Avots: Valodu apguves pamatnostādnes, 79.lpp.
Vēl viens nozīmīgs aspekts, kas tiek apskatīts šī kursa programmas ietvaros, ir starpkultūru kompetence. Tūrisma un viesmīlības industrijā, kur galvenais mērķis ir apmierināt tūristu vēlmes, starpkultūru kompetence ir sevišķi svarīga. Tādējādi mēs kursa programmā iekļausim attīstošas zināšanas, prasmes un attieksmes, un mūžizglītības pamatkompetences. Šeit piedāvājam Dr.Deardofa starpkultūru kompetences piramīdas modeli, kas ir ļoti noderīgs, jo tas detalizēti izskaidro zināšanas, prasmes un attieksmes, un vēlamos rezultātus.
-
|
SAGAIDĀMIE ĀRĒJIE REZULTĀTI:
Atbilstoša un efektīva uzvedība un saskarsme (balstīta starpkultūru zināšanās, prasmēs un attieksmēs), lai sasniegtu vēlamos mērķus.
|
|
|
SAGAIDĀMIE IEKŠĒJIE REZULTĀTI:
Atskaites punkti:
Adaptēšanās spēja (dažādiem saziņas stiliem un uzvedības modeļiem, pielāgošanās jaunai kultūrvidei);
Elastība (atbilstošu saziņas veidu un uzvedības modeļu izvēle un pielietojums, kognitīvā fleksibilitāte);
Etnorelatīvais skatījums;
Empātija
|
|
|
Zināšanas un izpratne:
Kultūras pašapziņa;
Dziļas zināšanas un kultūras izpratne (ietverot kontekstus, lomas, kultūras un citu pasaules skatījumu ietekmi);
Kultūrspecifiska informācija;
Sociolingvistiskā informētība
|
Prasmes:
Klausīties, vērot, interepretēt;
Analizēt, novērtēt, attiecināt
|
|
Nepieciešamās attieksmes:
Cieņpilna attieksme (novērtējot citas kultūras, kultūratšķirības);
Atvērtība (starpkultūru mācīšanās, cilvēkiem no citām kultūrām, atturoties no vērtējuma);
Ieinteresētība un atklājums (pieņemot visu nezināmo un neskaidro)
|
1.att. Starpkultūru kompetences piramīdas modelis (Deardorff, 2009)
Cilvēkiem, kas strādā tūrisma un viesmīlības industrijā, ir svarīgi attīstīt pamatzināšanas, tādas kā vispārīgā kultūra, un specifiskas zināšanas, lai atbilstoši veiktu darba pienākumus un apmierinātu tūristu vajadzības. Viņiem ir nepieciešams veidot tādas pamatprasmes kā valodas lietošanas prasmes, klausīšanās prasmes, informācijas apkopošanas prasmes un problēmu risināšanas prasmes, jo tās visas ir ārkārtīgi būtiskas viņu darbības jomā. Arī pamatattieksmes tādas kā cieņa, atvērtība, zinātkāre un empātija ir svarīgas, strādājot tūrisma industrijā, kur tiekas un sadarbojas cilvēki no visas pasaules, no dažādām kultūrām, ar dažādu tradīciju pieredzi.
Ņemot vērā iepriekš veikto analīzi, mēs esam radījuši kursu, kas sevī ietver visus iepriekš minētos elementus, dažāda veida uzdevumus, tādus kā simulācijas, lomu spēles, sadarbības spēles, un tamlīdzīgus uzdevumus, kā arī Valodu apguves pamatnostādņu 55.lappusē minētos mērķus, ieguldījumu un rezultātus, aktivitātes, lomas, monitoringu un novērtēšanu. Attiecībā uz uzdevumiem, skolotāji, kas piedalījās pētījumā, arī izteica ierosinājumus, kā labāk mācīt dažādas sarunu tēmas. Piemēram, apgūstot tēmu “Viesnīcas reģistrācija”, vairums skolotāju ieteica izmantot dialogus un lomu spēles, kas nebija nekas negaidīts, ņemot vērā, ka viesnīcas reģistrācijā visnozīmīgākā prasme ir runātprasme. Tabulā „Kursa saturs” minētas tēmas, mērķi un uzdevumi, kā arī sagaidāmā starpkultūru kompetence, minēti sagaidāmie mācīšanās rezultāti un pielietojamās metodes. Tabulā “Ieteicamā mācību literatūra” ir uzskaitīta nepieciešamā literatūra un interneta resursi.
