Ethan Frome

Şi favorizarea teatrului evreiesc de stat bucureştean şi a altor teatre de către Pri­mă­ria Bucureşti a ridicat semne de întrebare, în timp ce consi­li­e­ra ei culturală era „prietena Israelului“ Lucia Salem, prietena ei totodată, al cărei teatru naiv se joacă pe scenele bucureştene. Astfel, în cadrul emisi­u­nii Sinteza Zilei din seara de 2 iunie 2016, Gabri­ela Firea făcea de­cla­ra­­ţia că va ajuta substanţial teatrele care „joacă în clădiri cu risc seismic, cum ar fi teatru Foarte Mic, de asemenea teatru Bulandra, teatru Evreiesc“. A fost imediat prin­să cu minciuna de către publicaţia Factual, ce arăta că pe lista imobi­le­lor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului se­is­mic publicată de PMB, Teatrele Bulandra şi Evreiesc, la care făcea re­fe­rire Gabriela Firea, nu se află în această situaţie, ci alte teatre.

A urmat apoi inaugurarea de către primăriţa Firea a „Pieţei me­mo­­­riale Elie Wiesel“ (acuzatorul românilor de crimă împotriva evreilor) în sec­to­rul 1 din Bucureşti în 10 octombrie 2016, îm­pre­ună cu preşedintele Fede­raţiei Comunităţilor Evreieşti şi cu rabinul-şef al evreilor din România, Aurel Vainer şi Rafael Schaffer. Mai mult, în sep­tem­brie, ea demarase un „par­te­ne­riat“ cu reprezentanţii evrei ai Muzeului Ho­locaustului din Washington, Radu Ioanid şi Paul Shapiro, ca să facă la Bucureşti, pe banii primăriei, încă un „Muzeu al Ho­locaustului şi al Istoriei Evreilor“. La întâlnirea cu evreii aceştia la primărie participase şi Speranţa Cliseru, „director de ca­bi­net al Primarului General“, considerată mâna dreaptă a lui Florentin Pandele, că­ruia i-a fost director executiv din anul 2004 la Primăria Voluntari, îm­pru­mutată apoi de acesta şi lui Firea, luată de primăriţa capitalei cu ea şi în vizita oficială în Israel.

Aşa că pentru noul muzeu evreiesc, primăria Bucureştiului a şi alo­cat de­grabă clădirea din strada Lipscani, nr.18-20, despre care Gabriela Firea a spus, înainte de a pleca în Israel, că: „va fi amenajată [de noi]... şi sunt extrem de onorată să fiu par­te a acestui proiect extrem de ambi­ţi­os“. Ajunsă la Tel Aviv şi Ierusalim, ea a aranjat cu primarii israelieni ai aces­tora „cooperarea“ şi „colaborarea în principal“ în sănătate, situaţii de ur­gen­­ţă, turism, asistenţă socială, construcţia de locuinţe, „start-up-uri“ de afa­­ceri la Bucureşti şi „sprijinirea investitorilor“ de către capitala română.

Gabriela Firea a precizat chiar că „Primăria Municipiului Bucureşti are în subordine 19 spitale... La propunerea mea, din luna septembrie, Con­­siliul General a aprobat realizarea celui mai ambiţios program de investiţii realizat vreodată de Capitala României: peste 30 de milioane de euro au fost alocaţi... cumpărării de echipamente performante, care să asigure pen­tru pacienţii români cele mai moderne tratamente“. Din context se în­ţe­le­gea că echipamentele vor fi cumpărate din Israel.

