European Commission
Yüklə 79,25 Kb.
|
Comisia Europeană NOTĂ DE INFORMARE Bruxelles, 16 octombrie 2014 Pachetul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor adoptat în luna octombrie: principalele decizii 
În pachetul lunar privind deciziile referitoare la constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană acționează în justiție statele membre care nu au respectat în mod corespunzător obligațiile care le revin în conformitate cu dreptul UE. Aceste decizii, care vizează numeroase sectoare, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a dreptului UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Astăzi, Comisia a luat 140 de decizii, inclusiv 39 de avize motivate și 11 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Mai jos se află un rezumat al principalelor decizii. Pentru mai multe informații cu privire la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea MEMO/12/12.
Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința Țărilor de Jos pentru neaplicarea legislației UE referitoare la protecția animalelor utilizate în scopuri științifice. Normele UE, care ar fi trebuit transpuse în legislația națională până în noiembrie 2012, vizează reducerea la minimum a numărului animalelor utilizate în experimente și impun utilizarea unor alternative ori de câte ori este posibil. De asemenea, legislația stabilește standarde minime privind adăpostirea și îngrijirea animalelor și reglementează utilizarea acestora, ținând seama de criterii precum durerea, suferința, stresul și vătămările de durată provocate animalelor. Comisia Europeană cere Curții să impună penalități cu titlu cominatoriu în cuantum de 51 156 EUR pe zi până la transpunerea legii. (Pentru mai multe informații: IP/14/1141 - J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană retrimite Portugalia în fața Curții Europene de Justiție pentru implementarea necorespunzătoare a Directivei UE privind tratarea apelor urbane reziduale. În 2009, Curtea a hotărât că Portugalia nu își îndeplinea obligația de a colecta, a trata și a elimina în mod adecvat apele urbane reziduale. În 7 aglomerații urbane din întreaga țară, cu populații de peste 15 000 de locuitori, lipseau sistemele de colectare necesare, iar în 15 orașe nu existau sisteme de tratare corespunzătoare. La cinci ani de la hotărârea Curții, două aglomerări urbane nu respectă încă standardele UE și este probabil că situația va persista timp de câțiva ani, ceea ce înseamnă că sănătatea cetățenilor va fi periclitată. Comisia solicită o amendă sub forma unei sume forfetare de 4 458 828 EUR și o penalitate cu titlu cominatoriu de 20 196 EUR pe zi până la îndeplinirea obligațiilor. (Pentru mai multe informații: IP/14/1142 - J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiție în privința Austriei pentru a se asigura că legislația Austriei privind stabilirea și șederea reflectă pe deplin drepturile lucrătorilor de naționalitate turcă și ale familiilor acestora, în conformitate cu legislația legată de asocierea UE-Turcia pe baza Acordului de la Ankara. În aprilie 2014, Comisia a trimis Austriei un aviz motivat pe această temă. Austria și-a menținut poziția, motiv pentru care Curtea de Justiție este sesizată acum în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: IP/14/1143 - P. Stano - Tel. +32 229 57484 - Tel. mobil +32 460 75 7484)
Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE în privința Belgiei din cauza unei discriminări referitoare la impozitarea organismelor de plasament colectiv (OPC) stabilite în alte state membre ale UE sau ale SEE. Această discriminare constituie o barieră în calea liberei circulații a serviciilor financiare și a capitalurilor în cadrul pieței unice. În ceea ce privește impozitul anual aplicat OPC-urilor în cauză, Comisia a adresat Belgiei un aviz motivat la 26.9.2013 (MEMO/13/820), cerând în mod oficial autorităților belgiene să modifice dispozițiile respective. Din cauză că nu s-au efectuat modificările legislative, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: IP/14/1144 - E. Traynor - Tel. +32 229 21548 - Tel. mobil +32 498 98 3871)
Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea Europeană de Justiție în privința Belgiei, deoarece consideră că legislația Belgiei nu garantează independența autorității naționale de reglementare în domeniul telecomunicațiilor. În conformitate cu normele UE în domeniul telecomunicațiilor, autoritățile naționale din sectorul telecomunicațiilor responsabile cu reglementarea pieței și cu soluționarea litigiilor dintre companii trebuie să acționeze independent și nici să nu primească, nici să nu ceară instrucțiuni atunci când aplică normele menționate. (Pentru mai multe informații: IP/14/1145 - R. Heath - Tel. +32 229 61716 - Tel. mobil +32 460 75 0221)
Comisia Europeană a decis astăzi să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința Italiei pentru implementarea inadecvată a normelor UE privind despăgubirea victimelor infracționalității (Directiva 2004/80/CE). În conformitate cu dreptul UE, toate statele membre trebuie să se asigure că sistemele lor naționale de despăgubire garantează o despăgubire echitabilă și adecvată a victimelor infracțiunilor intenționate săvârșite prin violență pe teritoriile lor. În schimb, legislația italiană prevede despăgubirea victimelor doar în cazul anumitor infracțiuni intenționate săvârșite cu violență, cum ar fi terorismul sau crima organizată, însă nu și în alte cazuri. Despăgubirea ar trebui să fie disponibilă atât în situațiile petrecute la nivel național, cât și în cele transfrontaliere, indiferent de țara de reședință a victimei și indiferent în ce stat membru a fost comisă infracțiunea. (Pentru mai multe informații: IP/14/1146 - J. Salsby Tel. +32 2 297 24 59)