Curriculum-ul Cursului de Limbă, nivelul A2/B1
Autor:
Erna Vöröš
Cercetător, manager de proiect, Ekonomska šola Murska Sobota, Slovenia
Decembrie 2014 – Februarie 2015
Activitate O2-A1
Planul cadru
Introducere
-
Metodologia cursului
-
Conținutul cursului
-
Literatura suplimentară recomandată pentru curs
Bibliografie
Introducere
Proiectarea oricărui curs pornește de la o analiză a nevoilor (Elliott, 1998; Gillet, 1989; More, 2001; Nunan, 1991), care se efectuează la mai multe niveluri: la nivelul grupului cursanților, la nivel instituțional, educațional, administrativ, politic și cultural (Kennedy, 1988). Analiza nevoilor constituie o parte integrantă a oricărei abordări sistematice și ea trebuie să fie efectuată în vederea obținerii unor informații cu privire la dorințele părților interesate / implicate (Richards, 2001).
Analiza teoriilor existente asupra curriculum-ului și a programelor analitice, în general, ne-au orientat în evidențierea principalelor probleme legate de curriculum-ul acestui curs și de conținutul acestuia. Luând în considerare opiniile formulate de D. Nunan (1991), N. Markee (2002) și de J.Elliott (1998), echipa implicată în proiect a adoptat abordarea în care curriculum-ul include aspecte ce țin de filosofie educațională, acesta înglobând obiectivele cursului, metodele și mijloacele de predare-învățare, respectiv materialele didactice alese, iar programa analitică cuprinde conținutul cursului (ceea ce urmează a fi învățat și succesiunea în care se achiziționează materialul).
Analiza literaturii de specialitate referitoare la diferitele tipuri de programe analitice, la avantajele și dezavantajele acestora, efectuată în scopul alegerii celor mai potrivite conținuturi pentru un curs de engleză pentru scopuri specifice (ESP), și anume pentru studenții și pentru personalul din industria ospitalității (Markee, 2002; Yalden, 1996; Willis, 1998; Reilly, 1988; Dunkelman, 1996; Nunan, 1991; Widdowson, 1979; Ellis, 2005; Rabbini, 2002; Rooney, 2000; Skelton, Willis, 2004; Bell, 1981; Foster, 1999), ne-a determinat să proiectăm o programă analitică integrată. Programa analitică tematică a fost aleasă ca principalul tip de syllabus, iar programa aplicativă, bazată pe sarcini de rezolvat și pe practici contextuale, a fost întrebuințată ca fiind una suplimentară. Îmbinarea celor două tipuri de programe analitice asigură corespondența conținuturilor cu cerințele domeniului industriei turismului și a ospitalității. Elementele programei bazate pe sarcini de rezolvat contribuie la dezvoltarea competențelor de comunicare a studenților și a angajaților din industria ospitalității, la dezvoltarea gândirii creative și a competențelor de rezolvare a problemelor, iar elementele programei contextuale oferă o abordare inovatoare, din moment ce conținuturile cursului, metodele de predare-învățare, respectiv materialele didactice sunt selectate avându-se în vedere nevoile părților interesate / implicate, care s-au conturat în urma rezultatelor analizei nevoilor efectuată de șase țări partenere.