Firea este băcăuancă, iar în acest oraş moldovenesc evreii erau acum peste 100 de ani majoritari şi ocupau tot ce era important în eco­no­­mie şi în viaţa socială. „Lista de personalităţi născute în oraşul Bacău“, ţinută oficial de primărie este compusă, mai mult de jumătate, din evrei, cu nume specifice sau româneşti, precum pictorii evrei Nicolae Gro­pea­nu (Gropper) şi Nicolae Vermont (Nicolae Grünberg), fraţii Solomon Marcus (matema­ti­cian), Marius Mircu (jurnalist şi scriitor) şi Marcel Marcian (scrii­tor), Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich), scriitorul emigrat în Israel fost coleg cu Hary Salem (soţul Luciei Salem) la aşa-zisa „Fabrică de Scriitori“ sau Miriam Eşkol (soţia lui Levi Eşkol, fost prim ministru al Israelului).

În Israel şi ea, Gabriela Firea, şi Liviu Dragnea s-au întâlnit şi cu „comunităţile româneşti“, formate din evrei originari din România, una din cele mai numeroase comunităţi fiind chiar cea „băcăuană“, iar cea mai im­portantă prietenă a PSD-ului în Israel este politiciana Colette Avital, mem­bră în conducerea Congresului Mondial Evreiesc, care se trage din părinţi bă­că­uani, bunicul ei, Ozias Herşcovici, fiind cândva con­­du­că­to­rul comunităţii evre­ieşti din Bacău (pe Avital, PSD-ul o voia în 2010 preşedinte al României). Fostă participantă la congresele PSD de la Bucureşti ca reprezentantă a Par­tidului Muncii din statul evreu, Colette Avital are întâlniri de taină cu po­li­ti­­ci­enii români la reşedinţa lui Armand Schor din Tel Aviv, om de afaceri israelian, re­pre­zentantul PSD pentru Israel şi Ori­­en­tul Mijlociu. Chiar şi pre­­mierul Grindeanu s-a întâlnit cu Colett Avital, dar într-un cadru oficial, în timpul vizitei sale oficiale din Israel din 3-5 mai 2017. (Prietenia cu Colette Avital fusese intens cultivată de Adrian Năstase şi Victor Ponta.)

Gabi Firea, „viitoarea preşedinte“ a României,

pe mână şi cu masonii controversaţi ai lui Bittner

„Acum, să lămuresc şi partea cu de unde ştiu eu că Gabriela Firea vrea să ajungă preşedintele Româiei şi că interesul său «brusc» pentru Bucureşti este dat de această ambiţie mai înaltă. În timpul unei şedinţe de redacţie la Săptămâna Financiară s-a discutat despre Ion Ţiriac. Gabri­ela Firea şi-a exprimat mirarea legată de faptul că fostul tenisman refuză să candideze la Preşedinţie. Citez aproximativ, din memorie: «Să nu fim ipo­criţi: oricine îşi doreşte să devină preşedinte! Problema e să şi poţi. Iar Ţiriac poate. De aia nu înţeleg, ce-l reţine?». Cineva i-a replicat: «Gabi, te înşeli, nu oricine vrea să fie preşedinte». «Ţie îţi dă mâna să spui că nu vrei, pen­tru că ştii că nu poţi», i-a retezat-o şefa, vizibil enervată de contrazicere. Poate să ajungă Gabriela Firea preşedintele României? Păi, sigur că poate, mai ales dacă şi în 2019 ni se va servi aceeaşi ciorbă politică, sleită de peste 26 de ani. Ciorbă în care ea, jurnalist şi om de afaceri eşuat (Săp­tă­mâna Financiară a falimentat şi a «uitat» să achite salariile restante ale foş­tilor angajaţi; din fericire, nu m-am mai numărat printre aceştia), reac­ti­va­tă prin căsătoria cu primarul de Voluntari, a fost «unsă» politician de top, se­nator, purtător de cuvânt şi vicepreşedinte PSD. Iar acum, va fi înscău­na­tă primar general, prin votul unei treimi din treimea bucureştenilor care se vor prezenta la vot“, scria Robert Veress în Puterea ¹.

