În imperiul Roman se folosea un coş împletit pentru colectarea impozitelor numit „fiscus”
Din latina „bulga” (rucsac/portofel) a derivat în franceza medievală „bouge” (pungă) cu diminutivul „bougette”
În engleza medievală a fost preluat termenul „bougett” (1400-1450) însemnând o pungă de piele.
În prima parte a secolului XVIII, în Anglia, miniştrii duceau la Parlament listele de cheltuieli într-o geantă mare de piele numită buget; ulterior termenul se referea la conţinutul pungii
Geanta de piele folosită în Marea Britanie între 1860 şi 2010 (cu două întreruperi)
Geanta de piele folosită în Marea Britanie între 1860 şi 2010 (cu două întreruperi)
Geanta de piele folosită de Gordon Brown între 1997 şi 2007
Geanta de piele folosită de Gordon Brown între 1997 şi 2007
Scurtă istorie
Scurtă istorie
Bugetele încep să fie întocmite în Anglia secolului XVII
Începuturile bugetelor moderne sunt asociate cu Franţa napoleoniană (1803)
Bugetul este un instrument financiar care estimează veniturile şi cheltuielile unei perioade de timp
Bugetul este un instrument financiar care estimează veniturile şi cheltuielile unei perioade de timp
Document care conţine veniturile estimate, plafoanele de cheltuieli, indicatorii de performanţă etc.
Document care conţine veniturile estimate, plafoanele de cheltuieli, indicatorii de performanţă etc.
Instrument financiar în special prin plafonarea cheltuielilor
Instrument de comunicare către diferiţi receptori: cetăţeni, instituţii publice (prin bugetele aprobate şi remise acestora), organisme internaţionale
Caracteristici:
Caracteristici:
estimare a veniturilor şi cheltuielilor sistemului bugetar pe un anumit orizont de timp
îmbunătăţirea managementului financiar (cu impact direct asupra disciplinei financiare)
control al tranzacţiilor financiare
planificare a viitoarelor alocări de fonduri
După formă:
Bugete de intrare (orientate mai mult spre control fiscal-bugetar, fără a ţine cont de rezultate)
Buget forfetar
Buget funcţional
Bugete de rezultate (orientate spre management)
Buget program
Buget bazat pe performanţă
După momentul recunoaşterii tranzacţiilor:
Buget cash
Buget de angajament (accrual)
După tipul veniturilor/cheltuielilor:
Buget mixt
Buget curent
Buget de capital
Bugetul forfetar
Bugetul forfetar
Forma cea mai simplă de buget
Constă în alocarea unei singure sumă totale unei instituţii, fără a se preciza destinaţia
Oferă libertate managerială maximă
Nu există un control al banilor şi nu se urmăreşte atingerea unor rezultate
Buget funcţional
Buget funcţional
Este derivat din bugetele forfetare
Pune accentul pe categoriile de cheltuieli ale unei instituţii publice fără a ţine cont de responsabilităţile acesteia
Nu este corelat cu rezultatele
Nu este conectat cu politicile publice
Este un rezultat al istoriei, nu al logicii; nu este atât rezultatul creaţiei, cât al evoluţiei
Exemplu de buget funcţional
Exemplu de buget funcţional
Buget program
Buget program
este construit în jurul unui program definit de ordonatorul de credite
programele grupează cheltuielile realizate exclusiv pentru implementarea unei politici publice
programul poate fi derulat de mai multe departamente/instituţii publice
programul - este o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate
programul - este o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate
Conţinutul programului (I):
Conţinutul programului (I):
denumirea instituţiei publice răspunzătoare de realizarea lui;
denumirea;
prioritatea;
finanţatori în parteneriat;
o descriere succintă;
data de începere a realizării;
data de închidere;
Conţinutul programului (II):
Conţinutul programului (II):
finanţarea:
costurile totale ale programului:
costurile eligibile (asigurate din fonduri publice);
costurile neeligibile (asigurate din fonduri private);
sursele de finanţare;
rata de finanţare;
Conţinutul programului (III):
Conţinutul programului (III):
rezultate aşteptate;
indicatori de rezultate;
indicatori de eficienţă.