Metodologia cursului
Finalitatea proiectului este aceea de a le oferi studenților și angajaților din sectorul industriei turismului și a ospitalității un material adecvat pentru sarcinile lor de lucru zilnice, iar nivelurile de competență vizate sunt A2 și B1, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi1.
Descrierea Utilizatorului elementar – A2, conform CEFR, este:
Poate să înţeleagă fraze izolate și expresii frecvent folosite în domenii de interes nemijlocit (de exemplu, informaţii personale și familiale simple, cumpărături, mediul înconjurǎtor apropiat, activitatea profesională). Poate să comunice în situaţii simple și obișnuite, care nu solicită decât un schimb de informaţii simplu și direct referitoare la subiecte familiare și obișnuite. Poate să descrie, cu mijloace simple, formaţia sa profesionalǎ, mediul său înconjurǎtor apropiat și să evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate.(CEFR, Tabelul 1 – Niveluri comune de competenţe – Scala globală, p.29)
Descrierea Utilizatorului independent – B1, conform CEFR, este:
Poate să înţeleagă elementele esenţiale când este folosit un limbaj standard clar pe teme familiare, întâlnite uzual, legate de muncă, școală, timpul liber etc. Poate să se descurce în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limba. Poate să producă un discurs simplu și coerent pe teme familiare și din domeniile sale de interes. Poate să relateze un eveniment, o experienţă sau un vis, să descrie o speranţă sau un scop și să expună, pe scurt, argumentele sau explicaţiile unui proiect sau ale unei idei. (CEFR, Tabelul 1 – Niveluri comune de competenţe – Scala globală, p.29)
Competențele de dobândit pentru nivelurile A2 și B1, conform CEFR, sunt:
|
A2
|
B1
|
VOLUM
|
Întrebuinţează structuri elementare
formate din expresii memorizate, din grupuri de câteva cuvinte și din expresii „semifabricate”, pentru a comunica o informaţie limitată în
cadrul situaţiilor simple din viaţa
cotidiană și din actualitate.
|
Mânuiește destule mijloace lingvistice și un vocabular suficient
pentru a se descurca, ezitând și
parafrazând pe alocuri în cazul
subiectelor ca familia, odihna,
centrele de interes, călătoriile,
munca și actualitatea.
|
CORECTITUDINE
|
Întrebuinţează corect structuri simple, dar comite sistematic
greșeli elementare.
|
Întrebuinţează cu exactitate suficientă un repertoriu de structuri și „scheme” frecvente, curente în
situaţii previzibile.
|
FLUENȚĂ
|
Se poate face înţeles/leasă într-o intervenţie scurtă, chiar dacă
reformularea, pauzele și starturile false sunt evidente.
|
Poate să-și construiască discursul așa încât să fi e înţeles, chiar dacă pauzele de căutare a cuvintelor și frazelor de corectare sunt foarte
evidente, mai ales în secvenţele mai lungi de creaţie proprie.
|
INTERACȚIUNE
|
Poate să răspundă la întrebări și la declaraţi simple. Poate să indice
că urmărește discuţia, dar nu înţelege destul pentru a putea susţine personal conversaţia
|
Poate să înceapă, să susţină și să încheie o conversaţie simplă „faţă
în faţă” cu interlocutorul său despre subiecte familiare sau de interes
personal. Poate să repete o parte din ceea ce a fost spus, pentru o
înţelegere reciprocă.
|
COERENȚĂ
|
Poate să lege grupuri de cuvinte
cu conectori simpli cum ar fi : „și”, „dar”, „pentru că”.
|
Poate să unească un șir de elemente scurte, simple și
variate într-o serie lineară de puncte
care se înlănţuie.
|
SURSĂ: CEFR, Tabelul 3 – Nivelurile comune de competenţe – Aspecte calitative de utilizare a limbii vorbite, p.33
Pe parcursul pregătirii materialului, am avut în vedere și întrebările propuse în CEFR, la pagina 45, care trec în revistă toate aspectele esențiale ale întrebuințării limbii și ale competențelor vizate.
