judetul Ilfov.

    • În luna septembrie 2007 posibilitatea depunerii on-line a declaraţiilor fiscale a fost extinsă la încă 10 judeţe (Bacău, Bihor, Braşov, Brăila, Cluj, Iaşi, Olt, Sibiu, Timiş şi Vâlcea). Depunerea on-line a declaraţiilor fiscale este posibilă începând cu luna februarie 2008 şi în alte 10 judeţe (Alba, Botoşani, Buzău, Covasna, Giurgiu, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Tulcea), urmând ca, până la data de 31 martie a.c., această metodă să fie extinsă la nivelul întregii ţări.

    Alte măsuri adoptate pentru modernizarea activitaţii de administrare fiscala:



    • Dezvoltarea accesului multiplu la asistenţa fiscală, prin alte căi decât cele tradiţionale (la ghişeu sau prin poştă), respectiv prin e-mail şi prin telefon (dezvoltarea Centrului de asistenţă prin telefon din Bucureşti şi iniţierea înfiinţării de call-center-uri şi în teritoriu);

    • Accesul gratuit, la informaţiile privind legislaţia fiscală, formularistică, programe etc. pe portalul ANAF (anaf.mfinante.ro)

    • Elaborarea Ghidului inspecţiei fiscale, ca un instrument de lucru zilnic pentru inspectorii fiscali, dar şi ca un document de referinţă, ce oferă inspectorilor fiscali informaţii referitoare la tehnicile, procedurile şi metodele de realizare a inspecţiei fiscale. Ghidul a fost distribuit personalului ce efectuează inspecţii fiscale;

    • Întocmirea metodologiei şi procedurilor privind activitatea de inspecţie fiscală, precum şi actualizarea celor existente, care să asigure un comportament unitar: metodologia de control la comercianţii şi distribuitorii en gros de produse supuse accizelor (băuturi alcoolice şi/sau produse din tutun); metodologia de control la agenţii economici care desfăşoară activitatea prin magazine duty-free; metodologia pentru controlul inopinat la antrepozitele fiscale de fabricare a produselor din tutun; etc).

    • Înfiinţarea, la nivelul ANAF, a Inspecţiei Generale, direcţie în cadrul căreia funcţionează două servicii specializate în verificarea sesizărilor primite de la contribuabili referitoare la eventuale acte de corupţie a funcţionarilor publici din sistem.

    În scopul reducerii contactului direct contribuabil-funcţionar vamal, au fost adoptate următoarele măsuri:



    • A fost îmbunătăţit accesul operatorilor economici la componentele Sistemului Informatic Integrat Vamal prin conexiuni Internet şi astfel a crescut numărul de autorizaţii de acces la componentele Sistemului Informatic Integrat Vamal prin Internet eliberate operatorilor economici (130 autorizaţii eliberate operatorilor economici care utilizează Sistemul de Procesare Automată a Declaraţiilor Vamale – CDPS, 524 autorizaţii eliberate operatorilor economici care utilizează Noul Sistem Computerizat de Tranzit – NCTS-RO, 270 autorizaţii eliberate operatorilor economici care utilizează Sistemul de Control al Exporturilor - ECS - RO)

    • A fost asigurată, pentru operatorii economici, facilitatea obţinerii autorizaţiilor de vămuire la domiciliu prin intermediul aplicaţiei de management a autorizaţiilor şi întărirea controlului exporturilor prin Sistemul de Control al Exporturilor ECS – RO. Începând cu 1 iulie 2007, au fost eliberate 106 autorizaţii de vămuire la domiciliu.

    • A fost întărit controlul privind colectarea accizelor la intern prin îmbunătăţirea aplicaţiei informatice de gestionare şi urmărire a derulării mişcărilor de produse accizate sub acoperirea Documentului Administrativ de Însoţire – DAI. 29.174 operaţiuni privind mişcările produselor accizate sub acoperirea Documentului Administrativ de Însoţire - DAI au fost depuse informatic din 1 septembrie 2007, dată la care a intrat în operare aplicaţia informatică şi până în prezent.


