Europa trebuie să acționeze imediat: pentru a relansa creșterea economică și a-i imprima un caracter durabil și pentru a spori numărul de locuri de muncă; pentru a reduce deficitul de investiții
Yüklə 77,97 Kb.
|
1. Context Europa trebuie să acționeze imediat: pentru a relansa creșterea economică și a-i imprima un caracter durabil și pentru a spori numărul de locuri de muncă; pentru a reduce deficitul de investiții; pentru a spori coeziunea socială; pentru a lupta în mod adecvat împotriva radicalizării și violenței. În același timp, Europa trebuie să găsească soluții la provocări pe termen lung, precum îmbătrânirea populației, adaptarea la era digitală și păstrarea competitivității într-o economie globalizată și bazată pe cunoaștere. Răspunsul strategic al Europei, definit în cadrul noii agende pentru locuri de muncă, echitate, creștere și schimbări democratice, marchează un nou început. Există argumente economice solide în favoarea utilizării educației și formării profesionale drept pârghie pentru realizarea obiectivelor acestei agende. Orice investiție în capitalul uman este o investiție înțeleaptă. Educația și formarea de bună calitate promovează o creștere economică susținută, alimentând cercetarea și inovarea, productivitatea și competitivitatea. Așa cum s-a subliniat în orientările din 2015 privind ocuparea forței de muncă, sistemele de educație și formare profesională ar trebui să devină mai eficiente și mai eficace, pentru a ridica nivelul de competență al populației și pentru a anticipa și acoperi nevoile de aptitudini de pe piața extrem de dinamică a forței de muncă. Acest lucru este deosebit de important într-o societate din ce în ce mai informatizată, în care este necesară tranziția către o economie circulară. Izbucnirile de extremism violent cu consecințe tragice de la începutul anului 2015 ne fac să reflectăm asupra importanței pe care o au educația și formarea în promovarea incluziunii și a egalității, în cultivarea respectului reciproc și în integrarea valorilor fundamentale într-o societate deschisă și democratică. Un sistem de învățământ deschis tuturor (și în special celor dezavantajați) este esențial pentru prevenirea și combaterea sărăciei, a excluderii sociale și a discriminării și pentru clădirea bazelor spiritului civic. De aceea, trebuie să facem mai multe eforturi pentru a asigura accesul tuturor la cursuri de calitate, care să stimuleze convergența societății către un nivel superior. Prin urmare, educația și formarea profesională reprezintă o componentă semnificativă pentru multe din strategiile și inițiativele europene, cum ar fi Strategia Europa 2020, inițiativa privind piața digitală unică, Agenda europeană privind securitatea și Planul de investiții pentru Europa. Acest fapt nu aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește propriile sisteme de educație și formare profesională. Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) completează acțiunile naționale și sprijină statele membre, prin schimburi colegiale, învățarea reciprocă și colectarea de date, în aplicarea unor reforme menite să le sporească performanțele. Raportul intitulat „Monitorul educației și formării profesionale 2014”, realizat de Comisia Europeană, arată că există încă provocări importante: - 20 % din tinerii de 15 de ani din UE au rezultate slabe la citire, științe și matematică; 20 % dintre adulți au un nivel scăzut de alfabetizare și competențe numerice, iar 25 % au un nivel scăzut de competențe digitale. Totuși, numai 10,7 % participă la programe de învățare pe tot parcursul vieții, iar proporția este și mai mică în rândul adulților slab calificați. - Rata abandonului școlar timpuriu este în prezent de 11,1 %. 19 state membre au atins obiectivul stabilit de Strategia Europa 2020 în acest domeniu, dar există încă peste 5 de milioane de tineri care părăsesc școala înainte de absolvire, aceștia înregistrând o rată ridicată a șomajului (41 %). - Numărul de absolvenți de învățământ superior continuă să crească, proporția lor reprezentând în prezent 37,9 %. 