Şi favorizarea teatrului evreiesc de stat bucureştean şi a altor teatre de către Primăria Bucureşti a ridicat semne de întrebare, în timp ce consiliera ei culturală era „prietena Israelului“ Lucia Salem, prietena ei totodată, al cărei teatru naiv se joacă pe scenele bucureştene. Astfel, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei din seara de 2 iunie 2016, Gabriela Firea făcea declaraţia că va ajuta substanţial teatrele care „joacă în clădiri cu risc seismic, cum ar fi teatru Foarte Mic, de asemenea teatru Bulandra, teatru Evreiesc“. A fost imediat prinsă cu minciuna de către publicaţia Factual, ce arăta că pe lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic publicată de PMB, Teatrele Bulandra şi Evreiesc, la care făcea referire Gabriela Firea, nu se află în această situaţie, ci alte teatre.
A urmat apoi inaugurarea de către primăriţa Firea a „Pieţei memoriale Elie Wiesel“ (acuzatorul românilor de crimă împotriva evreilor) în sectorul 1 din Bucureşti în 10 octombrie 2016, împreună cu preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti şi cu rabinul-şef al evreilor din România, Aurel Vainer şi Rafael Schaffer. Mai mult, în septembrie, ea demarase un „parteneriat“ cu reprezentanţii evrei ai Muzeului Holocaustului din Washington, Radu Ioanid şi Paul Shapiro, ca să facă la Bucureşti, pe banii primăriei, încă un „Muzeu al Holocaustului şi al Istoriei Evreilor“. La întâlnirea cu evreii aceştia la primărie participase şi Speranţa Cliseru, „director de cabinet al Primarului General“, considerată mâna dreaptă a lui Florentin Pandele, căruia i-a fost director executiv din anul 2004 la Primăria Voluntari, împrumutată apoi de acesta şi lui Firea, luată de primăriţa capitalei cu ea şi în vizita oficială în Israel.
Aşa că pentru noul muzeu evreiesc, primăria Bucureştiului a şi alocat degrabă clădirea din strada Lipscani, nr.18-20, despre care Gabriela Firea a spus, înainte de a pleca în Israel, că: „va fi amenajată [de noi]... şi sunt extrem de onorată să fiu parte a acestui proiect extrem de ambiţios“. Ajunsă la Tel Aviv şi Ierusalim, ea a aranjat cu primarii israelieni ai acestora „cooperarea“ şi „colaborarea în principal“ în sănătate, situaţii de urgenţă, turism, asistenţă socială, construcţia de locuinţe, „start-up-uri“ de afaceri la Bucureşti şi „sprijinirea investitorilor“ de către capitala română.
Gabriela Firea a precizat chiar că „Primăria Municipiului Bucureşti are în subordine 19 spitale... La propunerea mea, din luna septembrie, Consiliul General a aprobat realizarea celui mai ambiţios program de investiţii realizat vreodată de Capitala României: peste 30 de milioane de euro au fost alocaţi... cumpărării de echipamente performante, care să asigure pentru pacienţii români cele mai moderne tratamente“. Din context se înţelegea că echipamentele vor fi cumpărate din Israel.
Firea este băcăuancă, iar în acest oraş moldovenesc evreii erau acum peste 100 de ani majoritari şi ocupau tot ce era important în economie şi în viaţa socială. „Lista de personalităţi născute în oraşul Bacău“, ţinută oficial de primărie este compusă, mai mult de jumătate, din evrei, cu nume specifice sau româneşti, precum pictorii evrei Nicolae Gropeanu (Gropper) şi Nicolae Vermont (Nicolae Grünberg), fraţii Solomon Marcus (matematician), Marius Mircu (jurnalist şi scriitor) şi Marcel Marcian (scriitor), Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich), scriitorul emigrat în Israel fost coleg cu Hary Salem (soţul Luciei Salem) la aşa-zisa „Fabrică de Scriitori“ sau Miriam Eşkol (soţia lui Levi Eşkol, fost prim ministru al Israelului).
