Epidemiologia



Yüklə 3,29 Mb.
səhifə16/36
tarix30.07.2018
ölçüsü3,29 Mb.
#62925
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   36

2.5.2. Complement compus





  1. Factorii de risc în apariţia infecţiilor nosocomiale:

  1. durata lungă a spitalizării;

  2. sexul bolnavilor;

  3. administrarea unui antibiotic;

  4. durata intervenţiilor chirurgicale;

  5. calitatea sterilizării instrumentarului medical.




  1. Creşterea morbidităţii prin infecţii intraspitaliceşti are loc în urma:

  1. creării complexelor spitaliceşti mari;

  2. administrării necontrolate a antibioticelor;

  3. în special, introducerii microflorei exogene;

  4. majorării ponderii pacienţilor cu risc sporit;

  5. trecerii la utilizarea instrumentarului medical getabil.




  1. Pentru infecţiile nosocomiale este specifică:

  1. polirezistenţa la antibiotice;

  2. polirezistenţa la dezinfectante;

  3. predomină microorganismele condiţionat patogene;

  4. principalul mecanism de transmitere este fecal-oral;

  5. victimă sunt numai pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale.




  1. Semnele unei tulpini spitaliceşti sunt:

  1. polirezistenţa la antibiotice,

  2. rezistenţa la substanţe dezinfectante;

  3. sensibilitatea sporită la acţiunea factorilor mediului extern;

  4. virulenţa înaltă;

  5. sensibilitatea sporită faţă de fagi.




  1. Tulpină intraspitalicească este:

  1. S.typhi;

  2. S.enteritidis;

  3. S.java;

  4. S.typhimurium;

  5. S.newport.




  1. Mecanismele de transmitere în infecţiile nosocomiale sunt:

  1. fecal-oral;

  2. contact;

  3. parenteral;

  4. transmisiv;

  5. hidric.




  1. Corecte pentru infecţiile nosocomiale sunt afirmaţiile:

  1. este o infecţie de carantină;

  2. agenţii cauzali sunt microorganisme bacteriene;

  3. sunt provocate de microorganismele condiţionat patogene;

  4. mai frecvent se îmbolnăvesc bărbaţii;

  5. nu este caracteristică sezonalitatea.




  1. Pentru infecţiile nosocomiale este caracteristic:

  1. polimorfismul manifestărilor clinice;

  2. polirezistenţa la antibiotice;

  3. polirezistenţa la dezinfectante;

  4. polietiologia;

  5. se depistează mai frecvent în perioada caldă a anului.




  1. Ca măsură de profilaxie a infecţiilor nosocomiale poate fi:

  1. imunoprofilaxia;

  2. dezinfecţia;

  3. sterilizarea instrumentarului medical;

  4. administrarea antibioticelor numai în urma antibiogramei;

  5. izolarea bolnavilor numai în spitalul de boli infecţioase.




  1. Care din situaţiile enumerate pot fi referite la infecţiile nosocomiale?

  1. în secţia de radiologie bolnavului la a 8-a zi de spitalizare a apărut voma, dureri în abdomen din masele fecale, s-a depistat Sh.sonnei;

  2. în secţia de urologie bolnavului cu pielonefrită la momentul in­ter­nă­rii din urină a fost depistată Salmonella london;

  3. peste 6 luni după externarea pacientului din secţia Chirurgie au apă­rut semne clinice ale HVB ;

  4. a fost stabilit diagnosticul „febră tifoidă” la un bolnav cu pneu­mo­nie în a 2-a zi de spitalizare ;

  5. la a 4-a zi de spitalizare bolnavului în secţia traumatologie s-a sta­bi­lit diagnosticul – de gripă.




  1. În etiologia infecţiilor intraspitaliceşti septico-purulente predomină:

  1. cocii gram-pozitivi;

  2. bacterii anaerobe;

  3. fungi;

  4. bacteriile gram-negative aerobe;

  5. coci gram-negativi.




  1. Infecţiile intraspitaliceşti se pot transmite prin mecanism:

  1. aerogen;

  2. transmisiv;

  3. fecal-oral;

  4. contact;

  5. vertical.




  1. Contractarea infecţiei septico-purulente mai frecvent are loc în:

  1. sala de operaţie;

  2. sala de pansamente;

  3. sala de proceduri;

  4. salon;

  5. sala pentru fizioproceduri.




  1. Particularităţile tulpinii spitaliceşti sunt:

  1. virulenţa înaltă;

  2. polirezistenţa la antibiotice;

  3. rezistenţa la preparate dezinfectante;

  4. fagosensibilitate;

  5. sensibilitate la antibiotice.




  1. Cauzele sporirii nivelului morbidităţii prin infecţiile septico-pu­ru­len­te sunt:

  1. folosirea limitată a preparatelor cu acţiune imunostimulatorie;

  2. aplicarea frecventă a metodelor invazive de diagnosticare şi ma­ni­pu­lări terapeutice;

  3. construcţia complexelor spitaliceşti mari;

  4. spitalizarea de durată a pacientului;

  5. folosirea neraţională a antibioticelor.




  1. Factori de risc în apariţia infecţiilor septico-purulente sunt:

  1. durata spitalizării;

  2. bolile concomitente;

  3. starea imunodeficitară;

  4. genul pacientului;

  5. condiţiile locative ale pacientului.




  1. Riscul contractării infecţiilor intraspitaliceşti este mai mare în sec­ţi­i­le:

  1. de combustii;

  2. terapeutice;

  3. neurologice;

  4. urologice;

  5. psihiatrice.




  1. Riscul de apariţie a infecţiilor septico-purulente nosocomiale e mai mare în staţionarele:

  1. de leziuini termice;

  2. terapeutice;

  3. neurologice;

  4. urologice;

  5. chirurgicale.




  1. Care dintre formele nosologice pot prezenta infecţii nosocomiale?

  1. supuraţia plăgii postoperatorii;

  2. peritonita;

  3. pneumonia;

  4. traheobronşita purulentă;

  5. septicemia.




  1. În funcţiile epidemiologului de spital se includ:

  1. efectuarea măsurilor antiepidemice în staţionar;

  2. efectuarea analizei retrospective şi operative;

  3. supravegherea respectării regimului antiepidemic în staţionar;

  4. diagnosticarea şi înregistrarea infecţiilor nosocomiale;

  5. controlul permanent al calităţii de dezinfecţie şi sterilizare a in­stru­men­tarului medical.




  1. Supravegherea epidemiologică a infecţiilor intraspitaliceşti include:

  1. analiza morbidităţii pacienţilor;

  2. analiza morbidităţii personalului medical;

  3. determinarea tipului tulpinii intraspitaliceşti;

  4. aprecierea eficacităţii măsurilor efectuate;

  5. elaborarea planului de măsuri profilactice în infecţii in­tra­spi­ta­li­ceş­ti pentru staţionar.




  1. Particularităţile salmonelozei intraspitaliceşti sunt:

  1. focarele apar mai frecvent în staţionarele pediatrice;

  2. deobicei, sursa de infecţie este omul;

  3. calea de transmitere este contact-habitual;

  4. transmiterea agentului cauzal pe cale aerogenă este exclusă;

  5. sezonalitate de vară-toamnă.




  1. Care sunt manipulările şi procedurile potenţial periculoase în con­trac­tarea infecţiilor intraspitaliceşti:

  1. intervenţia chirurgicală;

  2. manipulaţiile parenterale;

  3. cateterizarea vezicii urinare;

  4. gastroscopia;

  5. electroforeza.




  1. Responsabilitatea asigurării controlului infecţiilor nosocomiale şi de securitate a pacientului şi a personalului în instituţiile medico-sani­ta­re se asumă:

  1. asistenţei medicale superioare,

  2. epidemiologului de spital,

  3. conducătorului instituţiei;

  4. medicului şef-adjunct pentru activitatea curativă,

  5. şefului de secţie.




  1. Infecţiile intraspitaliceşti pot fi prevenite prin:

  1. reducerea numărului de intervenţii invazive;

  2. utilizarea instrumentarului getabil,

  3. reducerea timpului de aflare a pacientului în spital;

  4. respectarea regimului antiepidemic;

  5. vaccinarea tuturor lucrătorilor spitalului.




Yüklə 3,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   36




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin