Etimologie: latinescul «educatio» care este derivat din două verbe: 1 educare, care înseamnă a creşte, a îngriji, a hrăni

1. Vechii greci

idealul la vechii greci (Kalokagathia) cuprinde trei valori:

adevăr

bine

frumos

• aceste trei valori sunt solidare între ele► pentru vechii greci, un lucru bun este neapărat adevărat şi frumos

• tânărul grec trebuia să aibă un suflet bun, un trup frumos şi un spirit dornic de adevăr

• romanii:

• vechii greci au fost cuceriţi din punct de vedere politic şi militar de romani

• din punct de vedere cultural, romanii au fost dominaţi de cultura grecească, de unde au preluat şi idealul: „Mens sana in corpore sano».

• 2. Evul mediu

• evul mediu a fost dominat, din punct de vedere cultural, spiritual de biserică şi teologie

• regăsim, în această perioadă, trei tipuri de ideal:

• idealul aspiraţiei către sfinţenie, către valorile creştine
• idealul cavaleresc
• idealul călugărului soldat

• idealul aspiraţiei către sfinţenie care, cunoaşte două întruchipări:
• aspiraţia către sfinţenie prin intermediul ascetismului (askesis – stăpânire de sine, abţinere)
• aspiraţia către sfinţenie prin intermediul culturii (biblioteca)

• idealul cavaleresc - cuprinde valori ca:
• vitejie
• onoare
• fidelitate sau loialitate (suveran-vasal, jurământ – onoarea este mai presus decât viaţa)

• idealul călugărului soldat: templierii, cavalerii de Malta, ioaniţii etc. (călugări care au ales să lupte ptr eliberarea Mormântului Sfânt)

• 3. Renaşterea

• preia idealul antichităţii greco – romane pe care îl redă prin sintagma “uomo universale”

• spre deosebire de antici care cultivau măsura, în această perioadă se cultivă excesul în toate

• renaşterea în sine este un exces în toate: este singura perioadă din istora umanităţii în care întâlnim genii în mai multe domenii (Culianu: “Eros şi magie în Renaştere)

• renaşterea este epoca în care virtuţile trupului sunt aduse în prim plan (romane, picturi)

• se scrie pentru prima dată jurnal (faptele oamenilor sunt considerate suficient de importante pentru a fi consemnate; în centrul atenţei este omul (antropocentrism)

4. Epoca modernă

• 4. Epoca modernă

• această perioadă aduce în prim plan valorile cetăţeneşti, astfel:

• pe filiera Revoluţiei Franceze: libertate, egalitate, fraternitate

• pe filiera anglo – saxonă: legalitatea

• în rezumat, idealul european cuprinde opt valori: bine, adevăr, frumos, aspiraţie către virtuţile creştine, libertate, egalitate, fraternitate, legalitate

• învăţarea = schimbare relativ persistentă în comportamentul real/potenţial al unui individ, schimbare datorată experienţei

• dacă nu s-a produs nici o schimbare, se poate spune că învăţarea nu a avut loc

• schimbarea se poate situa la un nivel relativ simplu (ex a învăţa cum să legi un şiret) sau mai complex (a executa o muncă artistică)

• individul care a parcurs o experienţă de învăţare este o persoană diferită în raport cu situaţia în care nu ar fi parcurs acea experienţă

• la nivel social: umanitatea produce atât de multă cunoaştere încât aceasta nu mai poate fi administrată şi organizată

• învăţarea = achiziţionarea de proceduri, metodologii, deprinderi necesare pentru a trăi într-o lume în continuă schimbare

• învăţarea este un concept diferit de cel de memorare

• orice învăţare modifică; această modificare se referă la structura cognitivă sau, la starea volitiv – afectivă a persoanei

• memorarea nu modifică starea celui care învaţă

• pentru a controla volumul informaţional uriaş, există două căi:

• 1. utilizarea unor ipoteze simplificatoare şi a unor concepte suficient de largi şi de puternice care să permită unificarea unor domenii diferite ale cunoaşterii. (exemplu: informaţie – sistem – structură – funcţii)

•