În Israel şi ea, Gabriela Firea, şi Liviu Dragnea s-au întâlnit şi cu „comunităţile româneşti“, formate din evrei originari din România, una din cele mai numeroase comunităţi fiind chiar cea „băcăuană“, iar cea mai importantă prietenă a PSD-ului în Israel este politiciana Colette Avital, membră în conducerea Congresului Mondial Evreiesc, care se trage din părinţi băcăuani, bunicul ei, Ozias Herşcovici, fiind cândva conducătorul comunităţii evreieşti din Bacău (pe Avital, PSD-ul o voia în 2010 preşedinte al României). Fostă participantă la congresele PSD de la Bucureşti ca reprezentantă a Partidului Muncii din statul evreu, Colette Avital are întâlniri de taină cu politicienii români la reşedinţa lui Armand Schor din Tel Aviv, om de afaceri israelian, reprezentantul PSD pentru Israel şi Orientul Mijlociu. Chiar şi premierul Grindeanu s-a întâlnit cu Colett Avital, dar într-un cadru oficial, în timpul vizitei sale oficiale din Israel din 3-5 mai 2017. (Prietenia cu Colette Avital fusese intens cultivată de Adrian Năstase şi Victor Ponta.)
Gabi Firea, „viitoarea preşedinte“ a României,
pe mână şi cu masonii controversaţi ai lui Bittner
„Acum, să lămuresc şi partea cu de unde ştiu eu că Gabriela Firea vrea să ajungă preşedintele Româiei şi că interesul său «brusc» pentru Bucureşti este dat de această ambiţie mai înaltă. În timpul unei şedinţe de redacţie la Săptămâna Financiară s-a discutat despre Ion Ţiriac. Gabriela Firea şi-a exprimat mirarea legată de faptul că fostul tenisman refuză să candideze la Preşedinţie. Citez aproximativ, din memorie: «Să nu fim ipocriţi: oricine îşi doreşte să devină preşedinte! Problema e să şi poţi. Iar Ţiriac poate. De aia nu înţeleg, ce-l reţine?». Cineva i-a replicat: «Gabi, te înşeli, nu oricine vrea să fie preşedinte». «Ţie îţi dă mâna să spui că nu vrei, pentru că ştii că nu poţi», i-a retezat-o şefa, vizibil enervată de contrazicere. Poate să ajungă Gabriela Firea preşedintele României? Păi, sigur că poate, mai ales dacă şi în 2019 ni se va servi aceeaşi ciorbă politică, sleită de peste 26 de ani. Ciorbă în care ea, jurnalist şi om de afaceri eşuat (Săptămâna Financiară a falimentat şi a «uitat» să achite salariile restante ale foştilor angajaţi; din fericire, nu m-am mai numărat printre aceştia), reactivată prin căsătoria cu primarul de Voluntari, a fost «unsă» politician de top, senator, purtător de cuvânt şi vicepreşedinte PSD. Iar acum, va fi înscăunată primar general, prin votul unei treimi din treimea bucureştenilor care se vor prezenta la vot“, scria Robert Veress în Puterea 1.
Deja în 2017, postul tv unde a lucrat ea, Antena 3, tot agită ideea, invitând-o la diverse emisiuni, că ea, Gabriela Firea va fi în 2019, contracandidatul PSD împotriva lui Iohannis pentru preşedinţia României. Ba chiar, în martie 2017, un sondaj de opinie Avangarde (firma învârtitorului Marius Pieleanu), spunea că „dacă în această duminică ar avea loc alegeri prezidenţiale în România“ 51,5% dintre români ar vota-o pe Firea, şi numai 48,5% l-ar vota pe Klaus Iohannis.
Dar cine sunt oamenii secreţi care, în afară de israelienii pe care îi curtează dezgustător împreună cu Dragnea, crede Firea că ar putea-o ajuta să tot urce spre putere?
Răspunsul ar putea veni dacă am vedea cine îi este „consilierul personal cu atribuţii în domeniul relaţiilor cu mediul de afaceri“, cu care Gabriela Firea a fost în prima deplasare internaţională ca primar, înainte de Israel, la Viena, în 17-19 octombrie 2016. Este vorba de Mircea Krips.