Deja în 2017, postul tv unde a lucrat ea, Antena 3, tot agită ideea, invitând-o la diverse emisiuni, că ea, Gabriela Firea va fi în 2019, con­tra­candidatul PSD împotriva lui Iohannis pentru preşedinţia României. Ba chiar, în martie 2017, un sondaj de opinie Avangarde (firma învârtitorului Marius Pieleanu), spunea că „dacă în această duminică ar avea loc ale­geri prezidenţiale în România“ 51,5% dintre români ar vota-o pe Firea, şi numai 48,5% l-ar vota pe Klaus Iohannis.



Dar cine sunt oamenii secreţi care, în afară de israelienii pe care îi curtează dezgustător împreună cu Dragnea, crede Firea că ar putea-o ajuta să tot urce spre putere?

Răspunsul ar putea veni dacă am vedea cine îi este „consilierul per­sonal cu atribuţii în domeniul relaţiilor cu mediul de afaceri“, cu care Ga­bri­ela Firea a fost în prima deplasare internaţională ca primar, înainte de Israel, la Viena, în 17-19 octombrie 2016. Este vorba de Mircea Krips.

Acesta este fostul director comercial al Regiei Protocolului de Stat (Raapps), ca şi director general din 1998 al fostelor magazine bucureştene Alimen­ta­ra, preluate de la regimul comunist la cel „democrat“ sub firma de stat Primcom, adică 90 de spaţii comerciale din centrul oraşului Bucureşti, pre­date preponderent, în condiţii dubioase, către firmele lui San­du (Ale­xan­dru) Bittner, „evreul de casă“ al ex-premierului PSD Adrian Năstase.

Pe atunci, însă, consilierul lui Firea se chema Mircea Mocanu. Iată cum descria presa una din afacerile patronate de el²:

„Unul dintre oamenii de afaceri care au simţit potenţialul fostelor Alimentare din sectoarele 1 şi 2 este Alexandru Bittner, cetăţean român şi american, prieten cu familia fostului premier Adrian Năstase. Sub guver­nul Năstase, Alexandru Bittner devine proprietar pe mai multe zeci de spa­­ţii alimentare. În 1999 le închiriază, iar peste un an le cumpără de la stat, prin [bunăvoinţa] Fondului Proprietăţii de Stat, sub preţul pieţei, pe motiv că în anul cât a fost chiriaş ar fi investit în modernizări. Cea care i le-a vândut pe cele mai multe a fost SC Primcom SA, societatea pe acţiuni care a moş­te­nit în anul 1991 tot patrimoniul imobiliar al fostei ICL Alimentara sector 1. Alexandru Bittner a cumpărat magazinele fără licitaţie... La scurt timp, tot prin negociere directă şi fără licitaţie, SC Primcom îi vinde omu­lui de afa­ceri şi terenul de sub magazine. Ajuns proprietar cu drepturi depline, Ale­­xan­dru Bittner închiriază mai departe diverşilor comercianţi spaţiile proas­­păt dobândite. Altele sunt revândute.“

Au mai beneficiat în aceleaşi condiţii de 200 spaţii şi magnaţii pri­e­­teni vechi şi parteneri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte. „Şmecherii şi jaf“ spunea despre schema „Alimentara“ fostul ministru Valeriu Tabără.

Mircea Mocanu (Krips) şi viitoarea lui soţie, Kristina Niţulescu au fost colegi şi la Regia Protocolului de Stat, nu numai la Primcom, în condiţiile în care regia a servit încă de la prima guvernare PDSR (PSD) afacerişti care controlează adevărate imperii financiare şi care au luat în chirie de la stat (via regia protocolului), în întreaga ţară, vile, terenuri şi apartamente pe sume ridicol de mici, după care, adesea, au avut şi drept de preeem­ţi­u­ne la cumpărarea acestora. Şi cei doi directori, Mircea Mocanu (Krips) şi Kris­ti­na Niţulescu şi-a aranjat şi ei un apartament cu chirie de la Raapps prin firma lor Krips Group.