-
Pot eu oare prevedea în care domenii elevii mei vor opera și căror situaţii vor trebui să facă faţă? Dacă da, ce fel de roluri vor juca?
-
Cu cine vor avea de a face?
-
Care vor fi relaţiile lor personale și instituţionale și în care cadru instituţional?
-
La ce obiecte vor trebui să se refere?
-
Ce sarcini vor trebui să îndeplinească?
-
Ce teme vor fi nevoiţi să trateze?
-
Vor trebui să vorbească sau doar să asculte și să citească înţelegând sensul?
-
Ce vor audia sau citi?
-
În ce condiţii vor trebui să acţioneze?
-
La ce cunoaștere a lumii sau a unei alte culturi vor trebui să apeleze?
-
Ce competențe vor trebui să dezvolte? Cum vor putea fi ei înșiși fără să fie înțeleși greșit?
-
Pentru câte dintre acestea pot eu să-mi asum responsabilitatea?
-
Dacă eu nu pot prevedea situațiile în care cursanții vor întrebuința limba, cum îi pot pregăti cel mai bine să utilizeze limba în scopuri de comunicare fără să-i suprasolicit pregătndu-i pentru situații care s-ar putea să nu apară niciodată?
-
Ce pot să le dau care să constituie valori durabile, indiferent de direcția în care se va orienta cariera lor viitoare?
-
Cum poate învățarea limbii să contribuie cel mai bine la dezvoltarea lor personală și culturală ca cetățeni responsabili într-o societate democratică pluralistă?
Însă, CEFR nu poate da răspunsuri la aceste întrebări, întrucât lucrul acesta depinde de estimarea situațiilor de predare-învățare și, în special, de nevoile, motivațiile, caracteristicile și de resursele cursanților și ale celorlalte părți implicate.
În ceea ce privește domeniile, în sensul sferelor de acțiune sau al ariilor de preocupare, am avut în vedere toate cele patru domenii – personal, public, profesional și educațional – propuse de CEFR, din considerentul că, în sectorul de lucru pentru care am pregătit materialul, este aproape imposibil de a face distincție între public și profesional, personal și educațional ori între orice altă combinație de acest fel. Serviciul în hotel, cateringul sau industria turismului deseori presupune o suprapunere de interese și domenii. În ceea ce privește cursanții, în mod cert, va exista o suprapunere a domeniilor personal și educațional.
Ținând cont de aceste lucruri, în toate țările partenere ale proiectului, s-a efectuat o anchetă în rândul părților vizate din sectorul industriei turismului și a ospitalității, de unde a reieșit faptul că există o necesitate pentru predarea-învățarea limbilor străine la nivelurile A2/B1, și nu numai a limbii engleze, ci și a altor limbi străine. Același rezultat a dat și un alt sondaj făcut printre profesorii de limbi străine din toate țările partenere ale proiectului. Profesorii au exprimat nevoia de materiale autentice, de materiale întrebuințate îndeosebi pentru îmbunătățirea interacțiunii orale. Din moment ce grupul-țintă al acestui proiect îl reprezintă angajații din industria turismului și a ospitalității, respectiv elevii/studenții care se specializează în acest domeniu, este cât se poate de înțeles că producerea și interacțiunea orală constituie cele mai importante competențe, deoarece ei va trebui să se implice în tranzacții, în conversații ocazionale, în discuții informale, în interviuri, negocieri și în alte activități similare. Și celelalte competențe sunt importante, dar, întrucât cele mai multe sarcini de lucru în această industrie sunt îndeplinite prin intermediul abilităților de vorbire, este lesne de înțeles că accentul se pune, în primul rând, pe dezvoltarea acestei competențe specifice. Astfel, nivelul de producere și interacțiune orală care se vrea a fi dobândit este descris de CEFR în felul următor:
|
Producerea orală generală
|
B1
|
Poate înfăptui cu ușurinţă o descriere directă și necomplicată a unor subiecte variate din domeniul său, prezentând-o ca pe o succesiune liniară de puncte.