Acesta este fostul director comercial al Regiei Protocolului de Stat (Raapps), ca şi director general din 1998 al fostelor magazine bucureştene Alimentara, preluate de la regimul comunist la cel „democrat“ sub firma de stat Primcom, adică 90 de spaţii comerciale din centrul oraşului Bucureşti, predate preponderent, în condiţii dubioase, către firmele lui Sandu (Alexandru) Bittner, „evreul de casă“ al ex-premierului PSD Adrian Năstase.
Pe atunci, însă, consilierul lui Firea se chema Mircea Mocanu. Iată cum descria presa una din afacerile patronate de el2:
„Unul dintre oamenii de afaceri care au simţit potenţialul fostelor Alimentare din sectoarele 1 şi 2 este Alexandru Bittner, cetăţean român şi american, prieten cu familia fostului premier Adrian Năstase. Sub guvernul Năstase, Alexandru Bittner devine proprietar pe mai multe zeci de spaţii alimentare. În 1999 le închiriază, iar peste un an le cumpără de la stat, prin [bunăvoinţa] Fondului Proprietăţii de Stat, sub preţul pieţei, pe motiv că în anul cât a fost chiriaş ar fi investit în modernizări. Cea care i le-a vândut pe cele mai multe a fost SC Primcom SA, societatea pe acţiuni care a moştenit în anul 1991 tot patrimoniul imobiliar al fostei ICL Alimentara sector 1. Alexandru Bittner a cumpărat magazinele fără licitaţie... La scurt timp, tot prin negociere directă şi fără licitaţie, SC Primcom îi vinde omului de afaceri şi terenul de sub magazine. Ajuns proprietar cu drepturi depline, Alexandru Bittner închiriază mai departe diverşilor comercianţi spaţiile proaspăt dobândite. Altele sunt revândute.“
Au mai beneficiat în aceleaşi condiţii de 200 spaţii şi magnaţii prieteni vechi şi parteneri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte. „Şmecherii şi jaf“ spunea despre schema „Alimentara“ fostul ministru Valeriu Tabără.
Mircea Mocanu (Krips) şi viitoarea lui soţie, Kristina Niţulescu au fost colegi şi la Regia Protocolului de Stat, nu numai la Primcom, în condiţiile în care regia a servit încă de la prima guvernare PDSR (PSD) afacerişti care controlează adevărate imperii financiare şi care au luat în chirie de la stat (via regia protocolului), în întreaga ţară, vile, terenuri şi apartamente pe sume ridicol de mici, după care, adesea, au avut şi drept de preeemţiune la cumpărarea acestora. Şi cei doi directori, Mircea Mocanu (Krips) şi Kristina Niţulescu şi-a aranjat şi ei un apartament cu chirie de la Raapps prin firma lor Krips Group.
La Primcom-ul de unde l-au înzestrat masiv cu averea statului pe Bittner, mai ales, dar şi pe alţii, mai puţin, Mircea Mocanu era director general, Kristina Stela Sofia Niţulescu era director juridic, iar Ogică Gh. era director economic. A existat şi un dosar penal pe numele lor, absolut secret pentru presă. Nici noi nu am fi aflat despre el dacă nu am fi căutat prin arhiva instanţelor. Astfel, deşi anchetaţi pentru fraudă, prin rezoluţia dată în dosarul nr.4/P/2006 Departamentul Naţional Anticorupţie i-a absolvit practic de vină pe Mircea Mocanu, pe Kristina Niţulescu şi pe Ogică Gh.
În 18 aprilie 2012, guvernul României, prin cabinetului primului ministru M. R. Ungureanu (în realitate, din voinţa adjunctului premierului, a lui Cătălin Predoiu), a contestat la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti (dosar 16025/299/2012) soluţia DNA de a-i face scăpaţi pe: Krips (fostă Niţulescu) Kristina Sofia, Mocanu Mircea şi Ogică Gh., dar la 27 aprilie 2012, guvernul Ungureanu cade (prin „trădarea“ lui Gabi Oprea/UNPR), vine guvernul Ponta şi nu susţine cauza la judecătorie, guvernul pierde şi nici nu mai formulează cale de atac, iar Mocanu-Krips şi Ogică scapă.