La Primcom-ul de unde l-au înzestrat masiv cu averea statului pe Bittner, mai ales, dar şi pe alţii, mai puţin, Mircea Mocanu era director ge­neral, Kristina Stela Sofia Niţulescu era director juridic, iar Ogică Gh. era di­­rector economic. A existat şi un dosar pe­nal pe numele lor, absolut se­cret pentru presă. Nici noi nu am fi aflat despre el dacă nu am fi că­u­tat prin arhiva instanţelor. Astfel, deşi anche­taţi pentru fraudă, prin rezoluţia dată în dosarul nr.4/P/2006 Departamentul Naţional Anticorupţie i-a ab­sol­vit prac­tic de vină pe Mircea Mocanu, pe Kristina Niţu­lescu şi pe Ogică Gh.

În 18 aprilie 2012, guvernul României, prin cabinetului primului mi­nistru M. R. Ungureanu (în realitate, din voinţa adjunctului premierului, a lui Cătălin Predoiu), a contestat la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti (do­sar 16025/299/2012) soluţia DNA de a-i face scăpaţi pe: Krips (fostă Niţu­les­cu) Kristina Sofia, Mocanu Mircea şi Ogică Gh., dar la 27 aprilie 2012, gu­­vernul Ungureanu cade (prin „trădarea“ lui Gabi Oprea/UNPR), vine gu­ver­nul Ponta şi nu susţine cauza la judecătorie, guvernul pierde şi nici nu mai formulează cale de atac, iar Mocanu-Krips şi Ogică scapă.

În 2013 Mircea Mocanu s-a căsătorit cu Kristina Krips, fosta doamnă Niţulescu, fosta lui colegă şi co-inculpată, care după ce a divorţat de fostul soţ (Niţulescu) şi-a reluat numele de naştere, Krips, de origine evreiască aus­triacă, nume pe care şi l-a însuşit şi Mircea Mocanu, devenind Krips.

Legăturile penale ale celor trei, Mircea Mocanu, Krips şi Ogică, cu Alexandru Bittner reies şi din dosarele 39516/3/2012 (Tribunalul Bucu­reşti) şi 119961/299/2015 (Judecătoria sector 1) în care petentul A.A. contes­tă ne­începerea urmăririi penale de către procurori împotriva faptelor numi­ţi­­lor: Mocanu Mircea, Krips Kristina Sofia Stela, Ogică Gh. şi Bittner Alexan­dru, plus Anastasescu Marieta, avocata casei Adrian Năstase şi a lui Bittner. (Despre avocata Marieta Anastasescu a se vedea în prezenta lucrare ca­pitolele Casa de avocatură a lui Bittner şi a „ruşilor“ evrei şi Povestea casei din Zambaccian, casa pe care o împarte cu Năstase).

După căsătorie, soţii Krips s-ar fi stabilit în Austria (de unde sunt an­­tecesori ei) iar directorul Ogică Gh, a rămas în vila sa din strada Potcoa­vei, în Voluntari, în „parohia lui Pandele“. Mircea Krips ar locui în Austria în ora­şul Neunkirchen, deşi au păstrat şi locuinţa din Bucureşti, unde ea stă mai mult, deşi Austria reprezintă o întoarcere la origini.

Conform Jewish Data.com, numele de familie Krips se regăseşte şi la câţiva evrei din statul New York-SUA. „The Crips are Jewish!“ spune şi site-ul knowyourmeme.com („cunoaşte-te“). În cazul nostru, originea fa­miliei est-europene pare a fi legată de Josef Krips (1902-1974) un dirijor şi vi­o­lo­nist evreu austriac. În 1938, „anexarea nazistă a Austriei l-a forţat pe Krips să părăsească ţara“, zic biografii săi, aşa că s-a mutat la Belgrad, un­de a lu­crat un an la Opera şi la Filarmonica sârbe, „până când şi Iu­­go­sla­via a fost implicată în al doilea război mondial, [aşa că] pentru restul răz­bo­iului, a lucrat într-o fabrică de alimente. La întoarcerea în Austria, la sfâr­şitul războiului, în 1945, Krips a fost unul dintre puţinii diri­jori cărora li s-a per­mis să performeze, deoarece nu a lucrat sub regimul nazist“.