Exemplu de buget program
Exemplu de buget program
După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000
Educaţia universitară şi postuniversitară în România (fişier PDF 2002/2005/2008/2013) – sursă www.mfinante.ro
Educaţia universitară şi postuniversitară în România (fişier PDF 2002/2005/2008/2013) – sursă www.mfinante.ro
To reduce the health, social and economic burden of communicable diseases (fişier PDF) – sursă www.who.int
Buget bazat pe performanţă
Buget bazat pe performanţă
Asigură legătura dintre resursele alocate şi performanţa managerială
Performanţa este monitorizată atât prin planuri strategice (pe termen mediu, de regulă ani), cât şi prin planuri anuale de performanţă
Notă: În special în SUA, la mijlocul secolului XX au fost dezvolatate bugete bazate pe performanţă, însă acestea nu mai fac parte din practica bugetară curentă. Bugetele bazate pe performanţe prezentate mai sus sunt catalogate ca făcând parte din „New Performance Budgeting”
Tipuri de bugete de performanţă
Exemplu de buget de performanţă
Exemplu de buget de performanţă
După Leo Sommaripa - Jordan Budget Manual, 2012
Exemplu de buget de performanţă
Exemplu de buget de performanţă
După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000
Buget cash
Buget cash
Numit şi sistem de gestiune sau sistem bazat pe numerar
Înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în conturile anului în care se operează, indiferent de perioada la care se referă
Trezoreria are deschis câte un singur cont pentru fiecare indicator bugetar
Buget de angajament
Buget de angajament
Numit şi sistem de evidenţă bugetară accrual sau sistem de exerciţiu bugetar
Recunoaşte veniturile la momentul când activitatea generatoare de venit a avut loc, înregistrându-le în conturile anului respectiv
Trezoreria are deschis în paralel mai multe conturi pentru fiecare indicator bugetar (câte unul pentru fiecare an bugetar trecut sau viitor pentru care se încasează venituri/se fac plăţi)
Buget mixt
Buget mixt
Buget care cuprinde atât venituri/cheltuieli curente cât şi venituri/cheltuieli de capital
Buget curent
Buget curent
Vizează veniturile/cheltuielile repetitive din buget, în special cele care vizează activitatea curentă/de bază a administraţiei publice
Veniturile sunt bazate pe impozite, contribuţii şi taxe
Cheltuielile urmăresc asigurarea furnizării serviciilor, plata salariilor şi a contribuțiilor sociale corespunzătoare, achiziționarea de echipamente cu durata scurtă de folosire, reparații curente, serviciul datoriei publice pe termen lung (principal și dobândă)
Buget de capital
Buget de capital
Este axat pe finanţarea de proiecte de investiţii pe termen lung (drumuri, conducte, școli, puncte de tratare a apei)
Bugetul de capital vizează obiective cu implementare multianuală şi cu valori foarte mari (pentru care finanţarea poate fi asigurată şi din resurse împrumutate)
Veniturile de capital pot fi: transferuri de capital, excedente din anii precedenţi, venituri din vânzarea unor active (inclusiv privatizări), împrumuturi
Cheltuielile de capital pot fi: achiziţii de mijloace fixe, reparaţii capitale, transferuri de capital către alte niveluri ale administraţiei, restituiri de împrumuturi contractate pentru investiţii, aport la capitalul social al firmelor de stat
Tipuri de bugetizari
Tipuri de bugetizari
Bugetizarea de jos în sus / de sus în jos
Bugetizarea duală
Bugetizare pe sexe
Bugetizare participativa
Bugetizarea de jos în sus:
proces bugetar fără restricții care constă în colectarea propunerilor de cheltuieli de la ordonatorii de credite (O.C.) avand in vedere extrapolarea alocaţiilor bugetare din anul curent
negociere bilaterala (O.C. - Ministerul Finanțelor) pentru fixarea creșterii cheltuielilor la un nivel rezonabil
cheltuielile totale sunt consolidate și comparate cu veniturile proiectate
deficitul excesiv: se reiau etapele
Bugetizarea de sus în jos:
Ministerul Finanţelor repartizează fiecărui ordonator de credite un plafon de cheltuieli în care trebuie să se încadreze; plafonul individual se determină astfel încât diferenţa între venituri şi cheltuieli să se încadreze în ţinta de deficit dorită
Instituţiile subordonate îşi croiesc bugetele în limita sumelor primite
Această metodă permite un control mai ruguros al deficitului
Bugetizare duală
Bugetizare duală
Presupune aprobarea separată a bugetului curent faţă de bugetul de investiţii
Permite o gestiune separată, mai riguroasă, a resurselor alocate investiţiilor (resurse provenite adesea din împrumuturi sau donatori internaţionali); permite implementarea mai facilă a unor reguli de disciplină fiscal-bugetară cum ar fi „regula de aur”
Bugetizare pe sexe
Bugetizare pe sexe
Are în vedere o construitre a politicilor publice în funcţie de diferenţele existente între sexe
Permite o restructurare a veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să reducă inechităţile social-economice între femei şi bărbaţi
Bugetizare participativă
incurajeaza guvernarea incluzivă și responsabilă
a fost implementat în diferite forme, în multe țări în curs de dezvoltare din întreaga lume
cetățenii au posibilitatea de a dobândi cunoștințe de prima mână a operațiunilor guvernamentale, să influenţeze politicile guvernamentale şi să tragă guvernul la răspundere
exista riscul de a fi utilizate de grupuri de interese
Recomandari bibliografice:
Recomandari bibliografice:
Irene Rubin, Input Budgeting versus Output Budgeting in Shah Anwar (ed.) – Local Budgeting, The World Bank, 2007
Lee Robert D. Jr, Ronald W Johnson and Philip G. Joyce – Public Budgeting Systems (19th edition), Johns & Bartlett, 2013
Frank Howard – Public Financial Management, Taylor&Francis, 2006
Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000Fozzard Adrian (2001) The Basic Budgeting Problem: Approaches to Resource Allocation in the Public Sector and their Implications for Pro-Poor Budgeting, Overseas Development Institute
Government of Kenya (2011) Programme Based Budgeting Manual, Government of Kenya
Helmuth Utz şi Kuno Schedler (2008) More room to manoeuvre – better performance? Investigating the meaning of lump-sum budgeting for public managers
Kehm Barbara M. (2012) To Be or Not To Be? The Impacts of the Excellence Initiative on the German System of Higher Education in Cezary Kościelniak and Jarosław Makowski (eds.) Freedom. Equality. University, Civic Institute
Kim John M. (2006) From Line-item to Program Budgeting. Global Lessons and the Korean Case, Korea Institute of Public Finance şi The World Bank
Lazăr Dan Tudor şi Adrian Mihai Inceu (2004) Bugetul funcţional (line – item budget) şi metoda Buget Bază Zero (Zero Base Budgeting – ZBB), Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative vol. 2 (11)
Nemeth Laszlo (2012) Local Government Budgeting in Hungary Assessment of Quantitative Techniques for Local Business Tax Forecasting in Cities with County Status, Central European University
Robinson Mark (2011) Performance Budgeting, CLEAR Training Materials
Schedler Kuno (2003) Local and regional public management reforms in Switzerland, Public Administration vol. 81 (2)
Simola Hannu, Risto Rinne, Janne Varjo, Hannele Pitkänen şi Jaakko Kauko (2009) Quality Assurance and Evaluation (QAE) in Finnish compulsory schooling – a national model or just unintended effects of radical decentralisation?, Journal of Education Policy vol. 24(2)
Simson Rebecca, Natasha Sharma şi Imran Aziz (2011) A guide to public financial management literature for practitioners in developing countries, Overseas Development Institute
Trebby James P. şi Relmond P. van Daniker (1986) Relationship of Budgetinf and Accounting: Implication for Public Policy, Journal of Applied Business Research
Wildavsky Aaron (2001) Budgeting and Governing, Transaction Publishers, New Brunswick, New Jersey