|
A2
|
Poate descrie sau prezenta în termeni simpli persoane, condiţiile de trai, activităţile cotidiene, ceea ce îi place sau nu, prin șiruri scurte de expresii sau fraze neîncheiate.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru producerea orală generală, p.54
|
Interacțiunea orală generală
|
B1
|
Poate comunica cu o anumită ușurinţă pe teme familiare, obișnuite sau nu, privind interesele sale și domeniul său profesional.
Poate schimba, verifica și confirma anumite informaţii, face faţă unor situaţii mai puţin obișnuite și explica de ce există o dificultate.
Poate să-și exprime gândurile sale asupra unui subiect abstract sau cultural, cum ar fi: un film, niște cărţi, o piesă muzicală etc.
|
Poate exploata cu supleţe o gamă largă de mijloace lingvistice simple pentru a face faţă majorităţii situaţiilor în stare să se întâmple în cursul unei călătorii.
Poate aborda nepregătit o convorbire pe o temă familiară, exprima opinii personale și schimba informaţii asupra unor subiecte familiare, de interes personal sau pertinente pentru viaţa cotidiană (de exemplu, familia, distracţiile, munca, călătoriile și faptele diverse).
|
A2
|
Poate interacţiona cu o ușurinţă chibzuită în situaţii bine structurate și în cursul unor scurte convorbiri, cu condiţia ca interlocutorul să-i vină în ajutor dacă e cazul.
Poate face faţă unor schimburi curente simple, fără efort excesiv; poate pune întrebări,
răspunde la întrebări, schimba idei și informaţii asupra unor subiecte familiare în anumite situaţii familiare previzibile ale vieţii cotidiene.
|
Poate comunica în cadrul unei sarcini simple și curente care nu cere decât un schimb de informaţie simplu și direct asupra unor subiecte familiare cu privire la muncă și distracţii. Poate gestiona schimburi de tip social foarte scurte, dar este rareori capabil de a înţelege suficient pentru a întreţine din proprie voinţă convorbirea.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru interacțiunea orală generală, p.66
|
A înțelege un locutor nativ
|
B1
|
Poate înţelege un discurs articulat cu claritate și care îi este destinat într-o convorbire curentă, dar uneori se va vedea nevoit de a cere să i se repete anumite cuvinte sau expresii.
|
A2
|
Poate înţelege suficient pentru a gestiona un schimb simplu și curent fără efort excesiv.
Poate înţelege în linii generale un discurs ce-i este adresat într-o limbă standard clar articulată asupra unui subiect familiar, cu condiţia de a putea cere să i se repete sau să i se reformuleze din când în când.
|
Poate înţelege ceea ce i se spune clar, lent și direct într-o convorbire cotidiană simplă, cu condiţia ca interlocutorul să ia asupra lui sarcina de a-l ajuta să înţeleagă.
|
Sursă: CEFR, Scală de aprecere pentru înțelegerea unui locutor nativ, p.67
|
Conversația
|
B1
|
Poate aborda fără pregătire o conversaţie pe o temă familiară.
Poate înţelege o conversaţie obișnuită, dacă interlocutorul se exprimă clar, deși uneori se vede nevoit de a cere să i se repete anumite cuvinte sau expresii.
Poate întreţine o conversaţie sau o discuţie, dar există riscul de a fi uneori greu de urmărit, atunci când încearcă să formuleze cu exactitate ceea ce ar vrea să spună.
Poate reacţiona la sentimente, cum ar fi: surprinderea, bucuria, tristeţea, curiozitatea și indiferenţa și poate să le exprime.
|
A2
|
Poate stabili un contact social: salutări și bun rămas; prezentări; mulţumiri.
Poate în general înţelege un discurs standard clar, ce-i este adresat, pe o temă familiară, cu condiţia de a putea cere să i se repete ori să i se reformuleze din când în când.
Poate participa la scurte conversaţii în contexte obișnuite asupra unor subiecte generale.
Poate spune în termeni simpli cum se simte și mulţumi.
|
Poate gestiona scurte schimburi sociale, dar poate rareori întreţine o conversaţie din proprie iniţiativă, deși ar putea fi ajutat să înţeleagă, dacă interlocutorul și-ar da osteneala.
Poate folosi formule de politeţe simple și curente pentru a se adresa cuiva sau a-l saluta.
Poate face și accepta o ofertă, o invitaţie și cere scuze.
Poate spune ce-i place sau nu-i place.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru conversație, p.67
|
A obține bunuri și servicii
|
B1
|
Poate face faţă majorităţii situaţiilor în stare să se producă în cursul unei călătorii sau pregătind o călătorie sau o găzduire, sau discutând cu autorităţi din străinătate.
Poate face faţă unei situaţii oarecum neobișnuite într-un magazin, un oficiu poștal sau o bancă, de exemplu cerând să fie luată înapoi o cumpărătură cu defect.
Poate formula o plângere.
Poate să se descurce în majoritatea situaţiilor în stare să se producă, rezervând o călătorie la o agenţie sau în cursul unei călătorii, întrebând, de exemplu un pasager unde să coboare pentru o destinaţie nefamiliară.
|
A2
|
Poate să se descurce în situaţiile curente ale vieţii cotidiene, cum ar fi: deplasări, cazare, masă și cumpărături.
Poate obţine toate informaţiile necesare de la un oficiu de turism, cu condiţia ca ele să fie de natură simplă și nu specializată.
|
Poate obţine și furniza bunuri și servicii de uz cotidian.
Poate obţine informaţii simple despre o călătorie, folosi transportul public (autobuze, trenuri și taxiuri), întreba și explica un drum ce trebuie urmat, cât și cumpăra biletele.
Poate pune întrebări și efectua tranzacţii simple într-un magazin, un oficiu poștal, o bancă.
Poate cere și oferi informaţii referitoare la o cantitate, un număr, un preţ etc.
Poate face o cumpărătură simplă indicând ce dorește și întrebând preţul ei.
Poate comanda niște bucate.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru a obține bunuri și servicii, p.70
|
Schimbul de informații
|
B1
|
Poate schimba cu o anumită încredere un număr mare de informaţii faptice asupra unor subiecte curente sau nu, familiare domeniului său.
Poate explica cum de făcut un lucru, dând instrucţiunile amănunţite.
Poate rezuma – dându-și părerea – o povestire scurtă, un articol, un expozeu, o discuţie, un interviu sau un documentar și răspunde la niște eventuale întrebări suplimentare de detaliere.
|
Poate găsi și transmite o informaţie simplă și directă.
Poate cere și urma niște directive amănunţite.
Poate obţine mai multe informaţii.
|
A2
|
Poate înţelege suficient pentru a comunica pe teme familiare și simple fără prea mare efort.
Se poate descurca cu cerinţele directe ale vieţii cotidiene: să găsească o informaţie faptică și s-o transmită.
Poate răspunde la întrebări și pune întrebări referitoare la obișnuinţele și activităţile zilnice.
Poate răspunde la întrebări despre îndeletnicirile în timpul liber și activităţile anterioare și poate pune întrebări privitor la acestea.
Poate da și urma directive și instrucţiuni simple ca, de exemplu, cum să mergi undeva.
|
Poate comunica în cadrul unei sarcini simple și de rutină, care cere doar un schimb de informaţie simplu și direct.
Poate schimba o informaţie limitată asupra unor subiecte familiare și a unor operaţii curente.
Poate pune întrebări și răspunde la întrebările despre muncă și timpul liber.
Poate întreba și explica drumul său cu ajutorul unei hărţi sau al unui plan.