Legăturile familiei Mircea şi Kristina Krips cu unii din cei mai im­por­tanţi şefii masoni sunt binecunoscute, dar s-au relevat în trecut inclu­siv prin legătura dintre Bittner (beneficiarul vânzării de către ei a activelor sta­tu­lui) şi judecătorul Iulian Dragomir. Cei mai buni pri­eteni ma­soni cu gre­u­ta­te ai Kripşilor sunt Ion Sa­van­­cea (Maestru Venerabil şi Mare Ma­es­tru ad vitam al „lojei Nato“ Dale Woodward, care avea să îl spri­jine, mai apoi, pe Radu Bălănescu în ob­ţinerea func­ţiei de Mare Ma­estru al Marii Loji Na­ţi­onale din România), Dan Tănăsie (ex ofiţer de Securitate DIE/SIE, membru al Marelui Con­siliu al M.L.N.R.), Dan Vasiliu („Mare Prior Ge­ne­ral Ma­gis­tral“ al „Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim“, ata­şat de ritul de York din cadrul M.L.N.R.), Pierre Joseph de Hillerin şi George Ivaşcu.

Legăturile dintre Bittner şi judecătorul Dragomir sunt firma G.D.S. Consult srl şi „marele“ Ion Savancea, iar legătura dintre Bittner şi Savan­cea este chiar Marea Lojă Naţională din România (M.L.N.R.), căreia, pe vremea când aceas­­ta era condusă de Eugen Ovidiu Chirovic şi patronată politic de premierul Adrian Năstase, Bittner îi era un fel de „naş“.

În firma G.D.S. Consult, partenerii soţiei judecătorului Iulian Drago­mir din alte afaceri, erau asociaţi cu numitul Ion Petre, omul de paie al lui Ale­xandru Bittner, folosit ca acţionar la vedere în toate afacerile pe care acesta le-a coordonat în România. Bittner era în pe­ri­oa­­da aceea „unul dintre cei mai bogaţi oa­meni de afaceri ai Ro­mâ­­niei“, fiind asociat în unele firme chiar şi cu Jose Iacobescu, şeful pe linie economică al comunităţii evre­ieşti din România şi al ordinului masonic evreiesc B’nai B’rith. În acelaşi timp, unul dintre oamenii care lucrau ca directori la firmele lui Bittner, Sorin Nicula, mare ma­es­­­tru mason totodată, era în anul 2003 în cursa pentru şefia Marii Loji (MLNR). Scorurile şi funcţiile au fost însă aran­jate, spun surse din inte­ri­o­rul masoneriei, finalmente, între Bittner şi Adrian Năstase, pe atunci premier astfel că Mare Maestru a ajuns E. Chirovici, iar Nicula, angajatul lui Bittner, „Mare Trezo­rier“ al MLNR, având pe mână banii „fraţilor“¹. Alt mason in­tro­dus în 2003 pe uşa din spate în conducerea Marii Loji Naţionale din Ro­mâ­nia este afaceristul Cristian Burci, asociat pe atunci cu Alexandru Bittner la postul de televiziune Prima Tv.

