4. modul în care profesorul interacţionează cu elevul
5. modul în care se implică în rezolvarea conflictelor care apar în sala de clasă
prezenţa idealului are drept suport afectivitatea
de aceea, prezenţa idealului constituie cel mai bun factor de motivare a elevului
în acelaşi timp, datorită suportului afectiv, idealul prezintă şi riscul fanatizării
în şcoală, idealul reprezintă o perpetuă sursă de conflict, întrucât şcoala nu poate propune un ideal care să răspundă aspiraţiilor, nevoilor şi intereselor tuturor elevilor
► oferta şcolii nu se poate suprapune în întregime peste cerere (ce vor actorii economici, ce vrea societatea, ce vor părinţii, ce vor elevii)
Etapele constituirii idealului în spaţiul european
1. Vechii greci
idealul la vechii greci (Kalokagathia) cuprinde trei valori:
adevăr
bine
frumos
aceste trei valori sunt solidare între ele► pentru vechii greci, un lucru bun este neapărat adevărat şi frumos
tânărul grec trebuia să aibă un suflet bun, un trup frumos şi un spirit dornic de adevăr
romanii:
vechii greci au fost cuceriţi din punct de vedere politic şi militar de romani
din punct de vedere cultural, romanii au fost dominaţi de cultura grecească, de unde au preluat şi idealul: „Mens sana in corpore sano».
2. Evul mediu
evul mediu a fost dominat, din punct de vedere cultural, spiritual de biserică şi teologie
regăsim, în această perioadă, trei tipuri de ideal:
idealul aspiraţiei către sfinţenie, către valorile creştine
idealul cavaleresc
idealul călugărului soldat
idealul aspiraţiei către sfinţenie care, cunoaşte două întruchipări:
aspiraţia către sfinţenie prin intermediul ascetismului (askesis – stăpânire de sine, abţinere)
aspiraţia către sfinţenie prin intermediul culturii (biblioteca)
idealul cavaleresc - cuprinde valori ca:
vitejie
onoare
fidelitate sau loialitate (suveran-vasal, jurământ – onoarea este mai presus decât viaţa)
idealul călugărului soldat: templierii, cavalerii de Malta, ioaniţii etc. (călugări care au ales să lupte ptr eliberarea Mormântului Sfânt)
3. Renaşterea
preia idealul antichităţii greco – romane pe care îl redă prin sintagma “uomo universale”
spre deosebire de antici care cultivau măsura, în această perioadă se cultivă excesul în toate
renaşterea în sine este un exces în toate: este singura perioadă din istora umanităţii în care întâlnim genii în mai multe domenii (Culianu: “Eros şi magie în Renaştere)
renaşterea este epoca în care virtuţile trupului sunt aduse în prim plan (romane, picturi)
se scrie pentru prima dată jurnal (faptele oamenilor sunt considerate suficient de importante pentru a fi consemnate; în centrul atenţei este omul (antropocentrism)
4. Epoca modernă
4. Epoca modernă
această perioadă aduce în prim plan valorile cetăţeneşti, astfel:
pe filiera Revoluţiei Franceze: libertate, egalitate, fraternitate
pe filiera anglo – saxonă: legalitatea
în rezumat, idealul european cuprinde opt valori: bine, adevăr, frumos, aspiraţie către virtuţile creştine, libertate, egalitate, fraternitate, legalitate
învăţarea = schimbare relativ persistentă în comportamentul real/potenţial al unui individ, schimbare datorată experienţei
dacă nu s-a produs nici o schimbare, se poate spune că învăţarea nu a avut loc