    Măsurile promovate în domeniul financiar fiscal au fost însoţite de alte iniţiative în scopul transparentizării mediului de afaceri, lansate de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (MÎMMCTPL), al cărui mandat este să asigure în mod transparent şi constant dialogul cu mediul de afaceri şi societatea civilă, atât la nivel central cât şi la nivel local:

    • a fost operaţionalizat Grupul de lucru pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de acţiuni pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi a profesiilor liberale în context european în perioada 2008-2009, în coordonarea ministrului pentru IMM, comerţ, turism şi profesii liberale,.

    • în a doua parte a anului 2007, a fost constituită Unitatea Centrală de Coordonare8 (UCC) a procesului de reducere a barierelor administrative, pe baza analizei acţiunilor ce urmează a fi întreprinse în scopul identificării, măsurării şi diminuării costurilor administrative impuse de reglementări cu impact asupra derulării afacerilor şi profesiilor liberale (în concordanţă cu metodologiile şi practicile internaţionale, îndeosebi instrumentul Standard Cost Model, propus de ţări membre ale Uniunii Europene). UCC a început derularea, cu sprijinul Guvernului Olandei – Programul MATRA, a unui proiect pilot pentru reducerea sarcinilor administrative la nivelul a trei ministere: MEF, MMFES şi MSP.

    Având în vedere necesitatea creşterii gradului de responsabilitate al administraţiei publice cu privire la respectarea termenelor de eliberare a autorizaţiilor, cât şi promovarea calităţii serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative, a fost elaborat un proiect pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite.



    • Acest proiect a avut ca model proceduri similare din alte state europene, ca Italia şi Spania, precum şi Recomandarea CE nr. 97/344 din 22 aprilie 1997 pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi simplificarea procedurilor pentru noile afaceri. Procedura aprobării tacite este considerată o „bună practică” în relaţia dintre administraţia publică şi mediul de afaceri.

    • într-o primă etapă a fost întocmit un inventar al autorizaţiilor/avizelor/permiselor eliberate la nivel central necesare dezvoltării unei afaceri.

    În ceea ce priveşte reglementările cu privire la achiziţii publice, a continuat procesul de reformă lansat încă din anul 2005, fiind promovate măsuri de creştere a transparenţei şi a eticii în sistemul achiziţiilor publice:



    • În cadrul proiectului PHARE „Întărirea capacităţii administrative şi manageriale pentru o implementare eficientă a legislaţiei privind achiziţiile publice”, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a elaborat Codul de conduită etică privind atribuirea contractelor de achiziţie publică şi a contractelor de concesiune.

    • Codul de conduită a fost distribuit într-un număr de 900 de exemplare pe suport de hârtie către Consiliile Judeţene, Ministere, Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice, Primăriile de sector din Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti şi într-un număr de 1000 de exemplare pe suport electronic.

    • În vederea asigurării respectării principiului transparenţei în procesul de atribuire a contractelor de achiziţii publice, au fost aduse la cunoştinţa tuturor celor interesaţi informaţii referitoare la aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor, prin publicarea în mod obligatoriu a anunţurilor de intenţie, participare şi atribuire precum şi a invitaţiilor de participare la procedura de cerere de oferte în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (S.E.A.P.), disponibile pe un site internet unic. Prin urmare, în cazul oricărei proceduri de atribuire cu o valoare estimată mai mare de 10000 de Euro, anunţurile anterioare vor fi publicate în S.E.A.P. Accesarea informaţiilor din S.E.A.P. se face în mod gratuit, la adresa www.e-licitatie.ro.

    în vederea creşterii transparenţei în activităţile desfăşurate de Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), a fost introdusă obligaţia de a publica, pe internet, deciziile sale motivate, în termen de 10 zile de la data la care acestea rămân definitive şi irevocabile.