Faptul că s-a descoperit că şi judecătorul de la Înalta Curte de Casa­ţie şi Justiţie (Curtea Supremă) Iulian Dragomir era îndatorat acum câţiva ani cu 10 mii de euro la Savancea arată puterea de penetrare a puterii de către echipa ma­sonică a lui Savancea. Dragomir este poreclit „judecătorul cu naşul în suflet“, căci, într-o interceptare a procurorilor Diicot asupra şefu­lui fiscului (Anaf) Sorin Blejnar, în care, prin 2012, judecătorul îi cerea şe­fului Anaf o favoare extra-legală, amintindu-i că au participat la anumite în­tru­niri împreună şi a invocat o cunoştinţă comună, „naşul din sufletele noas­tre“. După mai multe încercări de identificare a „naşului“, presa a conclu­zi­o­nat că „este foarte posibil ca naşul să fi fost Savancea“ (Ziua), mai ales că terme­nul este foarte uzitat în masonerie, desemnând pe cel care îl iniţiază şi îl face mason pe un altul. Aceast apelativ, naşul, a fost folosit şi de „securistul“ care l-a adus pe Traian Băsescu în 1990 în politică, Silvian Iones­cu, atunci când vorbea despre iniţierea sa în masonerie, „naşul“ primirii sale în 2007 în „loja Nato“ Dale Wood­ward fiind acelaşi Ion Savancea.

Din gaşca masonică a tandemului A. Năstase-Bittner făcea parte şi An­drei Ana­­sta­ses­­cu (soţul Marietei Ana­s­tasescu, cea co-intimată penal, la un moment dat, cu soţii Krips), apropiat şi de E. Chirovici, iar, cu Bittner timonier secret al Marii Loji, nu este de mirare că Ion Savancea, un fel de eminenţă cenuşie a masonilor, era şi el apropiat acestor afacerişti.

Iar Kristina Krips se numea Niţulescu înainte de divorţul din 2011, tocmai pentru că făcuse partea din familia altui mare mason din con­du­ce­­rea Marii Loji, Virgil Niţulescu, prim-marele supraveghetor, unul dintre cei unsprezece ofiţeri ai unei loji (mari loji), indispensabil în cadrul orică­rei ce­remonii masonice, care era şi el foarte apropiat lui Chirovici.

„«[Apariţia lojei, în 1998] Woodward a fost momentul pre­lu­ă­rii prac­tice a MLNR de către forţe obscure şi oculte pe care nici astăzi nu le cunoaş­tem în struc­­tura lor mole­cu­­lară». Când Marele Maestru al Dale Wood­ward era Ion Savancea, acesta era per­ce­put ca «eminenţa cenuşie» sau «Prinţul Întunericului» din Marea Lojă Naţională din Ro­mâ­nia, el supervizând în­fiin­ţarea a peste 50 de ate­li­e­re (loji embrionare) în toată ţara. «Am asistat stu­­pefiat şi la ţi­nute în care aveau loc 10-12 iniţieri (în masonerie) şi cam tot atâ­tea spo­riri de salariu», relata un mason despre Savancea, mâna dreap­tă şi cel mai apro­piat cola­borator al Marelui Maestru Gh. Bebe Comă­nes­cu până în 2003...

Uriaşa creştere în numărul de membri a MLNR s-a declanşat, de fapt, după apa­ri­­ţia lojii Dale Woodward. În cadrul acestei loji cu o mare des­chidere în întregul Ordin masonic român şi-a fă­cut re­­marcată acti­vi­tatea medicul Bălănescu... În perioada alegerilor Marelui Ma­estru al MLNR din anul 2006, Radu Bălănescu îl susţinea în câştigarea funcţiei supre­me pe Radu George Sera­fim şi îl şi seconda la negocierile de culise din biroul Marelui Ma­estru al lojei Dale Wood­ward, Ion Savancea, unde se dis­cutau funcţiile din Marele Con­si­liu... «Ion [Savancea] - spunea Fl. Ghiul­ben­ghian - este un amestec ciudat de enormă in­teligenţă nativă cu la fel de multă şiretenie şi dorinţă de parvenire... Incapabil, în ciuda ave­rii acu­mu­late, să des­chi­dă, mă­car pentru copiii săi, uşile elitei pe care o macu­lea­ză per­­ma­nent prin sim­pla prezenţă. Unul dintre cei mai imorali ma­soni din MLNR, întinderea şi com­ple­xitatea sistemului corupt generat de Ion Savan­cea în interiorul Ordinului îl fac să merite, pe bună dreptate, titlul de Prin­ţul Întunericului al MLNR.»“ (Armaghedonul Templului lui Solomon)

