Elemente de progres cuprinse în raportul cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei

BM 3: Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi profesionalism a faptelor de mare corupţie


3.1. Stabilitatea cadrului legal şi instituţional anticorupţie.

Pe parcursul anului 2007, în atenţia parchetului anticorupţie s-au aflat o serie de foşti sau actuali miniştri. Regimul răspunderii penale a membrilor Guvernului, este stabilit prin Constituţie³⁵ şi detaliat printr-o lege specială adoptată în anul 1999, care a fost supusă controlului de constituţionalitate³⁶ pe măsură ce procedurile au fost puse în aplicare. Astfel, cel mai recent, Curtea Constituţională a stabilit faptul că pentru miniştrii care deţin şi calitatea de parlamentar, pentru începerea urmăririi penale este necesar avizul camerei din care fac parte. Procedurile sunt în curs de derulare.

Ministerul Justiţiei a avut în vedere identificarea unor soluţii pe termen lung care să permită derularea achetelor penale cu operativitate şi eficienţă. Proiectul noului Cod de procedură Penală prevede eliminarea restituirii dosarului la procuror. Verificarea legalităţii trimiterii dosarului în instanţă se va face într-o fază prealabilă – Camera preliminară. Aceasta se pronunţă asupra regularităţii actului de sesizare, precum şi asupra legalităţii şi temeiniciei probelor pe care se bazează actul de sesizare. Această instituţie se regăseşte şi în alte sisteme de drept (Italia, Franţa), şi de asemenea este reglementată în statutul Curţii Penale Internaţionale. Astfel, efectuarea urmăririi penale de către un parchet necompetent (aspect care a stat la baza unor decizii de restituire) nu va putea fi invocată în faţa instanţei de judecată, instanţa urmând a se pronunţa numai asupra temeiniciei acuzaţiei penale, în sensul condamnării sau achitării inculpatului. Eventualele excepţii de nelegală sesizare, legate de conţinutul rechizitoriului (cum sunt cele care au stat la baza unor decizii de restituire) vor fi analizate în procedură contradictorie în Camera Preliminară.
Pentru a asigura celeritatea proceselor penale, Ministerul Justiţiei a promovat un proiect legislativ în sensul înlăturării suspendării de drept a cauzei la invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în cursul judecăţii. Proiectul a fost aprobat de Guvern în şedinţa din 29 noiembrie 2007. În data de 11 martie 2008, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor şi înaintat Senatului, camera decizională.

Din considerente de stabilitate legislativă şi în vederea asigurării predictibilităţii şi coerenţei cadrului normativ, în anul 2007 Ministerul Justiţiei nu a promovat şi nu a sprijinit modificarea codului de procedură penală, subliniind constant, inclusiv în cadrul procedurilor parlamentare, faptul că se impune adoptarea unui nou cod, nu amendarea succesivă a vechilor proceduri

In octombrie 2007, Camera Deputaţilor a adus o serie de modificări Codului de procedură penală, în contextul aprobării OUG nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi.
Ministerul Justiţiei, în urma consultării Parchetului General, a înaintat o serie de obiecţii faţă de aceste modificări printr-o scrisoare adresată preşedintelui României, datată 7 noiembrie, în urma căreia legea a fost trimisă spre reexaminare la Parlament.
Modificările aduse codului de procedură penală au făcut obiectul discuţiilor la nivel înalt privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, iniţiate de Primul-Ministru al României, la care au participat conducătorii instituţiilor din sistemul judiciar şi şefii comisiilor parlamentare de resort.
În cadrul procedurii de reexaminare cerută de Preşedintele României la propunerea ministerului justiţiei, Senatul a rediscutat amendamentele la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală introduse prin Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2006, modificând majoritatea dispoziţiilor care au fost amplu dezbătute în spaţiul public şi au fost menţionate ca motiv de îngrijorare în Raportul intermediar al Comisiei Europene din luna februarie 2008. Ministrul Justiţiei a participat la lucrările comisiei parlamentare de resort.
Proiectul a fost adoptat de plenul Senatului pe data de 19 martie 2008 (cu 83 de voturi pentru, 0 împotrivă, 0 abţineri), proiectul fiind înaintat Camerei Deputaţilor.
În forma adoptată de Senat:

• 
  a fost eliminat articolul care prevedea limitarea duratei urmării penale – la 6 luni sau 1 an, cu posibilitatea prelungirii de către judecător, în funcţie de complexitatea cauzei³⁷
  
• 
  a fost eliminat articolul care prevedea autorizarea interceptărilor doar după începerea urmării penale (care se aduce la cunoştinţa persoanei cercetate);
  
• 
  a fost eliminată şi expertiza obligatorie la cerea inculpatului, care avea ca scop stabilirea legalităţii mijloacele de probă, Senatul fiind astfel de acord cu solicitarea preşedintelui, care a considerat că aceasta prevedere duce la tergiversarea procedurilor penale.
  
• 
  în cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia tehnicilor speciale de interceptare, supraveghere sau investigare, poate formula cereri şi depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoştiinţat de data şi ora efectuării actului.
  
• 
  s-a modificat cuantumul stabilit pentru evaluarea pagubei materiale în definirea consecinţelor deosebit de grave, de la 30.000.000 de lei la 1.000.000 de lei. Este de menţionat faptul că această ultimă prevedere era o agravantă generală, inaplicabilă infracţiunilor economico-financiare reglementate prin legi speciale; acestea sunt pedepsite foarte aspru, indiferent de cuantumul prejudiciului (evaziune fiscală, spălare de bani, fraudă împotriva intereselor financiare ale UE).
  

2. 
   Rezultatele activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie
   

În perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008, DNA a trimis în judecată 282 inculpaţi în 110 dosare. Printre aceştia se numără:

• 
  1 secretar de stat, 1 şef serviciu şi 1 consilier din cadrul unor ministere
  
• 
  2 judecători
  
• 
  2 prim-procurori şi 2 procurori
  
• 
  1 decan Barou şi 5 avocaţi
  
• 
  1 şef Secţie de Informaţii a SRI
  
• 
  12 ofiţeri MApN (2 şefi serviciu, 5 comandanţi UM, 4 locotenent –colonel, 1 maior)
  
• 
  17 ofiţeri şi subofiţeri ( 12 ofiţeri de politie, 5 agenţi )
  
• 
  2 preşedinţi , Comisii de licitaţie din cadrul unor ministere
  
• 
  42 directori în diferite instituţii publice şi societăţi de stat
  
• 
  12 primari, 1 vice-primar, 2 directori, 1 inspector, 1 consilier, 1 şef Birou cadastru din cadrul unor primării
  
• 
  2 consilieri, 1 preşedinte, 1 vice-preşedinte şi 1 manager de proiect din cadrul unor Consilii Judeţene
  
• 
  1 arhitect şef dintr-o primărie
  
• 
  2 directori de bancă şi 2 ofiţeri de credite
  
• 
  1 controlor vamal superior, 3 inspectori vamali şi 26 lucrători vamali
  
• 
  5 directori şi 2 şefi serviciu din cadrul CFR
  
• 
  2 lichidatori judiciari
  
• 
  54 directori/administratori ale unor societăţi comerciale
  

În aceeaşi perioadă, în dosarele trimise de DNA, instanţe au emis 54 hotărâri de condamnare nedefinitive privind 86 inculpaţi, dintre care:

• 
  1 judecător sindic - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată
  
• 
  1 avocat – 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare
  
• 
  1 preşedinte şi 3 directori de Consiliu Judeţean – 8 luni închisoare cu suspendare condiţionată; 3 luni închisoare cu suspendare condiţionată; 3 luni închisoare cu suspendare condiţionată; 4 ani închisoare cu executare
  
• 
  5 ofiţeri M.Ap.N. - 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată;
  