În 2013 Mircea Mocanu s-a căsătorit cu Kristina Krips, fosta doamnă Niţulescu, fosta lui colegă şi co-inculpată, care după ce a divorţat de fostul soţ (Niţulescu) şi-a reluat numele de naştere, Krips, de origine evreiască austriacă, nume pe care şi l-a însuşit şi Mircea Mocanu, devenind Krips.
Legăturile penale ale celor trei, Mircea Mocanu, Krips şi Ogică, cu Alexandru Bittner reies şi din dosarele 39516/3/2012 (Tribunalul Bucureşti) şi 119961/299/2015 (Judecătoria sector 1) în care petentul A.A. contestă neînceperea urmăririi penale de către procurori împotriva faptelor numiţilor: Mocanu Mircea, Krips Kristina Sofia Stela, Ogică Gh. şi Bittner Alexandru, plus Anastasescu Marieta, avocata casei Adrian Năstase şi a lui Bittner. (Despre avocata Marieta Anastasescu a se vedea în prezenta lucrare capitolele Casa de avocatură a lui Bittner şi a „ruşilor“ evrei şi Povestea casei din Zambaccian, casa pe care o împarte cu Năstase).
După căsătorie, soţii Krips s-ar fi stabilit în Austria (de unde sunt antecesori ei) iar directorul Ogică Gh, a rămas în vila sa din strada Potcoavei, în Voluntari, în „parohia lui Pandele“. Mircea Krips ar locui în Austria în oraşul Neunkirchen, deşi au păstrat şi locuinţa din Bucureşti, unde ea stă mai mult, deşi Austria reprezintă o întoarcere la origini.
Conform Jewish Data.com, numele de familie Krips se regăseşte şi la câţiva evrei din statul New York-SUA. „The Crips are Jewish!“ spune şi site-ul knowyourmeme.com („cunoaşte-te“). În cazul nostru, originea familiei est-europene pare a fi legată de Josef Krips (1902-1974) un dirijor şi violonist evreu austriac. În 1938, „anexarea nazistă a Austriei l-a forţat pe Krips să părăsească ţara“, zic biografii săi, aşa că s-a mutat la Belgrad, unde a lucrat un an la Opera şi la Filarmonica sârbe, „până când şi Iugoslavia a fost implicată în al doilea război mondial, [aşa că] pentru restul războiului, a lucrat într-o fabrică de alimente. La întoarcerea în Austria, la sfârşitul războiului, în 1945, Krips a fost unul dintre puţinii dirijori cărora li s-a permis să performeze, deoarece nu a lucrat sub regimul nazist“.
Legăturile familiei Mircea şi Kristina Krips cu unii din cei mai importanţi şefii masoni sunt binecunoscute, dar s-au relevat în trecut inclusiv prin legătura dintre Bittner (beneficiarul vânzării de către ei a activelor statului) şi judecătorul Iulian Dragomir. Cei mai buni prieteni masoni cu greutate ai Kripşilor sunt Ion Savancea (Maestru Venerabil şi Mare Maestru ad vitam al „lojei Nato“ Dale Woodward, care avea să îl sprijine, mai apoi, pe Radu Bălănescu în obţinerea funcţiei de Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România), Dan Tănăsie (ex ofiţer de Securitate DIE/SIE, membru al Marelui Consiliu al M.L.N.R.), Dan Vasiliu („Mare Prior General Magistral“ al „Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim“, ataşat de ritul de York din cadrul M.L.N.R.), Pierre Joseph de Hillerin şi George Ivaşcu.
Legăturile dintre Bittner şi judecătorul Dragomir sunt firma G.D.S. Consult srl şi „marele“ Ion Savancea, iar legătura dintre Bittner şi Savancea este chiar Marea Lojă Naţională din România (M.L.N.R.), căreia, pe vremea când aceasta era condusă de Eugen Ovidiu Chirovic şi patronată politic de premierul Adrian Năstase, Bittner îi era un fel de „naş“.