Principala firmă a lui Savancea, poreclit de amici Jon şi „tatăl lojilor Nato“ din România, un adevărat alt ordin masonic în interiorul Marii Loji, este o firmă relativ importantă de construcţii, Sitraco International Ambient Con­struct, a cărei firmă geamănă este Sitraco Business Center, condu­să de is­ra­­elianul Eliahu Rasin (un protejat al lui Bittner, pe vremuri). La Sitraco In­ternational a lui Savancea lucrează cea mai bună prietenă a soţilor Krips, Mariana Bejenaru, care este rudă de gradul I cu Mihai Bejenaru, exe­cu­tant şi interpus principal al magnatului Puiu Popoviciu, con­dam­nat îm­pre­ună cu Bejenaru în „dosarul Băneasa“ de rapt al terenului de 224 hectare. Şi fiul lui Savancea, George-Viorel, este asociat cu Bejenaru fiul (Cornel-Petru) într-o firmă, numită Citi Toy-Let Expert., fiind cooptaţi şi într-un fel de „so­ci­e­tate iniţiatică“ a familiei, Order of Eastern Star (Ordi­nul Stelei Răsăritului).

În afară de toată familia Savancea, jurista Kristina Krips mai este prietenă bună şi cu avocata Christina Stihhi, iar acest fapt are o impor­tan­ţă covârşitoare privind concilierea în afaceri pe care Mircea Krips o pres­tea­ză pentru primarul Gabriela Firea, deoarece Christina Stihhi este mem­bră în Consiliul Asociaţiei Export Club, Bucureşti-Braşov-Bavaria, des­cri­să de comisarul.ro ca „unul dintre grupurile de interese dintre cele bine camu­flate dar deosebit de contagios şi activ, aflat chiar la rădăcina so­ci­e­tăţii noas­tre“ şi bazându-se pe trei piloni: „nucleul din Bucureşti, cu mul­ti­ple ramificaţii care ţin de la Primăria Generală a Capitalei şi până la Uni­ver­si­tatea Politehnică din Bucureşti ori Ministerul de Externe, su­cur­sa­la din Braşov foarte activă în accepţiunea grupului, cu precădere în Con­si­li­ul Ju­de­ţean Braşov aceasta fiind şi ramura articulată cu Federaţia De­mo­cra­tă a Germa­nilor din România Braşov şi care face legătura etnică, de faţadă, cu cel de-al treilea pilon, Export Club Bayern.“

Iar conducerea Asociaţiei Export Club B-B-B conţine şi români sta­biliţi în Austria, angajaţi ai trustului Siemens AG, căruia, la un moment dat, primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, i-ar fi respins pro­pu­ne­rea „de nerefuzat de a purcede la un megaproiect de tip smart city“, pentru ca­pitala României, contra câteva zeci de milioane de euro. Dar asta era îna­in­te ca Mircea Krips să aranjeze vizita primarei Firea în Austria, în oc­tom­brie 2016, punând-o în legătură cu „mediul de afaceri“.

Două răspunsuri pot exista despre cum a juns Gabriela Firea să fie îndrumată din această zonă a foştilor colaboratori sau executanţi ai lui Alexandru Bittner: Adrian Năstase şi Florentin Pandele. Este notoriul faptul că „mafia personală a lui Adrian Năstase“ era codusă până prin 2006, con­form adversarilor politici, de către Al. Bittner şi Gabriel Oprea, secunzi fiind Adrian Petrache şi Eugen Bejinariu. Gru­pu­lui mai i-au fost afiliaţi, prin di­verse afa­ceri şi prietenii, şi Dorin Cocoş („Co­co­şul din­tre Traian Băsescu şi Adrian Năstase“) sau pri­marul Florin Pandele, iar prin Bittner şi alţi evrei, precum Nell Cobar, Jose Iacobescu ş.a..