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința Luxemburgului din cauză că autoritatea națională de reglementare a acestuia, Institut Luxembourgeois de Regulation (ILR), nu a efectuat în timp util o analiză a piețelor relevante pentru accesul fix la rețeaua publică de telefonie (Piața 1) și pentru liniile închiriate (Piața 6), încălcând astfel normele UE din domeniul telecomunicațiilor. Consecința neefectuării în timp util a analizei piețelor pertinente este faptul că reglementarea ar putea fi impusă atunci când nu mai este necesară, ceea ce ar genera consecințe negative în ceea ce privește stimulentele pentru investiții, inovarea și concurența pe piață. (Pentru mai multe informații: IP/14/1147 - R. Heath – Tel. +32 229 61716 - Tel. mobil +32 460 75 0221)
Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința Poloniei pentru că aceasta nu a transpus în mod corespunzător legislația UE referitoare la vehiculele scoase din uz (VSU). Comisia este preocupată de modul în care Polonia a implementat sistemul de colectare și reciclare necesar. Scopul Directivei privind vehiculele scoase din uz este de a face ca dezmembrarea și reciclarea vehiculelor să fie mai ecologice. Directiva stabilește ținte cuantificate clare pentru refolosirea, reciclarea și recuperarea vehiculelor și a componentelor acestora și stimulează totodată producătorii să țină cont de posibilitățile de reciclare atunci când produc vehicule noi. Comisia a identificat în 2009 o serie de deficiențe ale legislației Poloniei în acest domeniu și a declanșat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Multe dintre probleme au fost ulterior rezolvate, dar în 2012 a urmat un aviz motivat referitor la problemele încă nerezolvate. (Pentru mai multe informații: IP/14/1148 - J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană introduce o acțiune în justiție împotriva României pentru nerespectarea legislației UE referitoare la deșeurile din industriile extractive (mai exact, deșeurile generate de extracția, tratarea și depozitarea resurselor minerale și de exploatarea carierelor). Cauza se referă la iazul Boșneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deșeuri generate de exploatarea minelor de cupru și de zinc din Moldova Nouă, România, și care este, în prezent, aproape complet abandonat. Iazul este o sursă majoră de poluare, răspândind praf toxic care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană și pentru mediu. România a fost de acord să ia măsuri pentru a soluționa problema, însă progresele au fost insuficiente. Având în vedere gravitatea riscului în acest caz și la recomandarea comisarului pentru mediu, domnul Janez Potočnik, Comisia introduce o acțiune împotriva României în fața Curții de Justiție a UE, în scopul de a se asigura că sunt luate mai rapid măsuri corective. (Pentru mai multe informații: IP/14/1149 - J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană a luat astăzi două decizii separate pentru a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința legislației Suediei referitoare la serviciile de jocuri de noroc. În noiembrie 2013, Comisia a cerut Suediei să ia măsuri pentru a asigura conformitatea normelor sale naționale cu legislația UE în domeniul serviciilor de pariuri online și al serviciilor de poker online (IP 13/1101). Comisia nu consideră că reacțiile Suediei la aceste solicitări au fost satisfăcătoare. Prin urmare, Curtea de Justiție este sesizată în legătură cu Suedia pentru impunerea de restricții în ceea ce privește organizarea și promovarea serviciilor de pariuri online într-un mod care contravine legislației UE. Comisia consideră că modul în care este organizat regimul de drept exclusiv al Suediei în domeniul pariurilor sportive contravine scopului legat de îndeplinirea obiectivelor de politică publică referitoare la prevenirea jocurilor de noroc patologice și a activităților infracționale și nu este controlat de stat așa cum ar trebui. Au fost avute de mult timp în vedere schimbări ale legislației suedeze privind jocurile de noroc, astfel încât aceasta să devină conformă cu legislația UE, dar respectivele schimbări nu au fost niciodată implementate. În al doilea caz, sesizarea Curții de Justiție se bazează pe restricțiile privind furnizarea și promovarea jocurilor de poker online. Comisia este de părere că titularul drepturilor exclusive nu face obiectul unui control adecvat al autorităților suedeze și că politica restrictivă din domeniul jocurilor de poker nu este consecventă, deoarece autoritățile suedeze tolerează oferta și promovarea neautorizate de jocuri de poker. (Pentru mai multe informații: IP/14/1150 - C. Hughes - Tel. +32 229 64450 - Tel. mobil +32 498 96 4450)