16 state membre au îndeplinit obiectivul Strategiei Europa 2020 în acest domeniu, dar șansele de angajare ale absolvenților de universitate rămân foarte mici în țările cele mai afectate de criză. Evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului ET 2020, care oferă o bază pentru prezentul raport și a fost efectuată în 2014 cu participarea statelor membre și a principalelor părți interesate, ne-a permis să tragem trei concluzii principale referitoare la politici: - A fost confirmată valoarea reală a unui cadru integrat care să acopere toate nivelurile și formele de învățământ. Astăzi, nevoia de flexibilitate și permeabilitate între experiențele de învățare necesită o abordare coerentă de la grădiniță până la universitate, de la învățământul profesional și tehnic până la programele de învățare în rândul adulților. - Cele patru obiective strategice ale cadrului ET 2020 (care constituie în prezent criterii de referință în UE) rămân valabile, întrucât au fost formulate într-o manieră cuprinzătoare și orientată spre viitor în cadrul concluziilor Consiliului privind ET 2020 din 2009. Ele furnizează o bază solidă pentru activitățile ET 2020 până în 2020. În schimb, accentul politicilor trebuie să fie regândit, pentru a include nu numai provocările presante în materie de economie și de ocupare a forței de muncă, ci și rolul educației în promovarea echității și a nediscriminării și în transmiterea valorilor fundamentale, a competențelor interculturale și spiritului civic. - Trebuie consolidat rolul ET 2020 în cadrul agendei globale a UE privind locurile de muncă, investițiile și creșterea economică, inclusiv în cadrul semestrului european. În acest sens, trebuie intensificată colectarea de date și învățarea reciprocă pe temele problematice care țin de reforme. De asemenea, trebuie urmărită creșterea relevanței cadrului pentru fiecare țară în parte. Ținând cont de provocările și de concluziile politice menționate mai sus și pentru a alinia ET 2020 cu mandatul și prioritățile politice ale UE, prezentul raport comun propune ca acțiunile de cooperare europeană să se realizeze în acest cadru până în 2020, crescând astfel ciclul de lucru de la 3 la 5 ani. 2. Principalele provocări și prioritățile viitoare Plecând de la diferențele constatate între statele membre, acest capitol prezintă principalele evoluții și provocări în domeniul educației și formării în Europa și subliniază, în Anexa 1, noile domenii prioritare și aspectele concrete care trebuie abordate până în 2020. 2.1. Calitatea și relevanța rezultatelor învățării, esențiale pentru dezvoltarea competențelor În UE, deficitul de competențe de bază împiedică progresul economic și limitează mult perspectivele de dezvoltare personală, socială și profesională. Pentru a spori șansele de angajare ale populației inactive și pentru a stimula inovarea și spiritul civic, trebuie ca predarea competențelor de bază să fie însoțită de programe menite să dezvolte și alte competențe și aptitudini, cum ar fi creativitatea, spiritul de inițiativă, spiritul antreprenorial, competențele digitale (inclusiv de programare), competențele lingvistice, gândirea critică (stimulată inclusiv prin alfabetizarea digitală și educația în domeniul mass-mediei), precum și competențele asociate sectoarelor aflate în expansiune, cum ar fi economia verde. Trebuie urmărită calitatea rezultatelor învățării în perspectiva întregii vieți 16 state membre aplică strategii ample de învățare pe tot parcursul vieții. Este necesar ca toate țările din UE să elaboreze astfel de strategii și să asigure permeabilitatea între diferitele forme și niveluri de învățământ, de pe băncile școlii până la locul de muncă. Acest lucru necesită eforturi continue de coordonare și de parteneriat între sectoarele de învățământ. Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (EICP) este punctul de plecare și unul dintre cele mai eficace mijloace de sporire a competențelor-cheie, dar acest sector se confruntă cu o dublă provocare: nevoia de a spori numărul de locuri, pe de o parte, și de a crește calitatea serviciilor, pe de altă parte. Furnizarea de servicii pentru copiii în vârstă de până la 3 ani este deosebit de problematică. Statele membre au elaborat în ciclul de lucru anterior un cadru de calitate pentru serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. În viitor, cadrul trebuie aplicat pentru a îmbunătăți accesul la aceste servicii, în special în cazul copiilor dezavantajați, pentru a profesionaliza personalul și pentru a eficientiza guvernanța, finanțarea și sistemele de monitorizare în domeniu. Toate statele membre au introdus măsuri de reducere a abandonului școlar timpuriu, dar acestea nu sunt întotdeauna încadrate într-o strategie mai amplă, așa cum cere recomandarea Consiliului din 2011. Pentru un succes garantat, este nevoie de angajamente pe termen lung și de cooperare transsectorială, cu un accent special pe prevenire și intervenție timpurie. Strategiile la nivel de școală pentru reducerea abandonului școlar timpuriu ar trebui să includă abordări bazate pe colaborare, pe parteneriate cu părți interesate externe și cu restul comunității și pe îmbunătățirea rezultatelor tuturor elevilor. Învățământul terțiar ar trebui să dea un impuls economiei bazate pe cunoaștere. Acesta trebuie să răspundă nevoilor unei societăți și piețe a muncii în permanentă schimbare. Modernizarea sa trebuie să se concentreze asupra unor sinergii între predare, cercetare și inovare, creând legături între instituțiile de învățământ superior și comunitățile locale și regiuni. În același timp, procesul trebuie să favorizeze abordări inovatoare pentru a îmbunătăți relevanța programelor de învățământ, inclusiv utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC). Creșterea ratelor de absolvire rămâne o provocare pentru multe state membre, în special în rândul categoriilor defavorizate. Absolvenții instituțiilor de învățământ profesional și tehnic se încadrează ușor pe piața muncii în majoritatea statelor membre. Uceniciile și sistemele de formare profesională și tehnică în alternanță sunt deosebit de importante, întrucât permit însușirea unor competențe relevante, care facilitează integrarea pe piața muncii. Statele membre au luat numeroase măsuri pentru a îndeplini obiectivele definite în Comunicatul de la Bruges (2010) pentru perioada 2011-2014 în scopul îmbunătățirii performanțelor, calității și atractivității învățământului profesional și tehnic, cu accent pe formarea la locul de muncă. Promovarea acestui tip de învățare, în toate formele sale, ar trebui să continue în următorul ciclu de lucru. În același timp, trebuie urmărită consolidarea Alianței europene pentru ucenicii și a procesului de anticipare a nevoilor în materie de competențe pe piața forței de muncă. Obiectivele pe termen mediu, așa cum sunt definite în concluziile de la Riga din 22 iunie 2015 (a se vedea anexa 2), au dat mai multă claritate direcției de urmat. Acestea sunt limitate ca număr. Învățarea în rândul adulților stă la baza proceselor de îmbunătățire a competențelor și de recalificare. Având în vedere tendințele recente înregistrate de indicatori precum numărul adulților cu un nivel scăzut de competențe de bază și ratele ridicate ale șomajului, este necesar să se intensifice punerea în aplicare a Agendei europene pentru învățarea în rândul adulților. Prioritățile ar trebui să includă o guvernanță mai eficace, cursuri mai flexibile și mai bune, creșterea gradului de participare la cursuri, o monitorizare mai strictă și un proces mai eficient de garantare a calității (a se vedea anexa 2). 2.2. Educația trebuie să încurajeze coeziunea socială, egalitatea, nediscriminarea și spiritul civic Inegalitatea înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani în majoritatea țărilor din Europa și din cadrul OCDE și are un impact negativ asupra rezultatelor școlare, întrucât sistemele de învățământ urmează, în general, tendințele statutului socioeconomic. Întreruperea ciclului intergenerațional de calificări insuficiente trebuie să fie deci o prioritate. Deși majoritatea statelor membre au luat măsuri pentru a îmbunătăți accesul la educație pentru persoanele din categoriile defavorizate, continuă să existe diferențe semnificative la nivel educațional, iar accesul la un învățământ de calitate în sistemul general de educație și formare rămâne o provocare în numeroase regiuni ale UE. Sunt necesare acțiuni eficiente pentru a asigura accesul tuturor la forme incluzive de educație și formare, în special în cazul persoanelor din medii