Eliminarea pedepselor corporale şi umilitoare


G. Realizarea analizei, bilanţului şi a evaluării



Yüklə 0,74 Mb.
səhifə10/11
tarix25.07.2018
ölçüsü0,74 Mb.
#58269
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

G. Realizarea analizei, bilanţului şi a evaluării
Analiza

Informaţiile colectate în urma monitorizării tebuie analizate pentru a căpăta sens. Dacă este posibil, acest lucru ar trebui făcut relativ frecvent (la fiecare câteva luni) pentru a avea o idee dacă:



  • activităţile se defăşoară aşa cum a fost preconizat

  • încep să apară schimbările

  • indicatorii de proces şi de impact furnizează informaţii relevante suficiente pentru evaluarea celor două puncte anterioare

Printr-o analiză frecventă a informaţiei, veţi putea să vă asiguraţi că nu scăpaţi din vedere „imaginea de ansamblu” şi să evaluaţi dacă programul duce către schimbările potrivite. Copiii şi tinerii pot fi implicaţi direct în analiza informaţiei colectate, în colectarea informaţiilor suplimentare necesare, în elaborarea recomandărilor pentru schimbări în cadrul programului, şi în prezentarea către copii a rezultatelor bilanţurilor şi evaluărilor.



Consideraţii utile pentru bilanţuri şi evaluări
- De ce faceţi acest bilanţ/evaluare?

- Pentru cine?

- Ce veţi analiza/evalua?

- Cine va fi implicat în analiză/bilanţ/evaluare?

- Cine va conduce procesul?

- Care sunt implicaţiile asupra resurselor?

- Cum vor fi utilizate rezultatele?

- Cum vom prezenta rezultatele către actorii implicaţi?



Bilanţul

Bilanţurile trebuie făcute periodic, cu o frecvenţă care depinde de durata programului – dar în mod normal o dată sau de două ori pe an. Puteţi face un bilanţ al întregului program, dar cel mai des un astfel de bilanţ se va referi la analiza detaliată a unui aspect precis. Va fi vorba de reluarea tuturor analizelor făcute până la acel moment şi revederea lor ca un ansamblu pentru a se înţelege dacă îndepliniţi activităţile dorite şi dacă acestea duc către schimbările dorite (corelarea activităţilor cu schimbările). Ar trebui să implicaţi persoane diverse în procesul de bilanţ – de ex. copii şi tineri, personalul Salvaţi Copiii, şi partenerii – pentru a obţine o viziune corectă, obiectivă a ceea ce se întâmplă. Trebuie luate în considerare şi alocate resursele şi timpul necesar bilanţului, înainte de începerea programului.

Rezultatele unui bilanţ ar trebui să vă permită să luaţi decizii de management legate de eventualele schimbări necesare care trebuie făcute în program, de exemplu în cadrul activităţilor, obiectivelor, indicatorilor, alocării resurselor sau responsabilităţilor personalului etc.

Evaluarea

Evaluările au loc de obicei mai rar decât bilanţurile şi sunt mai formale. Uneori este utilă prezenţa cuiva din exterior pentru o viziune mai obiectivă. Totuşi nu e mereu nevoie să fie un consultant. Poate fi cineva de la o organizaţie parteneră sau dintr-un alt program al Salvaţi Copiii care are cunoştinţe în acest domeniu al evaluărilor.

Evaluările trebuie să se uite dacă sunt îndeplinite obiectivele programului. Este nevoie de reunirea tuturor informaţiilor disponibile (din monitorizare, analize şi bilanţuri) pentru a se vedea în ce măsură programul îşi atinge obiectivele. Puteţi să constataţi că este nevoie de informaţii suplimentare, caz în care acestea trebuie colectate şi adăugate rezervorului de informaţii de analizat. În evaluări, este importantă corelarea între activităţile deja conduse şi schimbările apărute, pentru a se vedea ce tip de activitate a dus la ce tip de schimbare. Trebuie de asemenea să ţineţi cont şi de celelalte evenimente care ar fi putut contribui la schimbările identificate.