În firma G.D.S. Consult, partenerii soţiei judecătorului Iulian Dragomir din alte afaceri, erau asociaţi cu numitul Ion Petre, omul de paie al lui Alexandru Bittner, folosit ca acţionar la vedere în toate afacerile pe care acesta le-a coordonat în România. Bittner era în perioada aceea „unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ai României“, fiind asociat în unele firme chiar şi cu Jose Iacobescu, şeful pe linie economică al comunităţii evreieşti din România şi al ordinului masonic evreiesc B’nai B’rith. În acelaşi timp, unul dintre oamenii care lucrau ca directori la firmele lui Bittner, Sorin Nicula, mare maestru mason totodată, era în anul 2003 în cursa pentru şefia Marii Loji (MLNR). Scorurile şi funcţiile au fost însă aranjate, spun surse din interiorul masoneriei, finalmente, între Bittner şi Adrian Năstase, pe atunci premier astfel că Mare Maestru a ajuns E. Chirovici, iar Nicula, angajatul lui Bittner, „Mare Trezorier“ al MLNR, având pe mână banii „fraţilor“1. Alt mason introdus în 2003 pe uşa din spate în conducerea Marii Loji Naţionale din România este afaceristul Cristian Burci, asociat pe atunci cu Alexandru Bittner la postul de televiziune Prima Tv.
Faptul că s-a descoperit că şi judecătorul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Curtea Supremă) Iulian Dragomir era îndatorat acum câţiva ani cu 10 mii de euro la Savancea arată puterea de penetrare a puterii de către echipa masonică a lui Savancea. Dragomir este poreclit „judecătorul cu naşul în suflet“, căci, într-o interceptare a procurorilor Diicot asupra şefului fiscului (Anaf) Sorin Blejnar, în care, prin 2012, judecătorul îi cerea şefului Anaf o favoare extra-legală, amintindu-i că au participat la anumite întruniri împreună şi a invocat o cunoştinţă comună, „naşul din sufletele noastre“. După mai multe încercări de identificare a „naşului“, presa a concluzionat că „este foarte posibil ca naşul să fi fost Savancea“ (Ziua), mai ales că termenul este foarte uzitat în masonerie, desemnând pe cel care îl iniţiază şi îl face mason pe un altul. Aceast apelativ, naşul, a fost folosit şi de „securistul“ care l-a adus pe Traian Băsescu în 1990 în politică, Silvian Ionescu, atunci când vorbea despre iniţierea sa în masonerie, „naşul“ primirii sale în 2007 în „loja Nato“ Dale Woodward fiind acelaşi Ion Savancea.
Din gaşca masonică a tandemului A. Năstase-Bittner făcea parte şi Andrei Anastasescu (soţul Marietei Anastasescu, cea co-intimată penal, la un moment dat, cu soţii Krips), apropiat şi de E. Chirovici, iar, cu Bittner timonier secret al Marii Loji, nu este de mirare că Ion Savancea, un fel de eminenţă cenuşie a masonilor, era şi el apropiat acestor afacerişti.
Iar Kristina Krips se numea Niţulescu înainte de divorţul din 2011, tocmai pentru că făcuse partea din familia altui mare mason din conducerea Marii Loji, Virgil Niţulescu, prim-marele supraveghetor, unul dintre cei unsprezece ofiţeri ai unei loji (mari loji), indispensabil în cadrul oricărei ceremonii masonice, care era şi el foarte apropiat lui Chirovici.
„«[Apariţia lojei, în 1998] Woodward a fost momentul preluării practice a MLNR de către forţe obscure şi oculte pe care nici astăzi nu le cunoaştem în structura lor moleculară». Când Marele Maestru al Dale Woodward era Ion Savancea, acesta era perceput ca «eminenţa cenuşie» sau «Prinţul Întunericului» din Marea Lojă Naţională din România, el supervizând înfiinţarea a peste 50 de ateliere (loji embrionare) în toată ţara. «Am asistat stupefiat şi la ţinute în care aveau loc 10-12 iniţieri (în masonerie) şi cam tot atâtea sporiri de salariu», relata un mason despre Savancea, mâna dreaptă şi cel mai apropiat colaborator al Marelui Maestru Gh. Bebe Comănescu până în 2003...