defavorizate, al celor cu nevoi speciale, al migranților și urmașilor acestora și al romilor. Garanția pentru tineret ar trebui să fie mobilizată integral. Trebuie înlăturate inegalitățile de gen în materie de educație, inclusiv în ceea ce privește alegerile educaționale. Hărțuirea și violența în mediul de învățare, inclusiv cea îndreptată împotriva fetelor, nu poate fi tolerată. Instituțiile de învățământ și cadrele didactice trebuie să beneficieze de facilități și de tot sprijinul necesar pentru a le permite cursanților să se simtă integrați, egali și nediscriminați în mediile de învățare, cu alte cuvinte să se simtă cetățeni activi într-un sistem democratic. Declarația de la Paris a miniștrilor educației din 17 martie 2015 a solicitat acțiuni la toate nivelurile pentru a consolida rolul educației în promovarea spiritului civic și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, în consolidarea coeziunii sociale și în dezvoltarea unor generații de tineri responsabili, cu o atitudine deschisă, care să devină membri activi ai societății noastre diversificate și incluzive1. Educația este importantă în lupta împotriva marginalizării și a radicalizării. Acțiunile subsecvente declarației reprezintă un element-cheie al noului ciclu de lucru. Acestea includ măsuri concrete sprijinite financiar prin programul Erasmus+, în cele patru domenii identificate în declarație: (i) promovarea dobândirii de competențe sociale, civice și interculturale, însușirea valorilor fundamentale ale Europei și încurajarea cetățeniei active (ii) îmbunătățirea gândirii critice și a educației în domeniul mass-mediei (iii) educarea copiilor și tinerilor dezavantajați (iv) promovarea dialogului intercultural. 2.3. Pentru a dezvolta competențe relevante, de înaltă calitate, este nevoie de... Utilizarea mai activă a pedagogiilor inovatoare și a instrumentelor și competențelor informatice: Mai multe state membre au lansat inițiative de îmbunătățire a competențelor informatice în rândul profesorilor și al cursanților. O treime din țările UE au introdus strategii naționale de digitalizare a educației. Provocările rămân însă majore. Revoluția digitală crește cererea de aptitudini și competențe informatice. Pentru ca educația și formarea să răspundă acestei cereri, este nevoie de investiții în infrastructură, de schimbări organizaționale, de dispozitive digitale, de formarea cadrelor didactice și de crearea unor resurse educaționale digitale (și deschise) și a unor software-uri educaționale de înaltă calitate. Educația și formarea ar trebui să valorifice beneficiile noilor evoluții în domeniul TIC și să adopte pedagogii inovatoare și active, care să utilizeze metode participative și bazate pe proiecte. Mediile de învățare deschise pot susține colaborarea între sectoarele educaționale, inclusiv pentru cursanții dezavantajați. Sprijinirea reală a profesorilor și formatorilor: Numeroase state membre au raportat măsuri de îmbunătățire a competențelor profesorilor și au subliniat că atât formarea inițială, cât și cea continuă a cadrelor didactice și a formatorilor ar trebui să fie adecvate scopului, combinând obiectul de studiu, practica și pedagogia. Cadrele didactice ar trebui să beneficieze de pregătire pentru a putea aborda diversitatea tot mai mare a cursanților, pentru a preveni abandonul școlar timpuriu și pentru a utiliza pedagogiile inovatoare și instrumentele TIC în mod optim. De asemenea, ar trebui să beneficieze de sprijin la începutul carierei. Calitatea învățământului are de suferit din ce în ce mai mult din lipsă de personal suficient, iar interesul pentru o carieră în învățământ este în scădere. Sunt necesare strategii ample, pe termen lung, pentru a selecta candidații cei mai potriviți, cu experiențe diverse și provenind din medii variate. Acestea trebuie să țină cont de faptul că profesiile didactice manifestă puternice dezechilibre de gen și să le ofere candidaților perspective de carieră atractive. Facilitarea mobilității cursanților: Primul tablou de bord al mobilității (2014) arată că mediul de mobilitate în scop educațional variază mult între statele membre, prezentând în continuare bariere considerabile în materie de informare, sprijin pentru