• 
  11 ofiţeri şi subofiţeri M.A.I. – 4 ani închisoare cu executare, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 2 ani şi 9 luni închisoare cu executare, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu executare, 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată
  
• 
  1 director spital - 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată
  
• 
  2 inspectori,1 consilier 1 şef serviciu DGFP - 2 ani şi 10 luni ;2 ani închisoare cu suspendare condiţionată; amendă administrativă 1.000 RON; amendă penală 1.000 RON;
  
• 
  1 preşedinte ANTREC - 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere
  
• 
  2 directori bancă si 4 funcţionari bancari - 5 ani închisoare cu executare, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată; 5 ani închisoare cu executare, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată;
  
• 
  2 funcţionari vamali - 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată
  
• 
  1 controlor financiar Camera judeţeana de Conturi - 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere
  
• 
  1 şef si 1 comisar Garda Financiară 4 ani închisoare; - 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere
  
• 
  1 arhitect şef Biroul de Urbanism – Primărie locala - 3 ani închisoare cu executare
  

În aceeaşi perioadă, au rămas definitve 52 hotărâri privind 88 inculpaţi, printre care:

• 
  3 judecători – 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 4 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată;
  
• 
  1 prim procuror – 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere;
  

• 
  4 avocaţi - 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 1 an închisoare cu executare, 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendare condiţionată;
  

• 
  1 consilier judeţean – 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată;
  
• 
  1 director SPID – 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere
  
• 
  6 ofiţeri şi subofiţeri M.Ap.N. - 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată;
  
• 
  1 director CET - 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată;
  
• 
  1 expert Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Români - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere;
  
• 
  1 medic - 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată;
  
• 
  1 director financiar Spital – 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere;
  
• 
  1 şef serviciu AVAS - 1 an închisoare cu suspendare condiţionată;
  
• 
  13 funcţionari vamali - 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 4 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 4 luni închisoare cu suspendare condiţionată;
  

• 
  1 funcţionar bancar - 7 ani închisoare cu executare;
  
• 
  18 ofiţeri şi subofiţeri M.A.I. - 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu executare, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, 3 ani închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani închisoare cu executare, 2 ani închisoare cu executare, 2 ani şi 2 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 1 an închisoare cu suspendare condiţionată, 3 luni închisoare cu suspendare condiţionată.
  

3.3 Formarea profesională a magistraţilor care instrumentează cazuri de corupţie
În perioada de referinţă, în cadrul programului de formare continuă, Institutul Naţional al Magistraturii a organizat sesiuni de formare a judecătorilor şi procurorilor în domeniul luptei anticorupţie.

• 
  Astfel, în cadrul programului Phare 2004, INM a organizat în colaborare cu DNA, în perioada 22 – 23 ianuarie 2008 şi, respectiv 14 – 15 februarie 2008 două seminarii cu tema „Întărirea luptei împotriva corupţiei în România”, la care au participat judecători, procurori, specialişti DNA şi ofiţeri de poliţie.
  
• 
  În cadrul aceluiaşi program şi tot în colaborare cu DNA, INM a organizat în perioada 24 – 25 septembrie 2007 şi 27 – 28 septembrie 2007, două seminarii cu tema “Frauda împotriva intereselor financiare ale UE”, la care au participat magistraţi, judecători şi procurori, specialişti DNA şi ofiţeri de poliţie.
  
• 
  În domeniul combaterii infracţiunilor economico – financiare, în perioada de referinţă INM a organizat 3 seminarii la care au fost abordate teme legate de lupta anticorupţie, la aceste seminarii participând un număr total de 43 magistraţi.
  

Practica judiciară în cazurile de corupţie a fost analizată în cadrului unui seminar organizat de către Asociaţia Baroului American/Iniţiativa Juridică pentru Europa Centrală şi Eurasia (ABA/CEELI), cu sprijinul Pactului de Stabilitate – Iniţiativa Anticorupţie pentru Europa de Sud Est (SPAI) şi al Fundaţiei Konrad Adenauer – Programul Statul de Drept Europa de Sud Est, cu participarea Ambasadei Republicii Franceze la Bucureşti şi a Institutului Naţional al Magistraturii (INM)..