Rezultatele ar trebui să vă permită să:



  • determinaţi „bunele” şi/sau „proastele” practici

  • faceţi recomandări despre schimbările pe care ar trebui să le sufere programul pentru a fi mai eficient. Trebuie să vă asiguraţi că aceste recomandări sunt practice şi se pot aplica. Trebuie de asemenea să nu uitatţi să vă lăsaţi suficient timp pentru planificarea modului de aplicare a acestor recomandări, şi apoi să comunicaţi aceste aspecte tuturor actorilor implicaţi.


H. Evaluarea impactului
Evaluarea impactului este asemănătoare cu o evaluare prin analiza pe care o face a gradului de realizare a obiectivelor fixate de către program, şi a tipurilor de activităţi corelate cu tipurile de schimbări. De aceea ar trebui realizată la fel ca şi evaluarea, şi trebuie să acopere întreg programul. Totuşi, în plus, trebuie să vadă dacă nu există şi efecte neintenţionate, negative ale programului. Pentru acest lucru, poate fi nevoie de colectarea de informaţii suplimentare.

Este esenţial ca publicul ţintă să fie implicat în evaluarea impactului, din moment ce deseori el este cel mai în măsură să vadă dacă un program este eficient sau nu. Este de asemenea în măsură să observe dacă au existat efecte neintenţionate sau negative. Evaluarea de impact ar trebui să vă permită să identificaţi „bunele” şi/sau „proastele” practici din acest domeniu.

Rezultatele ar trebui comunicate actorilor implicaţi (inclusiv copiilor şi tinerilor), pentru ca organizaţia să îşi asume responsabilitatea pentru munca desfăşurată.
I. Lecţiile învăţate
Dacă nu învăţaţi nimic din analize, bilanţuri, evaluări şi evaluări de impact, atunci v-aţi pierdut timpul.

Există două tipuri de lecţii care ar trebui să fie învăţate:


1. Învăţăminte care să vă permită să luaţi decizii despre program. De ex.


  • E nevoie de schimbarea activităţilor?

  • Obiectivele sunt încă relevante?

  • Indicatorii colectează informaţii pertinente şi utile?

  • Colectaţi suficientă sau prea multă informaţie?

  • Există influenţe externe de care nu aţi ţinut cont până acum care trebuie integrate în program?

  • Resursele sunt utilizate în mod eficient?

  • Sunt utilizaţi angajaţii adecvaţi sarcinilor?

  • Aţi acordat suficient timp reflecţiei?

  • Îi implicaţi pe copii şi tineri în mod adecvat?

  • Există persoane care scapă intervenţiei dvs.?

Nu este suficient numai să învăţaţi lucruri legate de program, este de asemenea necesar să acţionaţi potrivit acestor învăţăminte. De aceea pentru fiecare concluzie trebuie să găsiţi o recomandare „aplicabilă” pe care apoi s-o includeţi în activităţile viitoare ale programului. Trebuie să vă gândiţi cine va asuma responsabilitatea pentru aceste acţiuni şi care sunt indicatorii de proces şi de impact pentru măsurare. Şi, un aspect evident dar deseori neglijat, este că pentru a avea analize, bilanţuri, evaluări şi evaluări de impact utile programului, acestea nu ar trebui să fie nişte puncte finale ci stadii. Dacă nu au loc în diferite momente de-a lungul procesului, nu va mai fi timp pentru construirea de recomandări aplicabile în activităţile viitoare.


2. Identificarea practicilor „bune” şi „proaste” care pot fi comunicate şi altora pentru a le uşura munca
Nu uitaţi, a învăţa presupune timp şi spaţiu. Fără aceste coordonate, nu poate avea loc învăţarea. Trebuie să găsiţi timp în program pentru ca acest lucru să se întâmple.

