EURO-MITURI
Mit = o idee falsă, înrădăcinată în conştiinţa colectivă.
Euro-mituri = idei false despre Uniunea Europeană şi aderarea României la UE, care nu corespund realităţii, dar sunt vehiculate frecvent.
Euro-mit: După aderarea la UE nu vom putea circula cu autoturismele care nu corespund normelor de poluare ale UE.
Realitate: Autovehiculele deja înmatriculate în România, indiferent de categoria de emisii din care fac parte, vor putea circula atât în România, cât şi în UE atâta timp cât corespund din punct de vedere tehnic. Aceste autovehicule, indiferent de anul de fabricaţie, vor putea fi vândute şi reînmatriculate. În România, standardul de emisii Euro 4 se va aplica pentru omologarea de tip de la 1 ianuarie 2007 şi pentru prima înmatriculare a unui autovehicul nou de la 1 ianuarie 2008.
 Dreptul la muncă
Euro-mit: Românii nu vor putea munci în Uniunea Europeană după aderare.
Realitate: România a acceptat perioada de tranziţie de 7 ani, cu condiţia reciprocităţii; în statele membre UE care vor recurge la această perioadă, românii vor putea munci, pe baza unor acorduri bilaterale.
Euro-mit: Străinii cu bani ne vor cumpăra ţara.
Realitate: Persoanele juridice române înfiinţate de străini (persoane fizice sau juridice) pot cumpăra terenuri în România, chiar şi în prezent. Până în anul 2014 se pot menţine restricţii la cumpărare pentru persoanele fizice, cetăţenii UE şi SEE. În cazul aceloraşi persoane se pot menţine restricţiile privind dreptul de achiziţionare a terenului pentru reşedinţa secundară până în anul 2012 (terenuri situate în intravilan). Excepţie vor face liber-profesioniştii şi fermierii din UE şi SEE, dacă folosesc terenul pentru investiţii precum şi persoanele care îl vor folosi în scopul construirii primei reşedinţe.
 Concurenţa
Euro-mit: UE interzice ajutoarele de stat, ceea ce va conduce la falimentul economiei româneşti.
Realitate: Ajutoarele de stat vor putea fi acordate şi după 2007, urmărindu-se respectarea strictă a criteriilor şi intensităţilor de acordare a ajutoarelor de stat (pentru dezvoltare regională, protecţia mediului, salvare şi restructurare, instruirea angajaţilor şi ocuparea forţei de muncă, cercetare şi dezvoltare etc.)
Agricultura
Euro-mit: Aderarea la Uniunea Europeană va face să dispară zaibărul şi căpşunica.
Realitate: În negocieri, s-a obţinut recunoaşterea întregii suprafeţe cultivate cu viţă-de-vie. Uniunea Europeană interzice doar anumite tipuri de vii hibride. 30000 ha de viţă de vie vor fi înlocuite, până la sfârşitul lui 2014. Viile hibride plantate pe suprafeţe mai mici de 0,1 ha nu trebuie înlocuite, dacă producţia e destinată consumului familial, şi nu comercializării.
 Euro-mit: nu vom mai putea tăia porc de Crăciun.
Realitate: Tăierea porcului de Crăciun şi a mielului de Paşte nu vor dispărea, dar proprietarii vor trebui să ţină cont de normele de îngrijire a animalelor. Tăierea animalelor pentru larg consum va trebui făcută prin asumarea acestora şi cu respectarea condiţiilor de igienă (tăiere în abatoare); până la data aderării la UE, animalele pentru consum propriu se pot tăia prin metode tradiţionale.
 Euro-mit: UE ne va spune când şi cum ne putem tăia copacii din curte.
Realitate: În Uniunea Europeană fiecare proprietar poate decide cu privire la tăierea copacilor din curtea proprie, cu condiţia să obţină în prealabil aprobarea autorităţilor competente. Nu pot fi tăiaţi copaci declaraţi monumente ale naturii şi protejaţi prin lege (de ex. Teiul lui Eminescu din Parcul Copou).
 Euro-mit: Nu ne vom mai putea vinde produsele tradiţionale româneşti pe piaţa UE.
Realitate: În negocieri, România a obţinut recunoaşterea şi protecţia denumirilor de origine şi geografice pentru mai multe tipuri de băuturi (palincă, ţuică, horincă, turţ) şi produse alimentare: iaurt, caş, brânză, caşcaval, magiun, cârnaţi, plăcintă, covrigi etc.
Se vor putea produce prin mijloace tradiţionale aproape 60 de tipuri de brânză şi produse lactate de vacă, oaie, capră şi bivoliţă.