Seminarul, intitulat „Corupţia la nivel înalt şi sancţiunile aplicate de instanţă,”a avut loc pe 19 noiembrie 2007, şi s-a bucurat de participarea a 14 judecători de la secţiile penale ale Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti şi de la secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Reprezentanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi ai Consiliului Superior al Magistraturii au fost prezenţi în calitate de observatori. Doi experţi străini (un magistrat francez detaşat în cadrul Ministerului de Justiţie al României şi magistrat italian detaşat în cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă/OLAF) au împărtăşit participanţilor aspecte din experienţa lor profesională în domeniu.
Referitor la practica instanţelor în cazuri de corupţie, raportul de activitate al DNA pe anul 2007 a consemnat faptul că s-a constat o practică judiciară neunitară³⁸, subliniind faptul că se impune „efectuarea unor studii aprofundate care să ajute întregul sistem judiciar românesc în definirea unor criterii obiective şi clare de individualizare a pedepselor, adecvate specificului şi gravităţii fenomenului infracţional al corupţiei”.
În acest sens, Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor MCV aprobat de Guvernul României prin HG 1346/2007 prevede realizarea unui studiu amplu cu privire la modul de individualizare a pedepselor aplicate de instanţe pentru categoriile de infracţiuni din sfera criminalităţii economico-financiare, inclusiv a infracţiunilor de corupţie în baza căruia să poată fi luate măsurile corespunzătoare.
În ceea ce priveşte măsurile de formare profesională a magistraţilor implicaţi în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, anul 2007 a vizat extinderea parteneriatelor internaţionale pentru a asigura dialogul şi schimbul de bune practici la nivel european.
În perioada 4 – 5 iunie 2007, a avut loc seminarul „Judicial Cooperation in Criminal Matters: Introduction to EU Law and Practice”, organizat de Departamentul pentru Lupta Antifraudă în parteneriat cu Academia de Drept European din Trier. Evenimentul a fost dedicat în special magistraţilor cu atribuţii în domeniul cooperării judiciare în materie penală. Au participat şi reprezentanţi ai instituţiilor naţionale cu atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală precum: magistraţi de la nivelul curţilor de apel, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, ai Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, DLAF, precum şi reprezentanţi ai Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai, Cluj Napoca. Ca experţi internaţionali au participat reprezentantul Marii Britanii la EUROJUST şi un judecător din cadrul Reprezentanţei Permanente a Austriei pe lângă Uniunea Europeană.

BM 4: Continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local

1. 
   Conştientizarea efectelor corupţiei şi informarea cetăţenilor asupra instrumentelor de luptă anticorupţie
   

Au fost organizate ample campanii prevenire de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, un rol important având activităţile din cadrul Centrului Naţional de Voluntariat pentru Integritate – parteneriat MIRA cu societatea civilă.

a) Campania Naţională FĂRĂ ŞPAGĂ!
În perioada de 16 octombrie 2007 – 27 februarie 2008, Ministerul Justiţiei, prin intermediul unui consorţiu internaţional² şi în parteneriat cu instituţii publice de la nivel central şi local, a derulat o amplă campanie de informare publică³ ce a urmărit stimularea dezbaterilor asupra vulnerabilităţilor la corupţie a sistemului administrativ şi judiciar, identificarea bunelor practici şi promovarea instrumentelor de combatere a corupţiei dezvoltate în ultimii ani.
Etapele campaniei:

• 
  Prima etapă a campaniei a constat într-o serie de instrumente (3 spoturi TV, 3 spoturi radio, 3 machete de presă, afişaj indoor-outdoor, 3 bannere de internet şi un poster) care se adresau unui public sărăcit de funcţionarii corupţi. Mesajul era menit să determine publicul-ţintă să mediteze la consecinţele negative faptei de a da mită şi să îşi schimbe atitudinea în consecinţă. Mesajul-cheie a fost următorul: „Şpaga te sărăceşte şi pe ei îi îmbogăţeşte.”
  