studenți și recunoaștere a studiilor și calificărilor. Trebuie monitorizate și continuate acțiunile privind transparența, asigurarea calității, validarea și recunoașterea competențelor și a calificărilor. Sunt necesare date mai viabile pentru monitorizarea indicatorilor privind mobilitatea. Sprijinirea internaționalizării în învățământul superior va rămâne o prioritate, inclusiv prin stabilirea unor parteneriate strategice și realizarea unor cursuri comune. Este de dorit, de asemenea, să fie promovată mobilitatea studenților, a cercetătorilor și a personalului. Consolidarea și simplificarea instrumentelor UE de asigurare a transparenței și a recunoașterii: Instrumentele de asigurare a transparenței și a recunoașterii sunt esențiale pentru mobilitate, pentru capacitatea de inserție profesională și pentru procesul de învățare pe tot parcursul vieții. De asemenea, ele facilitează utilizarea calificărilor obținute în afara UE. Majoritatea statelor membre au elaborat cadre naționale ale calificărilor, pe care le-au aliniat la Cadrul european al calificărilor (CEC). Pe viitor, ar trebui să asigurăm nu numai transparența, ci și recunoașterea calificărilor peste tot în Europa, prin consolidarea rolului Cadrului european al calificărilor și promovarea validării învățării non-formale și informale. Utilizarea unor instrumente adecvate de recunoaștere și validare a cunoștințelor, abilităților și competențelor dobândite on-line poate încuraja răspândirea unor practici de învățare deschise și inovatoare. Ar trebui acordată o atenție deosebită simplificării și raționalizării actualelor instrumente UE cu privire la competențe și calificări direcționate către publicul larg, pentru a consolida impactul acestora. Reducerea deficitului de investiții: Investițiile eficiente în educație și formare profesională de calitate pot genera creștere economică durabilă. Cu toate acestea, din cauza crizei, bugetele publice sunt sub presiune și mai multe state membre și-au redus cheltuielile în materie de educație și formare în termeni reali. Prin urmare, este necesară sprijinirea statelor membre în procesul de elaborare a unor reforme care să îmbunătățească mai eficient calitatea educației și a formării profesionale, într-un context societal amplu. Planul de investiții pentru Europa, Erasmus+, fondurile structurale și de investiții europene, inclusiv inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și programul Orizont 2020, pot să stimuleze investițiile și să sprijine prioritățile de politică ale cadrului ET 2020, priorități de care trebuie să fie strâns legate. 3. Guvernanță și metode de lucru După publicarea raportului comun din 2012, guvernanța ET 2020 s-a ameliorat, în special prin consolidarea procesului de colectare a datelor (Monitorul educației și formării) și trecerea la stadiul operațional a unor grupuri de lucru și platforme pentru schimburi între principalele părți interesate, cum ar fi Forumul „Educație, formare și tineret”. Bilanțul indică un consens referitor la abordarea pentru următorul ciclu de lucru:
Instrumentele ET 2020 și-au dovedit utilitatea, însă nu au avut întotdeauna un impact notabil la nivel național, în special din cauza lipsei de sincronizare a activităților, a deficiențelor în diseminarea informațiilor și a necunoașterii utilității rezultatelor în statele membre. Setul de instrumente ET 2020 va fi consolidat: - Pentru a îmbunătăți transparența și coerența activităților ET 2020, Comisia, în cooperare cu statele membre (inclusiv trioul de președinții ale Consiliului) va pregăti un plan de acțiune ET 2020 indicativ reînnoibil, care va prezenta o planificare a evenimentelor de învățare reciprocă și a activităților din cadrul reuniunilor grupurilor de lucru ET 2020 și ale grupurilor informale ale unor înalți funcționari, adică reuniunile directorilor generali pentru școli, învățământ profesional și tehnic și învățământ superior și cele ale Grupului la nivel înalt privind educația și formarea profesională. - Din 2016, o nouă generație de grupuri de lucru va lucra în domeniile prioritare ale ET 2020. Grupurile vor raporta grupurilor informale ale înalților funcționari din fiecare domeniu în parte. Acestea coordonează și