De asemenea, alte mărci româneşti mai pot fi înregistrate până la data aderării.
 Euro-mit: După aderarea la UE, românii nu vor mai putea bea ţuica preparată de ei.
Realitate: Românii îşi vor putea prepara ţuica, însă trebuie să se înregistreze legal şi să îndeplinească standardele de igienă şi protecţie a consumatorului. Acestea sunt măsuri pe care UE le ia, pentru a împiedica producerea alcoolului pe piaţa neagră.
 Euro-mit: Prin mărirea TVA, după aderarea la Uniunea Europeană vor creşte preţurile
Realitate: UE nu ne cere ca după aderare să creştem TVA-ul. Singura cerinţă a UE este ca nivelul standard al TVA-ului să nu fie mai mic de 15%.
 Euro-mit: După aderare, moneda naţională din România va fi Euro.
Realitate: Aderarea la UE nu presupune trecerea automată la Euro. Această monedă va fi adoptată după câţiva ani de la aderare, numai după îndeplinirea criteriilor de convergenţă de la Maastricht (scăderea inflaţiei, a deficitului bugetar, a ratei dobânzii etc.). În această perioadă, România, ca şi noile state membre, va fi monitorizată strict privind îndeplinirea acestor criterii.
 Euro-mit: După aderare, România va deveni piaţă de desfacere pentru UE.
Realitate: În ultima perioadă, competitivitatea produselor româneşti pe Piaţa Internă a UE a crescut constant: UE este principalul partener de schimb al României, cu 72% din schimburile comerciale, iar volumul exporturilor a crescut constant.
Euro-mituri la europenii cu state vechi
* Unul dintre cele mai răspândite euro-mituri este cel al bananelor curbate. În 1998, cu largul concurs al presei britanice, s-a răspândit zvonul că Uniunea urmează să interzică bananele curbate. Imediat s-a zvonit că nici castraveţii cu un grad prea mare de curbare nu vor fi acceptaţi de standardele europene. Alte reguli prost înţelese referitoare la produse agricole se referă la căpşune. Tot tabloidele britance au scris că acestea ar trebui să fie ovale. De fapt, UE defineşte doar anumite standarde de calitate ce trebuie îndeplinite pentru a fi încadrate corespunzător. Forma fructului nu se regăseşte printre criterii, acestea referindu-se doar la dimensiuni, prospeţime şi integritate.
*Ca urmare a măsurilor anti-dumping luate de Uniunea Europeană, articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt importate în cantităţi limitate din ţări asiatice precum China. Acest lucru a dus însă la o nouă îngrijorare şi, desigur, un nou mit printre cetăţenii europeni: preţurile la astfel de produse vor creşte cu peste 20 de procente. Mitul nu este lipsit de o bază reală, europenii putându-se aştepta la creşteri de preţ, dar procentul avansat este exagerat.
*Britanicii au fost foarte supăraţi prin anii ’90, atunci când unele tabloide au înţeles că Uniunea Europeană vrea să interzică comerţul cu stejari insulari, pe motiv că n-ar fi destul de drepţi. În realitate, o directivă europeană emisă încă din anii ’60 reglementa comerţul cu seminţe şi stabilea anumite grade de calitate pentru acestea (inclusiv pentru ghindele de stejar). Nu se spunea nicăieri în directivă că stejarii britanici ar fi mai noduroşi decât cei continentali, dar probabil că cineva s-a simţit cu musca pe căciulă...
*Cetăţenii „vechii“ Europe sunt şi ei îngrijoraţi de schimbările pe care extinderea spre Est le-ar putea aduce în viaţa lor. Mulţi vest-europeni sunt convinşi că negocierile au mers prea repede. O altă îngrijorare ar fi că instituţiile comunitare nu vor mai putea funcţiona la fel de bine cu reprezentanţi din 25 sau 27 de state. Ultima, şi probabil cea mai pregnantă grijă a cetăţenilor din vestul continentului este legată de faptul că îşi simt ameninţate locurile de muncă sau salariile de imigranţii estici. Toate aceste probleme sunt formate din realităţi combinate cu exagerări şi mituri. Extinderea a fost pregătită ani la rând, a fost acceptată de toţi reprezentanţii aleşi ai statelor membre, iar statisticile demonstrează perturbări minime pe piaţa forţei de muncă în urma migraţiei est-vest a muncitorilor.
Ramona Butcovan, şef serviciu
Serviciul de Integrare Europeană, Strategii Dezvoltare, Mediu
Dostları ilə paylaş: |
Proprietăţi