Comisia Europeană a cerut astăzi Ciprului, Italiei, Lituaniei, Poloniei, Portugaliei și Sloveniei să implementeze pe deplin Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE. Cerințele prudențiale pentru instituții stabilite în Uniunea Europeană sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (cunoscut și sub denumirea de Regulamentul privind cerințele de capital sau CRR) și în Directiva 2013/36/UE (cunoscută și sub denumirea de Directiva privind cerințele de capital sau CRD). CRR stabilește normele privind capitalul pe care trebuie să-l dețină instituțiile pentru a acoperi eventualele pierderi provocate de riscurile la care sunt expuse, precum și privind lichiditatea, efectul de levier și publicarea. CRD stabilește norme privind autorizarea instituțiilor, supravegherea instituțiilor, cooperarea în materie de supraveghere, gestionarea riscurilor, guvernanța corporativă (inclusiv remunerarea) și amortizoarele de capital. Termenul limită pentru transpunerea directivei în legislația națională a fost 31 decembrie 2013. Totuși, până în prezent, Cipru, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia și Slovenia nu au notificat Comisiei măsurile de transpunere. Solicitarea Comisiei are forma unui aviz motivat, a doua etapă a acțiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Dacă măsurile pentru transpunerea deplină a Directivei 2013/36/UE nu sunt notificate în termen de două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE în privința Ciprului, a Italiei, a Lituaniei, a Poloniei, a Portugaliei și a Sloveniei. (Pentru mai multe informații: C. Hughes - Tel. +32 229 64450 - Tel. mobil +32 498 96 4450)
Comisia a trimis astăzi o solicitare formală prin care îndeamnă patru țări să ia măsurile necesare pentru a se asigura că recursurile împotriva unei decizii de refuzare, anulare sau revocare a unei vize includ accesul la o autoritate judiciară. Regulamentul privind Codul de vize stabilește procedurile și condițiile de emitere a vizelor în scopul unor șederi scurte sau al tranzitului aeroportuar. Regulamentul menționat stabilește obligația ca statele membre să ofere drept de recurs împotriva refuzului/anulării/revocării unei vize. În plus, tratatul UE obligă statele membre să ofere căi de atac suficiente pentru a asigura o protecție juridică eficace în domeniile vizate de dreptul Uniunii, iar Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene acordă persoanelor dreptul la o cale de atac eficace în fața unui tribunal atunci când sunt încălcate drepturi și libertăți prevăzute de legislația Uniunii. Legile naționale respective ale Republicii Cehe, ale Estoniei, ale Poloniei și ale Slovaciei prevăd doar posibilitatea unui recurs în fața unor autorități administrative nejudiciare. Comisia consideră însă că, în conformitate cu Codul de vize, resortisanții țărilor terțe au dreptul la un tratament nearbitrar al cererilor lor de viză, iar acest drept trebuie protejat printr-o procedură de recurs judiciar. Iată de ce Comisia a decis astăzi să adreseze un „aviz motivat” Republicii Cehe, Estoniei, Poloniei și Slovaciei. Autoritățile celor patru state membre au acum două luni la dispoziție pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma solicitării Comisiei. Dacă statele membre menționate nu fac acest lucru, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința acestei chestiuni. (Pentru mai multe informații: M. Cercone - Tel. +32 229 80963 - Tel. mobil +32 498 98 2349)
Comisia Europeană solicită insistent Spaniei, Letoniei, Poloniei și României să trimită detalii despre modul în care este transpusă în drepturile lor naționale legislația UE referitoare la deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), o obligație care trebuia îndeplinită până la 14 februarie 2014. Noua Directivă DEEE înlocuiește și actualizează norme mai vechi referitoare la deșeurile de echipamente electrice și electronice. Directiva menționată vizează atât prevenirea sau reducerea impacturilor negative pe care le au asupra sănătății umane și asupra mediului generarea și gestionarea de deșeuri de echipamente electrice și electronice, cât și îmbunătățirea eficienței și a impacturilor de ansamblu ale utilizării resurselor. În urma nerespectării termenului limită inițial, la 31 martie 2014 au fost trimise scrisori de punere în întârziere către Spania, Letonia, Polonia și România. Comisia trimite acum avize motivate, iar dacă statele membre în cauză nu acționează în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în fața Curții de Justiție a UE. (Pentru mai multe informații: J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană a trimis astăzi solicitări formale Lituaniei, Portugaliei, României și Sloveniei privind notificarea transpunerii depline a Directivei privind administratorii de fonduri de investiții alternative (2011/61/UE). Această directivă prevede norme de reglementare și de supraveghere cuprinzătoare și eficace pentru administratorii de scheme de investiții alternative adresate investitorilor profesioniști. Obiectivul standardelor europene armonizate pentru administratorii de fonduri de investiții alternative (AFIA) este sporirea transparenței activităților AFIA și a fondurilor pe care le gestionează aceștia, în beneficiul investitorilor și al autorităților publice. Totuși, până în prezent, statele membre menționate mai sus nu au transpus pe deplin această directivă în legislația națională, în pofida obligației de a face acest lucru până la 22 iulie 2013. Solicitările de astăzi ale Comisiei au forma unor avize motivate – a doua etapă a acțiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Aceste țări au la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru a transpune în întregime Directiva 2011/61/UE. În cazul în care nu sunt notificate măsuri adecvate, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE în privința acestor cazuri. (Pentru mai multe informații: C. Hughes - Tel. +32 229 64450 - Tel. mobil +32 498 96 4450)