    • În cursul anului 2007, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP) a verificat, în cadrul controlului ex–ante, la nivel central şi teritorial, un număr de 3754 de proceduri de atribuire, în cadrul cărora au fost emise un număr de 1322 de note intermediare conţinând referiri la încălcări ale legislaţiei în vigoare şi un număr de 61 de avize consultative, care corespund acelor situaţii în care autorităţile contractante nu au remediat problemele semnalate în cadrul notelor intermediare.

    • În cursul anului 2007, ANRMAP a procedat la controlul a 1029 de proceduri de atribuire şi încheierea unui număr de 187 de note de control, în cadrul verificărilor ex-post.

    • Au fost emise un număr de 36 de procese verbale de constatare şi sancţionarea contravenţiilor, totalizând amenzi aplicate în valoare de 393.500 RON şi 17 avertismente.


    Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a promovat o serie de măsuri în vederea simplificării procedurilor şi a îmbunătăţirii relaţiei dintre furnizorii şi beneficiarii serviciilor publice: revizuirea legislaţiei privind emiterea autorizaţiilor, licenţelor şi avizelor; promovarea unui cod de procedură administrativă; instituirea unui sistem electronic pentru evidenţa petiţiilor şi audienţelor.

    • În luna decembrie 2007, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) a declanşat activităţile de examinare şi evaluare a procedurilor administrative şi a formalităţilor necesare pentru eliberarea de către autorităţile publice locale a autorizaţiilor, licenţelor şi avizelor. Instituţiile responsabile şi calendarul activităţilor au fost aprobate la 17 noiembrie 2007, prin Memorandum al Guvernului9. În data de 26 ianuarie 2008 a început procesul de scanare a legislaţiei naţionale şi a actelor normative adoptate la nivel local, în vederea identificării procedurilor şi formalităţilor necesare pentru eliberarea autorizaţiilor, licenţelor şi avizelor.

    • Procesul de scanare a legislaţiei naţionale este coordonat de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).

    • Procesul de scanare a actelor normative adoptate de către autorităţile publice locale este coordonat de MIRA. Sunt implicate 41 de consilii judeţene, 41 de primării din municipiile reşedinţă de judeţ şi Primăria municipiului Bucureşti, 27 de primării de oraşe şi 20 de primării de comune.

    • A fost elaborat proiectul Codului de procedură administrativă. În prezent, se află în procedură de consultare cu reprezentanţi ai practicienilor, ai mediului academic, ai judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În a doua etapă vor fi consultate structurile asociative ale autorităţilor publice locale şi organizaţiile reprezentative ale societăţii civile. Tezele prealabile ale Codului de procedură administrativă10 au fost definitivate şi se află în procedură de avizare.

    • Începând cu luna iulie 2007, MIRA a pus în funcţiune Aplicaţia Informatică pentru evidenţa petiţiilor şi audienţelor, implementată de către structurile centrale ale MIRA şi de către instituţiile din subordinea acestuia, precum şi în cele 42 de Instituţii ale Prefectului. Aplicaţia asigură un sistem unitar de înregistrare a petiţiilor şi a modalităţilor de soluţionare a acestora. Permite lucrul la distanţă şi accesul utilizatorilor la informaţii pe nivele de acces. Sistemul de gestionare a bazelor de date permite identificarea problemelor cel mai frecvent sesizate de către cetăţeni, făcând posibilă intervenţia operativă a conducerilor structurilor ministerului pentru soluţionarea acestora.

    De asemenea, pentru creşterea transparenţei administraţiei publice locale – liberul acces la informaţii de interes public, în perioada septembrie – decembrie 2007, Instituţiile Prefectului au verificat respectarea procedurii reglementată prin Legea nr. 52/ 2003 privind transparenţa decizională.



    • Conform acestei legi toate proiectele de acte normative trebuie să fie aduse la cunoştinţa publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de a fi adoptate.

    • În urma controlului efectuat, au fost sancţionaţi 21 de funcţionari publici din primării, pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la transparenţa decizională.


    Yüklə 421,41 Kb.

    Dostları ilə paylaş:
  • 1   2   3   4   5   6   7




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
    rəhbərliyinə müraciət

    gir | qeydiyyatdan keç
        Ana səhifə


    yükləyin