Uriaşa creştere în numărul de membri a MLNR s-a declanşat, de fapt, după apariţia lojii Dale Woodward. În cadrul acestei loji cu o mare deschidere în întregul Ordin masonic român şi-a făcut remarcată activitatea medicul Bălănescu... În perioada alegerilor Marelui Maestru al MLNR din anul 2006, Radu Bălănescu îl susţinea în câştigarea funcţiei supreme pe Radu George Serafim şi îl şi seconda la negocierile de culise din biroul Marelui Maestru al lojei Dale Woodward, Ion Savancea, unde se discutau funcţiile din Marele Consiliu... «Ion [Savancea] - spunea Fl. Ghiulbenghian - este un amestec ciudat de enormă inteligenţă nativă cu la fel de multă şiretenie şi dorinţă de parvenire... Incapabil, în ciuda averii acumulate, să deschidă, măcar pentru copiii săi, uşile elitei pe care o maculează permanent prin simpla prezenţă. Unul dintre cei mai imorali masoni din MLNR, întinderea şi complexitatea sistemului corupt generat de Ion Savancea în interiorul Ordinului îl fac să merite, pe bună dreptate, titlul de Prinţul Întunericului al MLNR.»“ (Armaghedonul Templului lui Solomon)
Principala firmă a lui Savancea, poreclit de amici Jon şi „tatăl lojilor Nato“ din România, un adevărat alt ordin masonic în interiorul Marii Loji, este o firmă relativ importantă de construcţii, Sitraco International Ambient Construct, a cărei firmă geamănă este Sitraco Business Center, condusă de israelianul Eliahu Rasin (un protejat al lui Bittner, pe vremuri). La Sitraco International a lui Savancea lucrează cea mai bună prietenă a soţilor Krips, Mariana Bejenaru, care este rudă de gradul I cu Mihai Bejenaru, executant şi interpus principal al magnatului Puiu Popoviciu, condamnat împreună cu Bejenaru în „dosarul Băneasa“ de rapt al terenului de 224 hectare. Şi fiul lui Savancea, George-Viorel, este asociat cu Bejenaru fiul (Cornel-Petru) într-o firmă, numită Citi Toy-Let Expert., fiind cooptaţi şi într-un fel de „societate iniţiatică“ a familiei, Order of Eastern Star (Ordinul Stelei Răsăritului).
În afară de toată familia Savancea, jurista Kristina Krips mai este prietenă bună şi cu avocata Christina Stihhi, iar acest fapt are o importanţă covârşitoare privind concilierea în afaceri pe care Mircea Krips o prestează pentru primarul Gabriela Firea, deoarece Christina Stihhi este membră în Consiliul Asociaţiei Export Club, Bucureşti-Braşov-Bavaria, descrisă de comisarul.ro ca „unul dintre grupurile de interese dintre cele bine camuflate dar deosebit de contagios şi activ, aflat chiar la rădăcina societăţii noastre“ şi bazându-se pe trei piloni: „nucleul din Bucureşti, cu multiple ramificaţii care ţin de la Primăria Generală a Capitalei şi până la Universitatea Politehnică din Bucureşti ori Ministerul de Externe, sucursala din Braşov foarte activă în accepţiunea grupului, cu precădere în Consiliul Judeţean Braşov aceasta fiind şi ramura articulată cu Federaţia Democrată a Germanilor din România Braşov şi care face legătura etnică, de faţadă, cu cel de-al treilea pilon, Export Club Bayern.“
Iar conducerea Asociaţiei Export Club B-B-B conţine şi români stabiliţi în Austria, angajaţi ai trustului Siemens AG, căruia, la un moment dat, primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, i-ar fi respins propunerea „de nerefuzat de a purcede la un megaproiect de tip smart city“, pentru capitala României, contra câteva zeci de milioane de euro. Dar asta era înainte ca Mircea Krips să aranjeze vizita primarei Firea în Austria, în octombrie 2016, punând-o în legătură cu „mediul de afaceri“.