Comisia Europeană a cerut astăzi Ciprului și Luxemburgului să transpună pe deplin Directiva 2011/77/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2011 de modificare a Directivei 2006/116/CE privind durata de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe. Directiva prelungește termenul de protecție de care beneficiază artiștii interpreți și fonogramele de la 50 la 70 de ani și conține măsuri de însoțire, precum clauzele „utilizezi sau pierzi”, care trebuie incluse de-acum în contractele dintre artiștii interpreți și casele de discuri. Termenul limită pentru transpunerea directivei în legislația națională a fost 1 noiembrie 2013. Totuși, până în prezent, Luxemburg și Cipru nu au notificat Comisiei măsurile de transpunere. Solicitarea Comisiei are forma unui aviz motivat, a doua etapă a acțiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Dacă măsurile pentru transpunerea deplină a Directivei 2011/77/UE nu sunt notificate în termen de două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE în privința Luxemburgului și a Ciprului. (Pentru mai multe informații: C. Hughes - Tel. +32 2 296 44 50 - Tel. mobil +32 498 964450)
Grecia și Spania nu își protejează cetățenii de poluarea cu particule în suspensie (PM10). Aceste particule PM10 pot provoca astm, afecțiuni cardiovasculare, cancer pulmonar și deces prematur. Particulele provin din emisiile generate de industrie, de trafic și de încălzirea locuințelor. În conformitate cu legislația UE, statele membre au obligația de a limita expunerea cetățenilor la particulele de acest tip. În Spania, cetățenii din aglomerațiile definite ca „Zonas Rurales” din Andalucía, Central Asturias, Gijón, Barcelona, și Vallès-Baix Llobregat au fost expuși încontinuu sau aproape încontinuu la niveluri nesănătoase de PM10 din 2005 și până cel puțin în 2012. În Grecia, cetățenii din Salonic au fost expuși și ei la aceste particule cel puțin din 2005, potrivit celor mai recente rapoarte pentru 2012. Comisia consideră că deja din 2005 ar fi trebuit luate măsuri de protejare a sănătății cetățenilor și cere ambelor state membre să ia măsuri orientate spre viitor, rapide și eficace pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil. Măsura de azi, care constă, tehnic, într-un aviz motivat pentru Grecia, în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise în noiembrie 2013 și într-un aviz motivat suplimentar în urma unei scrisori suplimentare de punere în întârziere pentru Spania, acordă statelor membre în cauză două luni pentru a acționa. Dacă vreunul dintre cele două state membre nu ia măsuri, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE în privința cazului lor. (Pentru mai multe informații: J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană a cerut în mod oficial Țărilor de Jos și Regatului Unit să compenseze pierderea din buget a unor resurse proprii tradiționale ale UE (taxe vamale). Aceste pierderi au fost provocate de certificate vamale emise de țările și teritoriile lor de peste mări cu încălcarea Deciziei 91/482/CEE și a Deciziei 2001/822/CE. Autoritățile Țărilor de Jos și ale Regatului Unit au la dispoziție o perioadă de două luni pentru a oferi un răspuns, în funcție de care Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: P. Fiorilli - Tel. +32 229 58132 - Tel. mobil +32 498 95 8132)
Comisia Europeană solicită Bulgariei să își actualizeze contribuția la Natura 2000, rețeaua europeană de zone naturale protejate. În temeiul Directivei privind păsările, statele membre trebuie să desemneze siturile cele mai adecvate ca arii de protecție specială (SPA) pentru conservarea speciilor de păsări care se găsesc pe teritoriul acestora. Inițial, Bulgaria a desemnat un număr suficient de SPA-uri (114), dar șase dintre ariile desemnate erau cu mult sub dimensiunea prevăzută de inventarul Arii de Importanță Avifaunistică (IBA) utilizat de Comisie și de Curtea de Justiție a UE ca referință pentru a evalua dacă statele membre își îndeplinesc obligația de a desemna SPA-uri. În 2008, Comisia a declanșat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și, deși multe dintre SPA sunt acum conforme cu IBA, rămân probleme la Caliacra (în legătură cu care există deja o cauză pendinte la Curte) și în regiunea Rila, unde 17 specii enumerate în legislație nu beneficiază în prezent de o protecție adecvată. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat. Dacă Bulgaria nu acționează în termen de două luni, Curtea de Justiție a UE poate fi sesizată în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Protecția copiilor este o preocupare esențială, motiv pentru care normele europene privind siguranța jucăriilor sunt printre cele mai stricte din lume. Totuși, Germania nu aplică, la momentul actual, normele stabilite de comun acord la nivelul UE privind valorile limită ale nivelurilor de arsenic, mercur și antimoniu din jucării. Prin urmare, Comisia a cerut Germaniei să-și actualizeze urgent legile pentru a se conforma legislației UE privind jucăriile. Germania nu dorește să aplice legile UE privind limitele pentru anumite substanțe în jucării pentru că, potrivit Germaniei, normele UE oferă mai puțină protecție decât legile germane actuale. Comisia consideră însă că Directiva UE privind siguranța jucăriilor oferă o protecție mai bună, deoarece se bazează pe cele mai recente evoluții științifice și include o abordare modernă și coerentă pentru gestionarea riscurilor chimice la care pot fi expuși copiii prin intermediul jucăriilor. Într-o hotărâre din mai 2014, Tribunalul UE a fost de acord cu abordarea Comisiei, dar Germania încă tot nu și-a armonizat normele cu legislația UE în acest domeniu. Așadar, Comisia a emis un aviz motivat prin care cere Germaniei să-și schimbe legile. Dacă, în termen de două luni, legislația în domeniu a Germaniei nu este pusă în conformitate cu Directiva UE privind siguranța jucăriilor, Comisia poate sesiza Curtea Europeană de Justiție în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: M. Sagredo – Tel. +32 229 68589 – Tel. mobil +32 498 98 1631)
Comisia a cerut Germaniei să-și modifice legislația discriminatorie de impozitare a moștenirilor în ceea ce privește moștenirile lăsate unor societăți de binefacere din alte state membre sau din state SEE, deoarece încalcă normele UE privind libera circulație a capitalurilor. Legislația germană tratează moștenirile lăsate unor societăți de binefacere stabilite în alte state UE/SEE în mod mai puțin favorabil decât moștenirile lăsate anumitor societăți de binefacere stabilite în Germania. Societățile de binefacere interne sunt scutite de plata impozitului pe succesiune, dar societățile de binefacere similare stabilite în alte state UE/SEE pot beneficia de această scutire de impozit doar dacă statul lor de reședință acordă o scutire echivalentă sau reciprocă societăților de binefacere comparabile germane. Așadar, moștenirile lăsate unor societăți de binefacere străine sunt adesea impozitate mai împovărător decât cele lăsate societăților de binefacere germane. Comisia consideră că acest lucru este discriminator și constituie o restricție nejustificată în calea liberei circulații a capitalurilor. Cererea trimisă Germaniei are forma unui aviz motivat. Dacă Germania nu se conformează în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: F. Traynor - Tel. +32 229 21548 – Tel. mobil +32 498 98 3871)
Comisia Europeană solicită insistent Germaniei să aplice corect cerințele prevăzute în Directiva privind habitatele în legătură cu autorizarea unei centrale pe cărbune în Hamburg/Moorburg. Proiectul în cauză riscă să aibă un impact negativ asupra mai multor specii de pești protejate, inclusiv asupra somonului [DE: „Lachs”], a chișcarului de râu european [DE: „Flussneunauge”] și a chișcarului de mare [DE: „Meerneunauge”], care trec pe lângă centrală atunci când migrează dinspre Marea Nordului înspre aproximativ 30 de situri Natura 2000 [DE: „FFH-Gebiete”] de pe Elba, în amonte de Hamburg. Speciile au de suferit din cauza procesului de captare a apei utilizate la răcirea centralei. Când a autorizat centrala, Germania nu a efectuat o evaluare adecvată, astfel cum solicită directiva și, mai ales, nu a evaluat procese de răcire alternative prin care să se evite uciderea speciilor în cauză. Proiectul a fost autorizat cu condiția construirii unui culoar pentru pești suplimentar lângă un baraj în Geesthacht, la 30 km de centrala din Hamburg, însă culoarul pentru pești nu va preveni moartea speciilor protejate la punctul de captare a apei din Hamburg. Comisia nu dorește să împiedice funcționarea centralei, dar cerințele privind protecția naturii trebuie respectate întru totul. Prin urmare, se trimite un aviz motivat. Dacă Germania nu se conformează legislației UE din acest domeniu în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană a cerut Ungariei să-și modifice legislația care restricționează serviciile de leasing de automobile furnizate din alte state membre și care încalcă normele pieței unice a UE. Când evaluează taxa de înmatriculare pentru automobilele în leasing din alt stat membru, autoritățile naționale ar trebui să calculeze această taxă proporțional cu durata utilizării automobilului pe teritoriul lor (C 451/99, Cura Anlagen). Însă taxa de înmatriculare a automobilelor în Ungaria este calculată pe baza unei astfel de evaluări proporționale doar în cazul societăților de leasing străine care dețin cel puțin 100 de automobile. În anumite condiții, societăților de leasing străine cu mai puține automobile li se aplică întreaga taxă de înmatriculare pentru automobilele lor aflate în leasing în Ungaria. Comisia Europeană consideră că o astfel de condiție este o restricționare disproporționată a libertății de a presta servicii, o libertate fundamentală garantată prin articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Solicitarea are forma unui aviz motivat. Dacă legislația nu este pusă în conformitate cu dreptul UE în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința Ungariei.