Referinţe

şi resurse suplimentare

Referinţe şi resurse suplimentare
Cercetări privind pedepsele corporale şi umilitoare
Alyahri, A (2005) Prevalence of Psychiatric Disorders in Yemeni Children and its Relationship with Harhs Disciplinary Practice (Răspândirea tulburărilor psihiatrice la copiii din Yemen şi relaţiile cu practicile disciplinare dure), Kings College Hospital, London
Bartholdsson, O (2001) Corporal Punishment of Children and Change of Attitudes: A cross-cultural study (Pedepsele corporale aplicate copiilor şi schimbarea atitudinilor: un studiu transcultural), Salvaţi Copiii Suedia, Art. 2001-2656
Beazley, H., Bessekk, S.L., Ennew, J., Waterson, R.H. (va apărea în 2006), „What children say: Results of comparative research on physical and emotional punishment of children in Southeast, East Asia and Pacific in 2005”. (Ce spun copiii: Rezultatele unui studiu comparativ privind pedepsele corporale şi emoţionale aplicate copiilor în Asia de sud-est şi de est şi în Pacific, în 2005), Bangkok, Tailanda, Salvaţi Copiii, Suedia (www.seapa.net)
Child, Youth and Family Development Research Programme (2004) Partner Violence, Attitudes to Child Discipline and Use of Psysical Punishment: A South African National Survey, (Programul de cercetare în domeniul dezvoltării copiilor, tinerilor şi familiei: Violenţa partenerului, atitudini faţă de disciplinarea copiilor şi utilizarea pedepselor corporale: un studiu naţional sud-african), Consiliul pentru cercetări în domeniul ştiinţelor umane din Africa de Sud, fondat de Biroul regional al Salvaţi Copiii Suedia pentru Africa de Sud
Crowley, A. şi Vulliamy C. (2003) Listen Up! Children talk about smacking, (Ascultaţi! Copii vorbesc despre bătaie), Salvaţi Copiii UK, program al Ţării Galilor
Giles-Sims, J et al (1995) „Child, maternal and family characteristics associated with spanking” (Caracteristicile copilului, maternale şi familiale asociate cu pălmuirea”), Family Relations, 44
Hart, S et al (2005) Eliminating Corporal Punishment. The way forward to constructive child discipline, (Eliminarea pedepselor corporale. Drumul spre disciplina constructivă a copiilor), UNESCO, IBSN 92-3-10399-1
Holden, G şi Ritchie, K (1991) „Linking extreme marital discord, child rearing and child behaviour problems: evidence from battered wives” (Legăturile dintre dezacordurile conjugale grave, creşterea copiilor şi problemele comportamentale ale copiilor: dovezi de la soţii bătute), Child Development 62(2)
LeVine RA et al (1994) Child Care and Culture: Lessons from Africa, (Protecţia copilului şi cultura: lecţii din Africa), Cambridge University Press, New York
Salvaţi Copiii UK 2001 It doesn’t sort anything! A report on the views of children and young people about the use of physical punishment, (Nu rezolvă nimic! Un raport despre opiniile copiilor şi ale tinerilor pe marginea utilizării pedepselor corporale), Londra
Ministerul spaniol al Muncii şi Afacerilor sociale (1995) What do boys and girls think about their families? (Ce cred băieţii şi fetele despre familiile lor?); Un studiu al Ministerului Protecţiei sociale despre atitudinile adulţilor faţă de pedepsele corporale şi umilitoare aplicate copiilor (1997); Study on Violence in American and Spanish cities, (Un studiu despre violenţă în oraşele americane şi spaniole), 1998 (www.savethechildren.es)
Stattin, J, janson, H, Klackenberg-Larsson, I şi Magnusson, D (1995) Corporal punishment in everyday life: an intergenerational perspective (Pedepsele corporale în viaţa de zi cu zi: o perspectivă inter-generaţii) in J. Mc. Cord (ed.) Coercion and Punishment in Long Term Perspectives (Coerciţia şi pedepsele în perspective pe termen lung), Cambridge University Press, Cambridge
Straus, M A şi Mathur, A K (1996) Social change and trends in approval of corporal punishment by parents from 1968 to 1994 (Schimbarea socială şi tendinţe în aprobarea pedepselor aplicate de părinţi între 1968 şi 1994) in W H D Frehsee şi K-D Bussman (ed.) Family violence against children (Violenţa familială împotriva copiilor), Berlin