filtrează rezultatele relevante, trimițându-le apoi Consiliului. Vor fi încurajate metodele de lucru inovatoare, iar rezultatele la care ajung grupurile de lucru vor fi difuzate pe o scară mai largă, pentru a garanta un schimb real de cunoștințe. - Activitățile de învățare reciprocă ET 2020, desfășurate de obicei în cadrul grupurilor de lucru, vor fi consolidate și vor permite statelor membre care se confruntă cu provocări de politică similare să lucreze în grupuri. Evaluările reciproce din cadrul reuniunilor directorilor generali, axate pe provocările specifice fiecărei țări, s-au dovedit a fi utile, dar necesită o pregătire mai minuțioasă și un dialog mai interactiv. Consilierea reciprocă personalizată poate susține agendele naționale de reformă. - Difuzarea bunelor practici și a lecțiilor învățate, inclusiv a celor de la nivel internațional, dacă acestea sunt relevante, va fi consolidată prin evenimente tematice, schimburi pentru învățare în domeniul politicilor și orice altă formulă de transfer de cunoștințe cu privire la soluțiile optime din domeniul educației. - Monitorul educației și formării, care este sincronizat cu semestrul european și furnizează informații de ultimă oră referitoare la diverse teme și țări (inclusiv punctele forte și provocările), va fi utilizat în mod sistematic în cadrul dezbaterilor privind provocările și reformele din educație în cadrul Consiliului și al Parlamentului European. - Se va valorifica la maximum potențialul oferit de Erasmus+ pentru creșterea impactului instrumentelor ET 2020, inclusiv prin contribuția grupurilor de lucru la pregătirea proiectelor de experimentare a politicilor transnaționale și prin utilizarea informațiilor colectate în cadrul unor proiecte Erasmus+ de excelență. Anexa 1: Domenii prioritare pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării Evaluarea la jumătatea perioadei a confirmat cele patru obiective strategice ale ET 2020 fixate în 2009 de către Consiliu: 1. Realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității; 2. Îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării; 3. Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active; 4. Stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și formare. În cadrul acestor obiective strategice, exercițiul de evaluare a subliniat obiectivul comun al statelor membre de a simplifica actualele domenii prioritare de acțiune. Tabelul de mai jos propune 6 domenii prioritare, în loc de 13. Fiecare dintre acestea poate contribui la unul sau mai multe obiective strategice valabile până în 2020 și este pe deplin coerent cu prioritățile politice ale UE, la realizarea cărora contribuie. Ca răspuns la solicitarea Consiliului de a prezenta cu mai multă claritate acțiunile care trebuie întreprinse în viitor, domeniile prioritare sunt traduse, în tabelul de mai jos, în măsuri concrete. Aceste domenii vor fi monitorizate prin intermediul metodelor de lucru ET 2020 și al setului aferent de instrumente. Domeniile (i) reflectă o provocare comună pentru statele membre și (ii) pot aduce valoare adăugată dacă sunt abordate la nivel european. Statele membre vor alege, în conformitate cu prioritățile naționale, domeniile de acțiune și cooperare în care vor să se implice și măsurile aferente.
Anexa 2: Prioritățile specifice învățământului profesional și tehnic și învățării în rândul adulților pentru orizontul anului 2020 Agendele sectoriale pentru învățământul profesional și tehnic (procesul Copenhaga-Bruges) și Agenda europeană reînnoită pentru învățarea în rândul adulților necesită o identificare mai clară a obiectivelor/priorităților pentru perioada de până în 2020. Aceste obiective/priorități sunt sprijinite prin raportul comun de față. Obiectivele pe termen mediu stabilite la Riga pentru învățământul profesional și tehnic (VET)
Prioritățile Agendei europene reînnoite pentru învățarea în rândul adulților (AL)
1 Educația non-formală joacă un rol major în promovarea participării sociale și democratice a tinerilor, un obiectiv prioritar al cadrului de cooperare al UE în domeniul tineretului (a se vedea Raportul UE privind tineretul 2015, care va fi publicat în curând) RO RO Yüklə 77,97 Kb. Dostları ilə paylaş:
|