Comisia Europeană ia măsuri suplimentare împotriva Italiei în cadrul efortului de a reduce impactul asupra mediului al uzinei siderurgice ILVA din Taranto (denumită în continuare „ILVA”), cea mai mare uzină metalurgică din Europa. Italia nu ia măsuri pentru a garanta că ILVA funcționează în conformitate cu legislația UE referitoare la emisiile industriale, iar consecințele pentru sănătatea umană și pentru mediu ar putea fi grave. Comisia a trimis anterior Italiei două scrisori de punere în întârziere, în septembrie 2013 și în aprilie 2014, solicitând insistent autorităților italiene să ia măsuri pentru ca funcționarea uzinei ILVA să fie conformă cu Directiva privind emisiile industriale și cu alte legi ale UE aplicabile în domeniul mediului (a se vedea IP/13/866). Deși au fost rezolvate unele deficiențe, încă persistă câteva încălcări ale Directivei privind emisiile industriale. Acțiunea de astăzi, un aviz motivat, se referă la deficiențe precum nerespectarea condițiilor specificate în permise, gestionarea necorespunzătoare a produselor secundare și a deșeurilor și protecția și monitorizarea insuficiente ale solului și ale apei subterane. Comisia acordă Italiei două luni pentru a răspunde.
Comisia Europeană a trimis astăzi Italiei un aviz motivat pentru neprotejarea consumatorilor UE care rezervă vacanțe sub formă de pachete turistice. În conformitate cu normele UE privind pachetele de servicii turistice, operatorii trebuie să fie protejați în caz de insolvabilitate, pentru a se garanta că consumatorii își vor primi banii înapoi și vor fi aduși înapoi acasă dacă organizatorul vacanței dă faliment. Fondul național de garantare creat de Italia pentru a aplica protecția în caz de insolvabilitate are resurse necorespunzătoare și nu există un sistem fiabil pentru o creștere ad-hoc a finanțării acestuia. Prin urmare, rambursarea călătorilor poate dura câțiva ani și este incertă chiar și în cazul falimentului unei agenții de turism touroperatoare de dimensiuni medii. În iulie 2013, Comisia Europeană a propus norme noi și actualizate privind pachetele de servicii turistice. Propunerea legislativă este dezbătută în prezent de Consiliul de Miniștri și de Parlamentul European. (Pentru mai multe informații: J. Salsby Tel. +32 2 297 24 59)
Comisia Europeană a cerut astăzi Italiei să respecte normele UE privind atribuirea contractelor de achiziții publice. Comunele Varese și Casciago nu au organizat proceduri competitive de achiziții atunci când au atribuit unei societăți privatizate contracte pentru servicii de gestionare a deșeurilor. În plus, Italia a adoptat legi care permit rămânerea în vigoare până la scadența lor naturală a unor contracte atribuite fără proceduri competitive de achiziții unor societăți cu participare privată. În conformitate cu legislația UE, atribuirea de contracte de achiziții publice către societăți trebuie să se facă în urma unor proceduri competitive și transparente de achiziții. Comisia este îngrijorată de faptul că această situație nu oferă nicio șansă societăților din întreaga Europă să intre pe piață și să furnizeze cel mai bun serviciu din punctul de vedere al raportului calitate-preț, ceea ce ar fi, de asemenea, în interesul utilizatorilor și al contribuabililor. Deoarece Italia nu a remediat încă situația, Comisia cere Italiei, sub forma unui aviz motivat (care constituie cea de-a doua etapă a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor), să ia măsuri pentru respectarea deplină a normelor UE. Dacă, în termen de două luni, autoritățile italiene nu notifică Comisiei măsuri prin care se pune capăt încălcării legislației UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: C. Hughes - Tel. +32 229 64450 - Tel. mobil +32 498 96 4450)
Comisia Europeană a cerut astăzi Italiei să respecte normele UE privind achizițiile publice. Italia a acordat o prelungire de 18 ani societății care este în prezent concesionarul însărcinat cu construirea și administrarea autostrăzii A12 Livorno-Civitavecchia. Contractul de concesiune a fost extins fără nicio procedură de ofertare prealabilă, împiedicând astfel participarea unor întreprinderi potențial interesate din alte state membre. În conformitate cu legislația Uniunii, prelungirea unei concesiuni este echivalentă cu o nouă concesiune, care poate fi atribuită doar în urma unei proceduri competitive de achiziții. Prin urmare, Comisia Europeană consideră că Italia nu și-a respectat obligațiile în temeiul normelor UE referitoare la achizițiile publice, în special în temeiul Directivei 2004/18/CE. Solicitarea Comisiei are forma unui aviz motivat, a doua etapă a acțiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Dacă, în termen de două luni, autoritățile italiene nu notifică Comisiei măsuri prin care se pune capăt încălcării legislației UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: C. Hughes - Tel. +32 229 64450 - Tel. mobil +32 498 96 4450)