Două răspunsuri pot exista despre cum a juns Gabriela Firea să fie îndrumată din această zonă a foştilor colaboratori sau executanţi ai lui Alexandru Bittner: Adrian Năstase şi Florentin Pandele. Este notoriul faptul că „mafia personală a lui Adrian Năstase“ era codusă până prin 2006, conform adversarilor politici, de către Al. Bittner şi Gabriel Oprea, secunzi fiind Adrian Petrache şi Eugen Bejinariu. Grupului mai i-au fost afiliaţi, prin diverse afaceri şi prietenii, şi Dorin Cocoş („Cocoşul dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase“) sau primarul Florin Pandele, iar prin Bittner şi alţi evrei, precum Nell Cobar, Jose Iacobescu ş.a..
Când ex-premierul Adrian Năstase se afla la închisoare în 2013, inclusiv din cauza unor afaceri necurate făcute cu Bittner (care în 2012 a vândut / transferat tot ce avea în România, dispărând pe direcţia Mexic), Gabriela Firea se ocupa împreună cu Lucia Verona Salem de lansarea cărţii acestuia, Blog'n roll (postări de pe blogul lui Năstase), în lipsa acestuia, la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Hărţii Vechi, isonul fiindu-le ţinut şi de Corina Creţu. „Adrian Năstase mi-a spus «vei ajunge departe»!, afirma în cuvântarea ei atunci Gabriela Firea, în faţa unui auditoriu de 200 de politicieni care îl aşteptau pe Adrian Năstase „să revină“ la putere.
Iar acesta, Adrian Năstase, a început să revină politic, prin interpuşii „protejaţi“ de el şi de vechea lui gardă. Astfel, în iunie 2016, el o recomanda direct să fie votată primar al Bucureştiului: „Pe Gabriela Firea o ştiu de multă vreme... Am urmărit evoluţia sa din ultimii ani şi m-a convins... Sunt convins că va fi un primar cu viziune... Cum aţi putea să-l preferaţi pe Predoiu?... Mergeţi să votaţi pentru mine. Sistemul construit de Băsescu mi-a interzis să aleg sau să fiu ales. Voi puteţi să răzbunaţi această nedreptate.“ Iar bucureştenii l-au „răzbunat“, cei mai mulţi fără să ştie că Gabriela Firea este avanpostul lui Năstase şi echipei lui Bittner (din umbră).
Şi, pe urmele ei parcă, şi premierul Grindeanu s-a înhămat în mai 2017 la primele sale vizite oficiale, afară de Bruxelles, în Austria şi Israel.
La doi ani după măritişul cu Pandele, Gabriela Firea s-a şi înscris, în august 2012 în Partidului Social Democrat şi în toamnă a ajuns parlamentar pe listele PSD Ilfov, colegiul 1, adică prin votanţii lui Pandele. Şi nu era singura „achiziţie“ conectată, direct sau indirect, la vechea grupare a lui Bittner, care abia intrată în partid, ajugea în Parlament. În aceeaşi situaţie, promovat tot de PSD, în care abia se înscrisese, se afla şi Petrache junior, Alin, fiul lui Adrian Petrache, „unul dintre capii celebrului grup de jongleri cu terenuri Petrache-Bittner-Finiş-Cocoş... [care] a dictat cea mai mare parte a deciziilor Guvernului Năstase, mai ales în zona imobiliară, echipa fiind preluată apoi in corpore şi de următoarele guverne, ajungând astăzi probabil cea mai influentă reţea de interese oculte din România. Acest grup de interese, extrem de influent... a devenit cu timpul stat în stat şi pare că deţine controlul asupra unei părţi importante a deciziilor guvernamentale, indiferent cine s-a succedat la guvernare din 2000 până astăzi.“ (Cotidianul)
Bittner este evreu şi i-a şi sprijinit pe mai mulţi „investitori“ israelieni în timpul guvernării Năstase, precum pe Halpern şi pe Eli. Rasin, iar cu evreii locali cu putere, precum Jose Iacobescu „de la Comunitate“, s-a asociat în firme ca Dalli Exim, Telemedica sau Ctfm. O lume pentru Gabriela Firea!
În Uniunea Europeană!
Dostları ilə paylaş: |