Poate cere și furniza informaţii personale.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.71
O altă competență importantă este cea de recepție auditivă sau înțelegerea vorbirii fiindcă în mod evident vorbirea nu funcționează fără ascultare, în special atunci când sarcinile de lucru se bazează în principal pe conversații și dialoguri. În domeniul hotelier sau în restaurante nici producerea orală nu va fi satisfăcătoare dacă există probleme cu înțelegerea vorbirii. De exemplu, dacă recepționerul nu înțelege întrebările oaspeților, nu va putea da răspunsuri adecvate. Sau dacă chelnerul din restaurant nu înțelege ce dorește clientul, conversația nu va fi de succes sau satisfăcătoare pentru niciunul dintre ei. Astfel, nivelul de înțelegere a vorbirii care se vrea a fi dobândit este descris de CEFR în felul următor:
|
Înţelegerea generală a vorbirii
|
B1
|
Poate înţelege o informaţie faptică directă asupra unor subiecte din viaţa cotidiană sau cu privire la muncă, recunoscând mesajele
generale și punctele detaliate cu condiţia ca dicţia să fi e clară și accentul obișnuit.
|
Poate înţelege punctele principale dintr-un discurs asupra unor subiecte familiare întâlnite regulat la serviciu, la școală, în
timpul distracţiilor, inclusiv din unele povestiri scurte.
|
A2
|
Poate înţelege suficient pentru a putea răspunde unor nevoi concrete cu condiţia ca dicţia să fi e clară și debitul lent.
|
Poate înţelege expresii și cuvinte purtătoare de sens relativ la unele domenii de prioritate imediată (de exemplu, informaţia
personală și familială de bază, cumpărăturile, geografi a locală, serviciul).
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.60
În afară de competențele de producere orală sau înțelegerea vorbirii comprehensiunea textelor scrise și producerea scrisă sunt le fel de importante. Comprehensiunea textelor scrise este important nu numai pentru studenți, ci și personalului din industria ospitalității (hotel, catering, turism). Toți vor avea nevoie să înțeleagă textul scris fiindcă vor trebui să citească pentru a se orienta și a se informa, dar și să citească instrucțiuni. Sarcinile de lucru ale angajaților în acest domeniu include citirea e-mailurilor, corespondențelor de afaceri și rapoartelor. Astfel, nivelul de comprehensiune a textelor scrise care se vrea a fi dobândit este descris de CEFR în felul următor:
|
Comprehensiunea generală a textelor scrise
|
B1
|
Poate citi texte faptice directe asupra unor subiecte ce se referă la domeniul și interesele sale cu un nivel satisfăcător de
comprehensiune.
|
A2
|
Poate înţelege texte scurte și simple asupra unor subiecte concrete obișnuite cu o frecvenţă înaltă în limba cotidiană sau în
cea legată de muncă.
|
Poate înţelege texte scurte și simple conţinând un vocabular extrem de frecvent, inclusiv un vocabular internaţional comun.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.62
|
Comprehensiunea corespondenţei
|
B1
|
Poate înţelege descrierea unor evenimente, sentimente și dorinţe suficient de bine pentru a întreţine o corespondenţă regulată
cu un prieten.
|
A2
|
Poate recunoaște principalele tipuri de scrisori standard întâlnite frecvent (solicitarea unei informaţii, executarea, expedierea
sau confirmarea unei comenzi, etc.) privitor la subiectele familiare.
|
Poate înţelege o scrisoare personală simplă și scurtă.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.63
|
A citi pentru a se orienta
|
B1
|
Poate parcurge un text destul de lung pentru a localiza în el o informaţie căutată și poate aduna informaţii provenind din diferite
părţi ale textului sau din texte diferite pentru a îndeplini o sarcină specifică.
|
Poate găsi și înţelege informaţia pertinentă în unele scrieri cotidiene cum ar fi scrisorile, pliantele și documentele oficiale
scurte.
|
A2
|
Poate găsi o informaţie specifică și previzibilă în anumite documente curente simple, cum ar fi pliantele, meniurile, anunţurile,
inventarele și orarele.