Comisia Europeană solicită insistentPoloniei să transpună în legislația sa națională legislația UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice. Directiva în cauză vizează să reducă la minimum utilizarea animalelor în experimente și solicită utilizarea de alternative ori de câte ori este posibil, garantându-se în același timp că cercetarea în UE rămâne la cel mai bun nivel calitativ. Directiva trebuia transpusă în legislația națională până la 10 noiembrie 2012. Întrucât Polonia a depășit termenul limită, la 31 ianuarie 2013 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere. Prin urmare, deoarece nu a primit nicio notificare conform căreia legislația a fost adoptată, Comisia trimite un aviz motivat. Dacă Polonia nu acționează în termen de două luni, Curtea de Justiție a UE poate fi sesizată în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia a cerut României să-și modifice normele privind impozitarea veniturilor din dobânzi, deoarece acestea restricționează prestarea liberă de servicii și libera circulație a capitalurilor pe piața unică a UE. În prezent, entitățile juridice rezidente își pot deduce cheltuielile indirecte legate de generarea de venituri din dobânzi. Rezultatul este că se impozitează doar veniturile lor nete. Entitățile juridice stabilite într-un alt stat membru UE/SEE și fără un sediu permanent în România nu pot însă beneficia de această deducere și sunt impozitate mai împovărător pe baza veniturilor brute din dobânzi obținute direct din România. Comisia nu consideră că există o justificare valabilă pentru acest tratament diferit în ceea ce privește impozitarea și consideră că acesta este discriminatoriu și restricționează libera circulație a serviciilor. Așadar, Comisia a cerut României să-și modifice normele pentru a le pune în conformitate cu legislația UE. Solicitarea are forma unui aviz motivat. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE în privința României. (Pentru mai multe informații: F. Traynor - Tel. +32 229 21548 – Tel. mobil +32 498 98 3871)
Comisia a cerut României să-și pună toate normele naționale în conformitate cu Directiva 2004/49/CE privind siguranța căilor ferate. Această cerere vizează independența autorității de siguranță și a organismului de investigare. Legislația UE vizează dezvoltarea unei abordări comune privind siguranța căilor ferate, astfel încât toate rețelele feroviare din UE să demonstreze în mod constant niveluri înalte de siguranță, iar cetățenii UE să călătorească în siguranță pe aceste rețele. Stabilirea unor cerințe de siguranță privind sistemul feroviar include gestionarea în condiții de siguranță a infrastructurii și a funcționării traficului, rolurile și responsabilitățile întreprinderilor feroviare și ale administratorilor de infrastructură, precum și interacțiunea acestora. În plus, trebuie să se asigure un cadru comun de reglementare în domeniul siguranței, reglementarea, gestionarea și controlul siguranței și investigarea independentă a accidentelor. Legislația în cauză ar fi trebuit să fie în vigoare din aprilie 2006. În februarie 2013, Comisia a declanșat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva României în legătură cu această chestiune. Acum se trimite un aviz motivat (a doua etapă a acțiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor). România are la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei. Dacă România nu reacționează în mod satisfăcător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința acestei chestiuni. (Pentru mai multe informații: H. Kearns - Tel. +32 229 87638 – Tel. mobil +32 498 98 7638)
Comisia a decis astăzi să trimită Sloveniei o solicitare oficială prin care să îi ceară să implementeze Directiva 2011/85/UE a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre ale UE. Termenul limită pentru transpunerea directivei a fost 31 decembrie 2013. Scopul acestui text legislativ - care face parte din așa-numitul „pachet de șase” texte legislative care vizează îmbunătățirea guvernanței economice a UE - este să asigure consolidarea de către statele membre a propriilor cadre bugetare interne și, implicit, a robusteții propriilor politici bugetare. („Cadrul bugetar” se referă la ansamblul dispozițiilor, procedurilor, normelor și instituțiilor care stau la baza aplicării politicilor bugetare ale unei administrații publice.) Domeniul de aplicare al directivei include măsuri precum publicarea în timp util a unor date bugetare fiabile și detaliate (cruciale pentru supravegherea bugetară), introducerea unor reguli fiscale numerice naționale, consolidarea planificării bugetare pe termen mediu sau creșterea fiabilității și a transparenței previziunilor macroeconomice și bugetare. Solicitarea are forma unui „aviz motivat” în cadrul acțiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Dacă, în termen de două luni de la primirea avizului motivat, Slovenia nu notifică măsuri naționale pentru transpunerea directivei, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție în privința Sloveniei și poate solicita sancțiuni financiare. (Pentru mai multe informații: S. O'Connor – Tel. +32 229 67359 – Tel. mobil +32 460 767 359)