Când ex-premierul Adrian Năstase se afla la închisoare în 2013, inclusiv din cauza unor afaceri necurate făcute cu Bittner (care în 2012 a vân­dut / transferat tot ce avea în România, dispărând pe direcţia Mexic), Gabriela Firea se ocupa împreună cu Lucia Verona Salem de lansarea cărţii acestuia, Blog'n roll (postări de pe blogul lui Năstase), în lipsa aces­tuia, la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Hărţii Vechi, isonul fiindu-le ţinut şi de Corina Creţu. „Adrian Năstase mi-a spus «vei ajunge departe»!, afir­ma în cuvântarea ei atunci Gabriela Firea, în faţa unui auditoriu de 200 de poli­ticieni care îl aşteptau pe Adrian Năstase „să revină“ la putere.

Iar acesta, Adrian Năstase, a început să revină politic, prin interpu­şii „protejaţi“ de el şi de vechea lui gardă. Astfel, în iunie 2016, el o reco­man­da direct să fie votată primar al Bucureştiului: „Pe Gabriela Firea o ştiu de multă vreme... Am urmărit evoluţia sa din ultimii ani şi m-a convins... Sunt convins că va fi un primar cu viziune... Cum aţi putea să-l preferaţi pe Predoiu?... Mergeţi să votaţi pentru mine. Sistemul construit de Băses­cu mi-a interzis să aleg sau să fiu ales. Voi puteţi să răzbunaţi această ne­drep­tate.“ Iar bucureştenii l-au „răzbunat“, cei mai mulţi fără să ştie că Ga­briela Firea este avanpostul lui Năstase şi echipei lui Bittner (din umbră).

Şi, pe urmele ei parcă, şi premierul Grindeanu s-a înhămat în mai 2017 la primele sale vizite oficiale, afară de Bruxelles, în Austria şi Israel.



La doi ani după măritişul cu Pandele, Gabriela Firea s-a şi înscris, în august 2012 în Partidului Social Democrat şi în toamnă a ajuns parla­men­tar pe listele PSD Ilfov, colegiul 1, adică prin votanţii lui Pandele. Şi nu era singura „achiziţie“ conectată, direct sau indirect, la vechea grupare a lui Bittner, care abia intrată în partid, ajugea în Parlament. În aceeaşi si­tu­aţie, promovat tot de PSD, în care abia se înscrisese, se afla şi Petrache junior, Alin, fiul lui Adrian Petrache, „unul dintre capii celebrului grup de jon­gleri cu terenuri Petrache-Bittner-Finiş-Cocoş... [care] a dictat cea mai mare parte a deciziilor Guvernului Năstase, mai ales în zona imobiliară, echi­pa fiind preluată apoi in corpore şi de următoarele guverne, ajun­gând astăzi probabil cea mai influentă reţea de interese oculte din România. Acest grup de interese, extrem de influent... a devenit cu timpul stat în stat şi pare că deţine controlul asupra unei părţi importante a deciziilor guverna­men­ta­le, indiferent cine s-a succedat la guvernare din 2000 până astăzi.“ (Cotidianul)

Bittner este evreu şi i-a şi sprijinit pe mai mulţi „inves­titori“ israelieni în timpul guvernării Năstase, precum pe Halpern şi pe Eli. Rasin, iar cu evreii locali cu putere, precum Jose Iacobescu „de la Co­mu­nitate“, s-a asociat în firme ca Dalli Exim, Telemedica sau Ctfm. O lume pentru Gabriela Firea!
În Uniunea Europeană!