• 
  Cea de-a doua etapă se adresa unui public-ţintă tânăr şi educat căruia i s-a atrăgea atenţia cu privire la consecinţele pe termen lung ale faptei de a da mită şi cu privire la faptul că mica corupţie conduce la marea corupţie. Principalul instrument folosit a fost jocul video 3 D pentru Internet.
  
• 
  Într-o a treia etapă campania s-a adresat unui public-ţintă înstărit şi care îşi permite să ofere mită pentru a rezolva o situaţie, în ideea de a-l responsabiliza cu privire la consecinţele negative pe care gestul lor le poate avea pentru populaţia mai puţin înstărită (care va fi marginalizată, fiind în imposibilitatea de a da mită). Instrumentele folosite au fost un spot TV (testimonial bătrânica) şi două spoturi radio care apelau emoţional la o schimbare de atitudine din partea celor vizaţi.
  
• 
  În etapa finală a fost încurajată atitudinea de respingere a mitei, aducându-i în atenţia publicului şi glorificându-i pe aceia care spui nu mitei. În acest scop au fost folosite emisiunile TV „Fără şpagă”, care au fost promovate prin spoturi radio.
  

Campania propriu-zisă a fost s-a desfăşurat în perioada 16 octombrie 2007 – 27 februarie 2008 şi a avut mai multe componente:

• 
  Componenta media, materializată prin spoturi TV, radio, emisiuni TV, afişaj indoor-outdoor, publicare machete de presă, informare periodică asupra campaniei şi stimularea relatării despre rezultatele punctuale în demersul anticorupţie;
  
• 
  Componenta de informare directă: organizarea caravanei anticorupţie în 17 oraşe din România, constând în 3 întâlniri publice în fiecare oraş cu scopul dezbaterii efectelor negative ale corupţiei şi găsirii unor instrumente concrete de luptă împotriva corupţiei, organizarea de conferinţe de presă la nivel central şi local (17 conferinţe locale), organizarea a cinci seminarii pentru instituţiile publice (pentru domeniile justiţiei, muncii, sănătăţii, administraţiei publice şi internelor, educaţiei), a trei mese rotunde (pentru reprezentanţi ai sectorului de afaceri), a cinci reuniuni informative (dedicate jurnaliştilor, reprezentanţilor misiunilor diplomatice şi actorilor sociali cheie şi liderilor de opinie), micro-campanii educative în centre universitare.
  
• 
  Componenta de internet, site-ul campaniei, www.faraspaga.ro, s-a adresat utilizatorilor de Internet cu vârsta 15+ ani, prin oferirea contactelor şi legăturilor spre instrumentele de prevenţie şi combatere (ghiduri practice, mod de operare etc), bannere de internet, joc video 3D on-line.
  

În cadrul campaniei au fost elaborate şi distribuite către instituţii publice, ONG-uri, cetăţeni 50.000 de ghiduri de informare cu privire la fenomenul corupţiei şi instrumentele concrete de combatere a acestuia în 5 domenii (justiţie, poliţie, educaţie, sănătate şi administraţie publică) şi 35 000 de afişe.

Bilanţul caravanei naţionale derulată în lunile octombrie şi noiembrie⁴ a fost prezentat în cadrul a 17 conferinţe de presă organizate la nivel local. Raportul de evaluare a caravanei a consemnat faptul că, spre deosebire de anii anteriori, când majoritatea măsurilor anticorupţie erau „dictate de la centru”, în ultima perioadă serviciile publice deconcertate au instituit din proprie iniţiativă măsuri administrative şi manageriale care să reducă riscurile la corupţie.
Impactul campaniei „FĂRĂ ŞPAGĂ” a fost evaluat prin intermediul unei analize sociologice realizate în luna februarie 2008, care, raportat la datele sondajului efectuat în aprilie 2007, a evidenţiat următoarele evoluţii:

•