Willow, C şi Hyder, T (1998) It hurts you inside: Children Talking about Smacking (Te doare sufletul: copiii vorbind despre bătaie), Salvaţi Copiii Marea Britanie/Biroul Naţional al Copiilor, Londra
Woodhead, M (1998) Children’s perspectives on their working lives (Perspectivele copiilor privind viaţa prin muncă), Salvaţi Copiii Suedia, Stockholm.
Rapoarte privind pedepsele corporale şi umilitoare
Durrant, J (2000) A generation without smacking (O generaţie fără bătaie) Salvaţi Copiii Marea Britanie, disponibil sub formă de fişier PDF, www.endcorporalpunishment.org.
Ennew, J, Nogami, N, Plateau, D.P. (2005) Discipline and punishment of children: a right-based review of laws, attitudes and practices in Southeast, East Asia and the Pacific (Disciplinarea şi pedepsirea copiilor: o analiză bazată pe drepturi a legilor, atitudinilor şi practicilor din Asia de Sud-est, Est şi Pacific), Bangkok, Tailanda, Salvaţi Copiii Suedia, ISBN 974-92984-9-7 (www.seapa.net)
Ennew, J, Plateau, D.P. 2005 Childrearing for peace: a search for solutions. Family life without corporal punishment in Southeast, East Asia and the Pacific (Creşterea copiilor pentru pace: căutarea de soluţii. Viaţa de familie fără pedepse corporale în Asia de Sud-est, Est şi Pacific) Centrul pentru cercetarea familiei, University of Cambridge, Marea Britanie, împreună cu Salvaţi Copiii Suedia, publicat în Bangkok, Tailanda de Black on White publications (www.seapa.net)
Gershoff, E T (2002) Corporal punishment by parents and associated child behaviours and experiences: a meta-analytic and theoretical review (Pedepsele corporale aplicate de părinţi şi comportamentele şi experienţele asociate ale copiilor: metaanaliză şi revizuire teoretică), Psychological Bulletin, 128, 539-79
Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii (2003) Prompting non-violent upbringing and education of children: training of key actors in Peru and Bolivia (Încurajarea creşterii şi educării non-violente a copiilor: formarea actorilor cheie din Peru şi Bolivia), Peru, www.scslat.org
Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii Regiunea Asia de Sud-Est, Asia de Est şi Pacific (2003) Towards a strategy to address corporal punishment of children in Southeast, East Asia and the Pacific (Înspre o strategie de soluţionare a problemei pedepselor corporale aplicate copiilor în Asia de Sud-Est, Est şi Pacific) Raport al Seminarului regional al Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii privind pedepsirea corporală a copiilor, 6-9 octombrie 2003, Bangkok, www.seapa.net
Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii Regiunea Asia de Sud-Est, Asia de Est şi Pacific (2003) National challenges, resource and information needs in addressing corporal punishment of children in Southeast, East Asia and the Pacific (Provocări naţionale, nevoi de informare şi resurse în soluţionarea problemei pedepselor corporale în Asia de Sud-Est, Est şi Pacific), Raportul seminarului regional al Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii, 5-9 aprilie 2004, Bangkok, www.seapa.net
Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii (2004) Capacity building and advocacy on positive discipline technique (Construirea de capacităţi şi acţiuni de promovare a tehnicilor de disciplină pozitivă), Raport al seminarului din Jaipur, aprilie 2004, www.savechildren-alliance.org.np
Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii (2003) Seminar global privind pedepsele corporale, Raportul seminarului, Cairo, februarie 2003, www.rb.se
Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii (2002) Seminar regional privind disciplina pozitivă a copiilor; Raportul seminarului, Dhaka, aprilie 2002, www.rb.se
Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii (2002) Seminar regional privind strategiile de promovare a alternativelor la pedepsele corporale. Raportul seminarului, Sao Paolo, septembrie 2002, www.scslat.org
Jabeen, F (2004) Physical/Physical and Psychological Punishment of Girls and Boys in South and Central Asia Region (Pedepsirea fizică/fizică şi psihologică a băieţilor şi fetelor din Regiunea Asiei Centrale şi de Est), Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii, publicat de Salvaţi Copiii Suedia, Danemarca, Oficiul regional pentru regiunea Asiei Centrale şi de Est, www.savechildren-alliance.org.np
Persson, S (2002) Challenges of ending the practice of physical punishment in South Asia (Provocările eradicării pedepselor corporale în Asia de Sud) Salvaţi Copiii Suedia, înaintat Comisie pentru Drepturile Omului
Persson, S (2002) Physical punishment: breaching children’s rights on a massive scale (Pedepsele corporale: încălcarea drepturilor copiilor la scară largă) Salvaţi Copiii Suedia, Stockholm
Salvaţi Copiii Asia de Sud-Est, Est şi regiunea Pacificului (2005) Strategy to address the physical and emotional abuse of children in schools. Proceedings of the International Save the Children Alliance Regional Workshop, 8-11 November 2004, Vientiane, Lao PDR (Strategie privind abordarea abuzului fizic şi emoţional asupra copiilor în şcoli. Raportul seminarului regional al Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii, 8-11 noiembrie), Bangkok, Alianţa Internaţională Salvaţi Copiii Regiunea SEAP, ISBN 974-92999-8-1
Salvaţi Copiii Suedia (2004) Partner Violence, Attitudes to discipline & use of corporal punishment: a South African national survey (Violenţa între parteneri: atitudini faţă de disciplină şi utilizarea pedepselor corporale. Studiu naţional în Africa de Sud) Cercetare derulată de Human Sciences Research Council, Cape Town, Africa de Sud (www.hsrc.ac.za)
Salvaţi Copiii Suedia (2004) The implementation of the ban of corporal punishment in South African schools. (Implementarea interzicerii pedepselor corporale în şcolile din Africa de Sud) Cercetare derulată de Education Policy Unit, University of Witwatersrand, Johannesburg, Africa de Sud (www.rb.se)
UNESCO (va apărea în curând) Eliminating corporal punishment – a human rights imperative: moving towards constructive discipline respecting the child’s human dignity (Eliminarea pedepselor corporale – un imperativ al drepturilor omului: înspre o disciplină constructivă care respectă demnitatea umană a copilului) UNESCO, Paris
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2002) World report on violence and health, Geneva (Raport mondial privind violenţa şi sănătatea)
Rapoarte privind reforma juridică
Boyson, R (2002) Equal protection for children: an overview of the experience of countries that accord children full legal protection from physical punishment (Protecţie egală pentru copii: prezentare generală a experienţei ţărilor care conferă o protecţie deplină legală copiilor împotriva pedepselor corporale) National Society for the Prevention of Cruelty to Children, Londra (www.nspcc.org.uk/publicaffairs)
Bussman, K-D (2002) Evaluation of the German prohibition of family violence against children (Evaluarea interdicţiei violenţei familiale împotriva copiilor în Germania) European Society of Criminology, Toledo, Spania
Durrant, J (1999) Evaluating the success of Sweden’s corporal punishment ban (Evaluarea succesului interzicerii pedepselor corporale în Suedia), Universitatea Manitoba, Canada, durrant@cc-umanitoba.ca
Durrant, J (2003a) Legal reform, corporal punishment and child abuse: the case of Sweden (Reforma juridică, pedepsele corporale şi abuzul asupra copiilor: cazul Suediei) Universitatea Manitoba, Canada, durrant@cc-umanitoba.ca
Durrant, J (2003b) Public attitudes towards physical punishment in Sweden (Atitudini publice faţă de pedepsele corporale în Suedia) Universitatea Manitoba, Canada, durrant@cc-umanitoba.ca