Poate localiza într-o listă o informaţie specifică și izola informaţia căutată (de exemplu în „Paginile de aur” pentru a găsi un
serviciu sau un meșter).
Poate înţelege semnele și panourile obișnuite în locurile publice cum sunt străzile, restaurantele, gările; la locul de muncă
– pentru orientare - instrucţiunile, securitatea și pericolul.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.63
|
A citi pentru a se informa și discuta
|
B1
|
Poate identifica concluziile principale ale unui text argumentativ clar formulat.
Poate recunoaște schema argumentativă logică pentru prezentarea unei probleme fără a-i înţelege detaliile.
|
Poate recunoaște punctele semnificative ale unui articol de ziar direct și necomplex asupra unui subiect familiar.
|
A2
|
Poate identifica informaţia pertinentă din majoritatea scrierilor simple întâlnite în viaţa de zi cu zi, cum ar fi : scrisorile, broșurile
și micile articole de ziar relatând anumite fapte.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.63
|
A citi instrucţiunile
|
B1
|
Poate înţelege modul de folosire a unui aparat dacă este direct, necomplex și scris limpede.
|
A2
|
Poate înţelege un regulament referitor, de exemplu, la securitate, când acesta este scris simplu.
|
Poate înţelege instrucţiunile de utilizare a unui aparat de uz curent, cum ar fi un telefon public.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.64
Competența de producere de mesaje scrise (scrierea) este important mai ales în cazul studenților fiindcă vor trebui să elaboreze niște texte scrise, ca de exemplu să completeze anumite formulare și chestionare, să creeze afișe, să pregătească prezentări și să scrie scrisori de afaceri. Mai mult, angajații industriei ospitalității și turismului vor avea nevoie de competențe de scriere pentru a răspunde la e-mailuri sau scrisori de afaceri, pentru a confirma rezervările, pentru a răspunde la întrebările clienților, pentru a da sau lăsa mesaje/notițe. Astfel, nivelul de competență de scriere care se vrea a fi dobândit este descris de CEFR în felul următor:
|
Producerea scrisă generală
|
B1
|
Poate scrie texte exprimate simplu asupra unei game de subiecte variate din domeniul său, legând un șir de elemente discrete
într-o secvenţă liniară.
|
A2
|
Poate scrie un șir de expresii și fraze simple legate între ele prin conectori simpli, cum ar fi : “și”, “însă” și “pentru că”.
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.56
|
Interacţiunea scrisă generală
|
B1
|
Poate prezenta informaţii cu privire la subiectele abstracte și concrete, controla informaţia, poate să pună întrebări cu privire
la o anumită problemă sau să o expună destul de precis.
Poate scrie note și scrisori personale pentru a cere sau transmite informaţii de primă necesitate și insista cu claritate asupra
punctelor pe care le consideră importante.
|
A2
|
Poate scrie mici note simple în legătură cu anumite nevoi de primă necesitate
|
Sursă: CEFR, Scală ilustrativă pentru schimbul de informații, p.72
|
Note, mesaje și formulare
|
B1
|
Poate înregistra un mesaj referitor la o cerere de informaţie, la explicarea unei probleme.
|
Poate lăsa note ce transmit o informaţie simplă și pertinentă unor prieteni, unor angajaţi, unor profesori și altor persoane cu
care are relaţii frecvente în viaţa cotidiană, comunicând pe înţeles chestiunile ce-i par importante.
|
A2
|
Poate înregistra un mesaj scurt și simplu, cu condiţia de a putea cere să i se repete și să i se reformuleze.
Poate scrie o notă sau un mesaj simplu și scurt, referitor la niște nevoi de primă necesitate.
|
Dostları ilə paylaş: |