Comisia Europeană cere Regatului Unit să desemneze arii protejate pentru marsuin, un mamifer marin care se găsește în mod obișnuit în apele Regatului Unit. Legislația UE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele) solicită statelor membre să propună o listă de situri dedicate protejării mai multor specii indigene de pe teritoriile lor, asigurând protecția acestor specii împotriva unor intervenții care ar putea compromite în mod grav caracterul lor ecologic. În pofida numărului mare de marsuini din apele sale, Regatul Unit a propus până acum un singur sit de mici dimensiuni în Irlanda de Nord, expunând unele dintre siturile identificate riscurilor legate de dezvoltarea de parcuri eoliene offshore. Comisia a solicitat insistent și în mod repetat Regatului Unit să-și îndeplinească obligațiile esențiale în privința acestei specii, dar nu au mai fost propuse și alte desemnări de situri. Acțiunea de astăzi, un aviz motivat, urmează după o scrisoare de punere în întârziere trimisă guvernului Regatului Unit în iunie 2013. Dacă Regatul Unit nu răspunde în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană solicită insistent Regatului Unit să se conformeze cerințelor UE privind emisiile industriale, cerințe care vizează prevenirea, reducerea și eliminarea, pe cât posibil, a poluării generate de activitățile industriale. Încălcarea se referă la centrala pe cărbune Aberthaw din Țara Galilor, care depășește limitele de emisii pentru oxizii de azot (NOx). Oxizii de azot eliberați în mediu prin arderea combustibililor au consecințe grave pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu, generând boli respiratorii, acidificând solul și apele de suprafață și provocând daune vegetației. În conformitate cu legislația europeană privind emisiile care provin de la instalațiile mari de ardere (Directiva LCP), statelor membre li s-a cerut să reducă emisiile până la 1 ianuarie 2008 fie individual, prin respectarea limitelor de emisii prevăzute în directivă, fie prin includerea acestor instalații în planurile naționale de reducere a emisiilor. Centrala Aberthaw nu a îndeplinit niciuna dintre aceste cerințe și funcționează acum pe baza unei limite de emisii de NOx de 1 200 mg/Nm3, în comparație cu limita legală aplicabilă de 500 mg/Nm3. Comisia și-a exprimat pentru prima oară preocuparea într-o scrisoare de punere în întârziere din iunie 2013. Deoarece centrala depășește în continuare limita admisibilă pentru NOx aplicabilă de la 1 ianuarie 2008, Comisia trimite un aviz motivat, acordând Regatului Unit două luni pentru a acționa. În cazul în care Regatul Unit nu ia măsuri, Curtea de Justiție a UE poate fi sesizată în privința acestui caz. (Pentru mai multe informații: J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593)
Comisia Europeană a decis astăzi să ceară în mod oficial Ungariei să-și prezinte observațiile în legătură cu legislația sa care pune capăt anumitor drepturi contractuale ale investitorilor de a utiliza terenuri agricole. În opinia Comisiei, legislația Ungariei a restricționat drepturile investitorilor transfrontalieri într-un mod care ar putea încălca legislația UE referitoare la libera circulație a capitalurilor și la libertatea de stabilire. Orice restricționare a acestor libertăți fundamentale prevăzute în tratat trebuie justificată în mod corespunzător și trebuie să respecte principiul proporționalității. Deși statele membre au permisiunea de a-și stabili propriile norme pentru a reglementa regimul proprietății, acest lucru trebuie să se realizeze în limitele legislației UE. Solicitarea Comisiei are forma unei scrisori de punere în întârziere, prima etapă a acțiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Ungaria are la dispoziție două luni pentru a răspunde. (Pentru mai multe informații: IP/14/1152 - C. Hughes - Tel. +32 229 64450 - Tel. mobil +32 498 96 4450)
Comisia Europeană cere guvernului maltez să-și reanalizeze decizia de a relua practica tradițională a capturării cu capcane a fringilidelor. Această practică este interzisă prin legislația UE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice. Cazul de față se referă la decizia Maltei de a aplica o derogare de la Directiva UE privind păsările, piatra de temelie a politicii UE privind natura și biodiversitatea, derogare care permite capturarea fără ucidere (cunoscută sub numele de „capturare cu capcane”) a șapte specii de fringilide sălbatice, începând din 2014. Statele membre pot aplica derogări de la cerința de protejare strictă doar în absența altor soluții satisfăcătoare de conservare și doar dacă sunt îndeplinite condițiile pentru utilizarea unor astfel de derogări. Deoarece nu există astfel de justificări în acest caz, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere, solicitând insistent Maltei să se conformeze normelor UE relevante și să răspundă în termen de o lună pentru a confirma că a dat curs solicitării. (Pentru mai multe informații: IP/14/1154 - J. Hennon - Tel. +32 229 53593 - Tel. mobil +32 498 95 3593) MEMO/14/  589
Yüklə 79,25 Kb. Dostları ilə paylaş:
|