Durrant, J (2000) Trends in youth crime and wellbeing since the abolition of corporal punishment in Sweden (Tendinţe ale infracţionalităţii şi bunăstării juvenile de la abolirea pedepselor corporale în Suedia), Youth & Society, 200 31:437-455, durrant@cc-umanitoba.ca


Larzelere, R E şi Johnson, B (1999) Evaluations of the effects of Sweden’s spanking ban on physical child abuse rates: a literature review (Evaluările efectelor interzicerii pedepselor corporale asupra ratelor de abuz împotriva copiilor: revizuire a literaturii de specialitate) Psychological Reports, 85, p 381-92
McGillivray, A (1998) He’ll learn it on his body: disciplining childhood in Canadian law (O să înveţe pe propria piele: disciplinarea copiilor în legislaţia canadiană) International Journal of Children’s Rights 5, p. 193-242
Roberts, J (2000) Changing public attitudes towards corporal punishment: the effects of statutory reform in Sweden (Schimbarea atitudinilor publice faţă de pedepsele corporale: efectele reformei statutare în Suedia) Child Abuse and Neglect 24 (8), p 1027-35

Salvaţi Copiii Suedia (2001) The first anti-spanking law in the world: historical background to the Swedish legislation (Prima lege anti-bătaie din lume: context istoric al legislaţiei suedeze) www.savethechildrensweden.org


Salvaţi Copiii Suedia (2005) The legal status of corporal and humiliating punishment of children in South Africa, Swaziland and Zambia (Statutul juridic al pedepselor corporale şi umilitoare asupra copiilor în Africa de Sud, Swaziland şi Zambia), Community Law Centre, University of Western Cape, Cape Town, Africa de Sud (www.rb.se)
Ministerul suedez al sănătăţii şi afacerilor sociale, Ministerul de externe (2001) Ending corporal punishment: the Swedish experience of efforts to prevent all forms of violence agaisnt children – and the results) (Eliminarea pedepselor corporale: experienţa suedeză şi eforturile Suediei în prevenirea tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor; rezultate), Stockholm
Instrumente practice de advocacy
Christian Aid, NSPCC, Salvaţi Copiii Marea Britanie, People in Aid, Every Child, Tearfund (2003) Setting the standard: a common approach to child protection for international NGOs (Stabilirea standardului: o abordare comună a protecţiei copilului pentru ONG-urile internaţionale); pentru o copie, vă puteţi adresa la info@peopleinaid.org
Iniţiativa globală pentru eliminarea tuturor formelor de pedepse corporale şi umilitoare îndreptate împotriva copiilor (2002) Hitting people is wrong and children are people, too (Lovirea oamenilor este greşită iar copiii sunt şi ei oameni), manual practic disponibil în format PDF la www.endcorporalpunishment.org; sau puteţi contacta info@endcorporalpunishment.org Iniţiativa globală are un corpus de informaţii considerabil referitor la instrumentele de advocacy pentru reforma juridică şi ar fi încântată să răspundă solicitărilor dumneavoastră.
It never did me any harm. Answering common defences of physical punishment (Mie nu mi-a făcut nici un rău. Răspunsuri la justificările comune ale pedepselor corporale) www.endcorporalpunishment.org
Salvaţi Copiii Suedia (2005) Ending physical and humiliating punishment of children: making it happen (Eliminarea pedepselor corporale şi umilitoare asupra copiilor: transpunerea în realitate) document de advocacy din partea Grupului de acţiuni al Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii privind pedepsele corporale/fizice şi alte forme de pedepse umilitoare sau degradante. Pentru o copie gratuită, vă rugăm contactaţi: rbpublishing@rb.se
Salvaţi Copiii Marea Britanie (2001a) Ending physical and humiliating punishment of children: making it happen (Eliminarea pedepselor corporale şi umilitoare asupra copiilor: transpunerea în realitate) scurtă analiză, Londra, www.savethechildren.org.uk
Salvaţi Copiii Marea Britanie (2001c) Working for change in education: a handbook for planning advocacy (Eforturi de schimbare în educaţie: manual pentru planificarea acţiunilor de advocacy), Londra
Salvaţi Copiii SUA (2004) Designing advocacy strategies, www.savethechildren.us
Soneson, U (2005) Ending corporal punishment in South Africa (Eliminarea pedepselor corporale în Africa de Sud; Salvaţi Copiii Suedia ISBN: 0-620-34207-2 (www.rb.se)
Soneson, U (2005) Ending corporal punishment in Swaziland (Eliminarea pedepselor corporale în Swaziland) Salvaţi Copiii Suedia ISBN: 0-620-34220-X (www.rb.se)
Soneson, U (2005) Ending corporal punishment in Zambia (Eliminarea pedepselor corporale în Zambia) Salvaţi Copiii Suedia ISBN: 0-620-34219-6 (www.rb.se)
Warrior, J (1999) Preventing family violence: a manual for action, Salvaţi Copiii Marea Britanie, Londra
Willow, C şi Hyder, T (2004) It hurts you inside (Te doare sufletul) broşură pentru asistarea parlamentarilor, Salvaţi Copiii Marea Britanie, Londra
Yüklə 0,74 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin