Epidemiologia

2.10.3. Stabiliţi corespunderea între:

1568. 
      Apreciaţi corespunderea dintre:
      

1. 
   indicaţia nespecifică;
   
2. 
   indicaţia specifică;
   

3. 
   observarea;
   
4. 
   recunoaşterea sanitaro-epidemiologică:
   

1. 
   depistarea agenţilor patogeni;
   
2. 
   depistarea faptului aplicării armei biologice;
   
3. 
   aprecierea situaţiei epidemiologice;
   
4. 
   limitarea riscului răspândirii maladiilor infecţioase.
   

1568. 
      Apartenenţa tipurilor de calamităţi conform clasificaţiilor:
      

1) naturale;

2) artificiale;

3. 
   cosmice;
   
4. 
   sociale;
   
5. 
   telurice;
   
6. 
   de producere.
   

a) meteorologice;

b) specifice.

1568. 
      Tipul de indicaţie: Metode de indicaţie:
      

1) nespecifică; a) vizuală;

2) specifică; b) investigaţii bacteriologice.

3. 
   investigaţii serologice;
   
4. 
   colectarea obiectelor suspecte;
   
5. 
   investigaţii fizico-chimice.
   

III.1. Epidemiologia bolilor netransmisibile
3.1.1. Complement simplu

1568. 
      Ponderea înaltă a morbidităţii neinfecţioase în Republica Moldova este determinată de :
      

1. 
   maladiile sistemului cardiovascular;
   
2. 
   maladiile sistemului nervos central;
   
3. 
   maladiile sistemului endocrin.
   

1568. 
      Factorii de risc ce contribuie la contractarea maladiilor ne­in­fec­ţi­oa­se sunt:
      

1. 
   migraţia populaţiei;
   
2. 
   caracterul alimentaţiei;
   
3. 
   natalitatea.
   

1568. 
      Metodele de prevenţie a maladiilor neinfecţioase sunt:
      

1. 
   supravegherea bolnavilor cronici
   
2. 
   metoda pasivă de depistare a bolnavilor;
   
3. 
   promovarea sănătăţii.
   

1568. 
      Cele mai răspândite forme nosologice din grupul maladiilor car­dio­vas­culare sunt:
      

1. 
   boala reumatică a inimii;
   
2. 
   boala hipertonică;
   
3. 
   cardiomiopatia.
   

1568. 
      Pentru Republica Moldova sunt caracteristice următoarele maladii eco­logice:
      

1. 
   guşa endemică;
   
2. 
   alopecia;
   
3. 
   maladii cutanate.
   

1568. 
      Concepţul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:
      

1. 
   profilaxia de urgenţă;
   
2. 
   profilaxia primară;
   
3. 
   ambele activităţi menţionate în p.1 şi p.2.
   

1568. 
      Profilaxia primară:
      

1. 
   asigură preîntâmpinarea bolilor prin detectarea la populaţie a pre­zen­ţei şi acţiunii factorilor de risc;
   
2. 
   prevede tratamentul complex al pacienţilor cu boli netransmisibile;
   
3. 
   nu are importanţă în prevenirea bolilor netransmisibile.
   

1568. 
      Profilaxia secundară prevede:
      

1. 
   detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor, pre­în­tâmpinării agravărilor, complicaţiilor, cronicizării şi sechelelor;
   
2. 
   evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
   
3. 
   recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli ne­tran­smi­si­bil­e.
   

1568. 
      Profilaxia terţiară se reduce la:
      

1. 
   evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
   
2. 
   menţinerea capacităţilor morfofuncţionale restante, în vederea recuperării bolnavului cronic sau handicapat, a reinserţiei lui fami­lia­le, sociale şi profesionale;
   
3. 
   aplicarea măsurilor specifice de profilaxie a bolilor ne­tran­smi­si­bi­l­e­.
   

1568. 
      Principala cauză de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial o reprezintă:
      

1. 
   boli ale tractului gastrointestinal;
   
2. 
   boala canceroasă;
   
3. 
   bolile cardio- şi cerebro-vasculare;
   

1568. 
      Pentru persoanele hipertensive, risc mai mare pentru infarct mio­car­dic sau accident vascular cerebral, persistă la,:
      

1. 
   bărbaţi;
   
2. 
   femei;
   
3. 
   în egală măsură pentru ambele sexe.
   

1568. 
      În Republica Moldova tumorile constituie:
      

1. 
   prima cauză de deces;
   
2. 
   a doua cauză de deces;
   
3. 
   a treia cauză de deces.
   

1568. 
      Incidenţa şi prevalenţa bolii canceroase atât în Republica Moldova, cât şi în lumea întreagă:
      

1. 
   este în creştere;
   
2. 
   este în diminuare;
   
3. 
   în ultimul deceniu are tendinţe de stabilizare.
   

1568. 
      Cancerul de sân:
      

1. 
   se înregistrează cu aceeaşi frecvenţă la toate vârstele;
   
2. 
   reprezintă prima cauză de mortalitate prin cancer în rândul fe­mei­lor;
   
3. 
   la femeile de până la 40 ani nu se înregistrează.
   

1568. 
      Cancerul de sân reprezintă:
      

1. 
   cea mai frecventă formă de tumoare la femei;
   
2. 
   formă de cancer rar întâlnită în Republica Moldova;
   
3. 
   problemă de sănătate publică doar pentru ţările cu o economie dez­­voltată.
   

1568. 
      Cancerul colorectal apare cu precădere:
      

1. 
   după vârsta de 50 ani, la ambele sexe;
   
2. 
   după vârsta de 30 ani, preponderent la bărbaţi;
   
3. 
   după vârsta de 30 ani, preponderent la femei.
   

1568. 
      Profilaxia terţiarăîn bolile cardiovasculare urmăreşte:
      

1. 
   prevenirea evoluţiei nefavorabile a bolii şi complicaţiilor;
   
2. 
   raţionalizarea modului de viaţă;
   
3. 
   măsuri preventive aplicate în stadiul de prenosologic, preclinic, laten­ţă sau de potenţial de îmbolnăvire.
   

1568. 
      Profilaxia secundarăîn bolile cardiovasculare urmăreşte:
      

1. 
   formarea unui comportament sanogen al populaţiei;
   
2. 
   evitarea abuzurilor alimentare, combaterea utilizării excesive a gră­similor animale, evitarea sedentarismului şi înlăturarea tuturor fac­torilor toxici;
   
3. 
   aplicarea măsurilor în faza în care este semnalată acţiunea fac­to­ri­lor de risc, cu sau fără posibilitatea de a decela modificări func­ţio­na­le sau imorale specifice.
   

1568. 
      Supravegherea epidemiologică este orientată spre profilaxia şi com­ba­terea:
      

1. 
   maladiilor transmisibile;
   
2. 
   maladiilor netransmisibile;
   
3. 
   atât a morbidităţii transmisibile, cât şi celei netransmisibile.
   

1568. 
      Supravegherea epidemiologică a morbidităţii nu include:
      

1. 
   evaluarea factorilor şi condiţiilor de risc în dezvoltarea mor­bi­di­tă­ţii în populaţie;
   
2. 
   evaluarea eficienţei aplicării preparatelor farmaceutice în tra­ta­men­tul diferitor maladii la nivel de populaţie;
   
3. 
   evaluarea programelor de profilaxie şi control al morbidităţii în po­pu­laţie.
   

1568. 
      Scopul supravegherii epidemiologice este:
      

1. 
   diminuarea morbidităţii la nivel populaţional;
   
2. 
   eradicarea unor boli în parte;
   
3. 
   diminuarea morbidităţii la nivel populaţional şi/sau eradicarea unor boli în parte.
   

1568. 
      Diagnosticul epidemiologic premorbid are drept scop:
      

1. 
   pronosticarea dezvoltării morbidităţii în populaţie;
   
2. 
   prevenirea apariţiei situaţiilor nefavorabile prin anumite maladii;
   
3. 
   ambele afirmaţii sunt corecte.
   

1568. 
      Obiectiv al supravegherii epidemiologice nu este:
      

1. 
   estimarea modificărilor caracterului incidenţei şi al prevalenţei;
   
2. 
   evaluarea eficienţei preparatelor farmaceutice noi;
   
3. 
   estimarea impactului morbidităţii la nivel populaţional.
   

3.1.2. Complement compus

1568. 
      Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
      

1. 
   nu au o etiologie cunoscută;
   
2. 
   un singur factor de risc este suficient în declanşarea procesului patologic;
   
3. 
   factorii de risc au efecte diferite în raport cu diferiţi bolnavi;
   
4. 
   există mai mulţi factori de risc implicaţi în apariţia bolilor cronice;
   
5. 
   perioada de latenţă, de obicei, este foarte scurtă.
   

1568. 
      Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
      

1. 
   sunt o consecinţă a creşterii prevalenţei populaţiei vârstnice şi speranţei de viaţă a populaţiei;
   
2. 
   apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace;
   
3. 
   apar doar în statele cu economie dezvoltată;
   

4. 
   apar doar în statele cu economie în curs de tranziţie;
   
5. 
   supravegherea epidemiologică în bolile netransmisibile necesită intervenţii la nivel naţional şi internaţional.
   

1568. 
      Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
      

1. 
   debutul este greu de reperat în timp;
   
2. 
   necesită un management prevăzut pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar decenii;
   
3. 
   cea mai mare parte a poverii acestor boli este determinată de un număr relativ redus de factori de risc, care acţionează independent sau adesea combinaţi;
   
4. 
   principalele activităţi de profilaxie sunt cele de ordin medical;
   
5. 
   principalii factori generatori în toate bolile netransmisibile sunt factorii din mediul ambiant.
   

1568. 
      Importanţa studierii maladiilor neinfecţioase este determinată de:
      

1. 
   numărul mare al deceselor;
   
2. 
   ²/₃ din persoanele de peste 65 ani fac cel puţin 2 boli cornice;
   
3. 
   nu necesită aplicarea măsurilor de profilaxie;
   
4. 
   creşterea prevalenţei;
   
5. 
   costuri enorme de tratament.
   

1568. 
      Definiţia sănătăţii este:
      

1. 
   starea completă de bine fizic;
   
2. 
   starea de bine mental;
   
3. 
   starea de bine social;
   
4. 
   lipsa bolii;
   
5. 
   natalitatea înaltă.
   

1568. 
      Conform noţiunii, sănătatea are următoarele dimensiuni:
      

1. 
   biologică;
   
2. 
   fiziologică;
   
3. 
   psihologică;
   
4. 
   socială;
   
5. 
   morfopatologică.
   

1568. 
      Tipurile de sănătate sunt:
      

1. 
   individuală;
   
2. 
   comunitară;
   
3. 
   fizică;
   
4. 
   psihologică;
   
5. 
   ecologică.
   

1568. 
      Sănătatea publică se axează pe:
      

1. 
   în special pe igiena mediului;
   
2. 
   starea sanitară a colectivităţii;
   
3. 
   serviciile sanitare generale;
   
4. 
   administraţia serviciilor de îngrijiri;
   
5. 
   toate cele enumerate anterior.
   

1568. 
      Funcţiile esenţiale ale sănătăţii publice sunt:
      

1. 
   prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile;
   
2. 
   prevenirea, supravegherea si controlul bolilor netransmisibile;
   
3. 
   monitorizarea stării de sănătate;
   
4. 
   promovarea sănătăţii;
   
5. 
   toate cele enumerate anterior.
   

1568. 
      Funcţiile esenţiale ale sănătăţii publice sunt:
      

1. 
   promovarea sănătăţii;
   
2. 
   reglementări şi legislaţia în domeniul sănătăţii publice;
   
3. 
   servicii de sănătate publica specifice;
   
4. 
   managementul sănătăţii publice;
   
5. 
   doar cele menţionate în punctele a şi c.
   

1568. 
      Factorii determinanţi ai sănătăţii sunt:
      

1. 
   factori biologici umani;
   
2. 
   factori de mediu ambiant;
   
3. 
   factori comportamentali;
   
4. 
   sistemul de asistenţă medicală;
   
5. 
   urbanizarea.
   

1568. 
      Factorii biologici umani sunt:
      

1. 
   fondul genetic individual;
   
2. 
   creşterea;
   
3. 
   îmbătrânirea
   
4. 
   poluarea;
   
5. 
   accidente.
   

1568. 
      Factorii mediului ambiant ce condiţionează sănătatea sunt:
      

1. 
   alimentele;
   
2. 
   apa;
   
3. 
   aerul;
   
4. 
   poluarea;
   
5. 
   condiţiile de viaţă.
   

1568. 
      Factorii mediului ambiant ce condiţionează sănătatea sunt:
      

1. 
   reziduuri;
   
2. 
   microorgansme;
   
3. 
   accidente:
   
4. 
   violenţa;
   
5. 
   îmbătrânirea.
   

1568. 
      Obiectivele sistemului de asistenţă medicală sunt:
      

1. 
   promovarea sănătăţii;
   
2. 
   menţinerea sănătăţii;
   
3. 
   supravegherea sănătăţii;
   
4. 
   prevenirea migraţiei;
   
5. 
   ocrotirea mediului ambiant.
   

1568. 
      Profilaxia maladiilor include:
      

1. 
   profilaxia primară a bolilor infecţioase;
   
2. 
   profilaxia secundară şi terţiară a bolilor neinfecţioase;
   
3. 
   diagnosticul şi tratamentul maladiilor infecţioase;
   
4. 
   diagnosticul şi tratamentul maladiilor neinfecţioase;
   
5. 
   elaborarea programelor individuale de dezvoltare a activităţii fi­zi­ce.
   

1568. 
      Conceptul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:
      

1. 
   profilaxia de urgenţă;
   
2. 
   profilaxia primară;
   
3. 
   profilaxia secundară;
   
4. 
   profilaxia specifică;
   
5. 
   profilaxiaterţiară.
   

1568. 
      Profilaxia secundară prevede:
      

1. 
   detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor;
   
2. 
   detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul prevenirii agra­vă­ri­lor, complicaţiilor, cronicizării, sechelelor şi infirmităţilor;
   
3. 
   evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
   
4. 
   recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli ne­tran­smi­si­bile;
   
5. 
   măsuri specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile.
   

1568. 
      Profilaxia terţiară se reduce la:
      

1. 
   evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
   
2. 
   menţinerea capacităţilor morfo-funcţionale restante ale orga­nis­mu­lui;
   
3. 
   recuperarea bolnavului cronic sau handicapat, a reinserţiei lui fa­mi­liale, sociale şi profesionale;
   
4. 
   aplicarea măsurilor specifice de profilaxie a bolilor ne­trans­mi­si­bile;
   
5. 
   detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor, pre­în­tâmpinării agravărilor, complicaţiilor, cronicizării şi sechelelor.
   

1568. 
      În Republica Moldova principalele cauze de morbiditate şi mortali­ta­te prin tumori sunt:
      

1. 
   cancerul de sân;
   
2. 
   cancerul de col uterin;
   
3. 
   cancerul bronho-pulmonar;
   
4. 
   cancerul de colon şi rect;
   
5. 
   cancerul de piele şi ţesutului celular subcutanat.
   

1568. 
      Selectaţi trei cele mai frecvent înregistrate boli netransmisibile:
      

1. 
   diabetul zaharat;
   
2. 
   tulburări mentale şi de comportament;
   
3. 
   boli cardiovasculare;
   
4. 
   boli oncogene;
   
5. 
   boli ale apartului osteoarticular.
   

1568. 
      Măsurile de prevenire a maladiilor cardiovasculare includ:
      

1. 
   elaborarea noilor preparate pentru tratament;
   
2. 
   constatarea factorilor de risc ce determină morbiditatea înaltă prin maladii cardiovasculare;
   
3. 
   elaborarea şi efectuarea programelor profilactice;
   
4. 
   direcţiile de supraveghere sunt orientate preponderent asupra per­soa­nelor tinere;
   
5. 
   elaborarea politicii şi strategiei de profilaxie la nivel naţional şi glo­­bal.
   

1568. 
      Factorii de risc în dezvoltarea bolii ischemice a inimii sunt:
      

1. 
   condiţiile de trai;
   
2. 
   fumatul;
   
3. 
   folosirea drogurilor;
   
4. 
   alimentaţia incorectă;
   
5. 
   hipodinamia.
   

1568. 
      Măsurile de prevenire a maladiilor cardiovasculare includ:
      

1. 
   elaborarea noilor preparate pentru tratament;
   
2. 
   constatarea factorilor de risc ce determină morbiditatea înaltă prin maladii cardiovasculare;
   
3. 
   elaborarea şi efectuarea programelor profilactice;
   
4. 
   direcţiile de supraveghere sunt orientate preponderent asupra persoanelor tinere;
   
5. 
   elaborarea politicii şi strategiei de profilaxie la nivel naţional şi glo­bal.
   

1568. 
      Maladiile determinate de factorii ecologici sunt:
      

1. 
   maladiile oncologice;
   
2. 
   guşa endemică;
   
3. 
   pneumoniile;
   
4. 
   caria dentară;
   
5. 
   maladiile renale.
   

1568. 
      Principalii factori de risc al cancerului bronhopulmonar sunt:
      

1. 
   tipul constituţional;
   
2. 
   fumatul;
   
3. 
   factorii profesionali;
   
4. 
   poluarea atmosferică;
   
5. 
   genetici.
   

1568. 
      Profilaxia primară a bolii cancerigene include:
      

1. 
   depistarea şi evaluarea factorilor oncogeni prin studii epi­de­mio­lo­gi­ce complexe;
   
2. 
   evitarea contactului cu factorii cancerigeni este total imposibilă;
   
3. 
   elucidarea mecanismelor de acţiune prin screening-uri clinice, epi­de­miologice, citologice, biochimice, radiologice, endoscopice, etc.;
   
4. 
   stabilirea grupurilor populaţionale cu risc crescut;
   
5. 
   educaţia oncologică a corpului medical şi a populaţiei.
   

1568. 
      Profilaxia secundară a bolii cancerigene include:
      

1. 
   depistarea cancerului incipient;
   
2. 
   depistarea ocazională sau prin screening la grupuri cu risc (radio­lo­gic, endoscopic);
   
3. 
   stabilirea indicaţiei terapeutice şi a pronosticului;
   
4. 
   aplicarea tratamentului şi supravegherea evoluţiei;
   
5. 
   evitarea contactului cu factorii cancerigeni.
   

1568. 
      Profilaxia terţiană a bolii cancerigene include:
      

1. 
   stabilirea grupurilor populaţionale cu risc crescut;
   
2. 
   dispensarizarea bolnavilor şi evitarea recidivelor şi metastazelor;
   
3. 
   tratamentul medico-chirurgical şi iradieri terapeutice;
   
4. 
   recuperarea bolnavilor de cancer vindecaţi clinic;
   
5. 
   stabilirea indicaţiei terapeutice şi a pronosticului.
   

1568. 
      Factorii de risc ce contribuie la dezvoltarea maladiilor alergice:
      

1. 
   predispoziţia genetică;
   
2. 
   factorii mediului ambiant;
   
3. 
   condiţiile sociale;
   
4. 
   infecţiile cronice;
   
5. 
   vârsta.
   

IV.1. Promovarea sănătăţii
4.1.1. Complement compus

1568. 
      Elementele-cheie în schimbarea comportamentului sunt:
      

1. 
   conştientizarea gravităţii;
   
2. 
   conştientizarea pericolului;
   
3. 
   conştientizarea costului tratamentului.
   
4. 
   conştientizarea beneficiului;
   
5. 
   conştientizarea obstacolelor.
   

1568. 
      Obstacolele pentru aplicarea intervenţiilor de schimbare a com­por­ta­mentului sunt:
      

1. 
   focusarea asupra unor probleme medicale mai urgente;
   
2. 
   lipsă de timp;
   
3. 
   instruirea insuficientă a personalului;
   
4. 
   încrederea în forţele proprii;
   
5. 
   remunerare suficientă.
   

1568. 
      Strategii de comunicare sunt:
      

1. 
   stabilirea grupului-ţintă cărora li se va adresa comunicarea;
   
2. 
   studierea rapoartelor statistice;
   
3. 
   pregătirea comunicărilor bazate pe material calitativ;
   
4. 
   consecvenţa comunicărilor;
   
5. 
   selectarea materialelor uşor de înţeles.
   

1568. 
      Sfere de activitate ale promovării sănătăţii sunt:
      

1. 
   educaţia pentru sănătate;
   
2. 
   protejarea sănătăţii;
   
3. 
   prevenirea îmbolnăvirilor.
   
4. 
   tratamentul bolilor;
   
5. 
   toate cele enumerate.
   

1568. 
      Scopul activităţilor de promovare a sănătăţii este:
      

1. 
   informarea populaţiei în domeniul medical, pentru a cunoaşte mani­festările bolilor;
   
2. 
   educarea populaţiei în scopul prevenirii maladiilor transmisibile şi ne­transmisibile;
   
3. 
   dezvoltarea unor atitudini şi deprinderi favorabile sănătăţii;
   
4. 
   implicarea activă a populaţiei în luarea deciziilor privind propria stare de sănătate;
   
5. 
   cele menţionate în punctele a şi b.
   

1568. 
      Educaţia pentru sănătate:
      

1. 
   este bazată pe relaţia medic-pacient;
   
2. 
   este bazată pe informarea populaţiei;
   
3. 
   este personalizată;
   
4. 
   presupune schimbări sociale;
   
5. 
   exclude activităţile sociale.
   

1568. 
      Metodeutilizate în educaţia pentru sănătate:
      

1. 
   educaţie individuală;
   
2. 
   educaţie în grup;
   
3. 
   educaţie prin mijloace de comunicare în masă;
   
4. 
   cele expuse în punctele b şi c;
   
5. 
   cele expuse în punctele a, b şi c.
   

1568. 
      Metode de educaţie pentru sănătate sunt:
      

1. 
   publicaţie ştiinţifică;
   
2. 
   rapoarte la congrese internaţionale;
   
3. 
   rapoarte la congrese regionale;
   
4. 
   educaţie individuală;
   
5. 
   educaţie în grup.
   

1568. 
      Mijloace folosite în educaţia pentru sănătate sunt:
      

1. 
   cele în care predomină textul;
   
2. 
   cele în care predomină imaginea;
   
3. 
   mijloace combinate (audio-video);
   
4. 
   chestionarea;
   
5. 
   monitorizarea situaţiei epidemiologice.
   

1568. 
      Grupuri-ţintă pentru realizarea programelor de educaţie pentrusă­nă­tate pot fi:
      

1. 
   funcţionarii publici;
   
2. 
   bolnavii;
   
3. 
   purtătorii;
   
4. 
   grupurile cu comportament cu risc;
   
5. 
   contingentul periclitant.