Concluzii
FM afectează mai frecvent femeile, şi este asociată cu o gamă variată de afectări de ordin general, ceea ce îi permite să se diferenţieze ca şi formă nozologică independentă, nu neapărat primară, dar în mod cert cu trăsături specifice clinice care fiind adunate alcătuiesc acest tablou unic. Deşi multe din manifestările FM şi SMF sunt asemănătoare, abordarea acestor pacienţi trebuie să fie diferenţiată, dar în ambele cazuri multidisciplinară.
Bibliografie
-
White Kp, Speechley M, Harth M, Ostbye T. Fibromyalgia in rheumatology practice: A Survey of Canadian rheumatologists. J Rheumatol 1995;22:722-726.
-
Starlanyl D, Copeland ME. Fibromyalgia and Chronic Myofascial Pain Syndrome: a Survival Manual. Oakland, Calif: New Harbinger Pubs; 1996:7-264.
-
Chaitow L. Fibromyalgia and Muscle Pain. Thorsons Pub; 1995:1-205.
-
Clauw DJ. Fibromyalgia: more than just a musculoskeletal disease. Am Fam Physician. Sep 1 1995;52(3):843-51, 853-4. [Medline]
-
Arnold LM, Crofford LJ, Mease PJ, et al. Patient perspectives on the impact of fibromyalgia. Patient Educ Couns. Oct 2008;73(1):114-20. [Medline].
-
Yunus MB. Fibromyalgia syndrome: clinical features and spectrum. J Musculoskelet Pain. 1994;2:5-21.
-
Bennett Robert. Myofascial pain syndromes and their evaluation. Best Pract Res Clin Rheumatol. 2007; 21,3:427-445.
-
Wolfe F, Smythe HA, Yunus MB, Bennett RM, Bombardier C, Goldenberg DL, et al. The American College of Rheumatology 1990 criteria for the classification of fibromyalgia. Report of the Multicenter Criteria Committee. Arthritis Rheum 1990;33:160-72.
ENDOCARDITA INFECŢIOASĂ LA UTILIZATORII DE DROGURI INTRAVENOS, CAZ CLINIC
Valentina Burduja, Alexandra Grejdieru, Minodora Mazur, Ana Ştirbul,
T. Felecico, Lucia Mazur-Nicorici
Catedra Medicină Internă nr.3 USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul de Cardiologie
Summary
Infective endocarditis of drug users
Infective endocarditis (IE) represents a severe pathology with a high incidence 1,9-6,2 cases per 100000 persons/year and mortality (20-25%). It affects the left heart in 85-90% cases and only in 5-10% the right side. Infective endocarditis of right heart mostly occurs in intravenous drug users (more than 80%). It evaluates with fever, pulmonary and tricuspid syndroms. Recurrent pulmonary embolism represents a major complication of this disease. Staphylococcus aureus is the pathogen agent in the majority of cases. The prognosis of IE in the young intravenous drug users is favorable and the mortality rate represents 5%.
Rezumat
Endocardita infecţioasă este o maladie gravă cu mortalitate înaltă (20 – 25%) şi incidenţă de 1,9 – 6,2 cazuri la 100000 persoane/an. În 85 – 90% cazuri, EI afectează cordul stâng, şi numai în 5 – 10% cordul drept. Mai mult de 80 % din cazuri de EI a cordului drept se declanşează la utilizatorii de droguri intravenos (UDIV). Tabloul clinic la aceşti pacienţi include sindromul febril, pulmonar şi “tricuspid”, embolismul pulmonar recurent fiind complicaţia majoră a maladiei. Agenţii patogeni predominanţi – stafilococii (preponderent stafilococul auriu). Pronosticul EI la UDIV tineri, fără maladii asociate este favorabil şi rata mortalităţii constituie 5%.
Introducere
Endocardita infectioasă (EI) este o maladie gravă cu formarea şi fixarea grefelor septice pe endoteliul valvular, care poate cuprinde în proces una sau mai multe valve, endocardul mural sau un defect septal. În ultimile decenii gravitatea maladiei n-a diminuat, ci prezintă o mortalitate înaltă (20 – 25 %) şi o incidenţă de 1,9 – 6,2 cazuri la 100000 persoane/an [4,8]. EI se dezvoltă preponderent la persoane cu leziuni cardiace preexistente (cardiopatii reumatismale, congenitale şi degenerative) [1,2], dar în 20 – 30% din cazuri de EI bacteriile se grefează pe un endoteliu intact, necesitând un germen responsabil şi o poartă de intrare [3,6]. În ţările occidentale cardiopatiile degenerative, protezele valvulare, prolapsul de valvă mitrală au substituit cardiopatiile reumatismale şi congenitale, care până la finele anilor 70 constituiau factorii predispozanţi principali [6,8]. În decursul anilor au apărut noi factori de risc, care predispun dezvoltarea bacteriemiei: administrarea intravenoasă a drogurilor, cateterele intracardiace şi intravenoase menţinute timp îndelungat, protezele valvulare, pacemaker-ul intracardiac permanent,etc[6,9].
În 85 – 90% cazuri, EI afectează cordul stâng, şi numai în 5 – 10% cordului drept. Mai mult de 80 % din cazuri de EI a cordului drept se declanşează la utilizatorii de droguri intravenos (UDIV) [3,7]. Tabloul clinic al pacienţilor cu EI de cord drept este caracterizat prin trei sindroame: febril, pulmonar şi “tricuspid”. Febra hectică persistă aproape întotdeauna. Semnele predominante decelate sunt embolia pulmonară septică, ceea ce este în defavoarea stabilirii diagnosticului precoce, inducând gândirea clinică spre un proces pulmonar inflamator. Prezenţa unui suflu cardiac la aceşti pacienţi este rară, din această cauză pilonii principali în stabilirea diagnosticului de EI sunt hemoculturile pozitive şi manifestările ecocardiografice caracteristice EI [2,8]. Agentul patogen predominant în EI de cord drept este stafilococul auriu. Conform datelor literaturii pronosticul EI la UDIV tineri, fără maladii asociate este favorabil şi rata mortalităţii constituie 5% [3,8]. Diagnosticul de EI la UDIV se stabileşte tardiv şi deci şi tratamentul adecvat se va indica cu intârziere, ceea ce va conduce la complicaţii şi uneori deces. Din aceste considerente am fost motivaţi sa analizăm şi să prezentăm acest caz clinic.
Pacientul D., 33 ani, numărul fişei medicale 5129/453,a fost internat în secţia cardiologie nr.4 a IMSP Institutul de Cardiologie cu acuze la febră trenantă, frisoane, transpiratii nocturne, dispnee la efort fizic minimal, tuse seacă, fatigabilitate. Istoricul maladiei a debutat în ianuarie 2008 prin febră şi furunculoză. Pacientul nu s-a adresat la medic, aplicînd local unguent antiseptic. Peste o lună, in urma unei supraraceli, pacientul din nou a prezentat cifre înalte de febră – 38,5 – 39C, tuse, frisoane, dispnee la efort fizic minimal. S-a adresat la medicul de familie, care a presupus o pneumonie, ulterior confirmată la radiografia pulmonară şi a fost internat în secţia de pulmonologie, efectuând tratament antibacterian timp de 10 zile, cu externare într-o stare relativ satisfăcătoare. Însă peste 3 saptamini, bolnavul se prezintă repetat la medicul de familie cu reapariţia febrei şi tuse seacă. Se repetă tratamentul antibacterian, însă febra persistă. Luînd în considerare faptul că pacientul este utilizator de droguri intravenos timp de 10 ani, recidivarea furunculozei şi prezenţa cariei dentare multiple, medicul de familie suspectă endocardită infecţioasă şi internează pacientul în secţia cardiologie IV a Institutului de Cardiologie pentru confirmarea diagnosticului şi alegerea tratamentului antibacterian adecvat.
Anamnesticul vieţii: fumător activ timp de 15 ani, utilizator de droguri pe cale intravenoasă timp de 10 ani.
Date obiective: febră – 38,8ºC , frecvenţa respiratorie – 24 respiraţii pe minut, FCC – 110 bătăi pe minut, TA – 110/70 mm Hg. Tegumentele palide, auscultativ în plămâni – murmur vezicular diminuat inferior bilateral, raluri umede, zgomotele cardiace ritmice, zgomotul I diminuat în regiunea apexului, sufluri patologice nu se auscultă, splenomegalie moderată la palpare. Carii dentare multiple.
Datele de laborator: hemoculturi pozitive repetate – Staphylococcus epidermidis sensibil la cefalosporine,vancomicină, rezistent la peniciline, gentamicină, eritromicină,
anemie microcitară (Hb-98g/l), leucocitoză cu neutrofile polinucleară (11,2), VSH – 62 mm/oră, CIC – 177 Un, ASL-O - 400Un.
Radiografia cutiei toracice relevă: la nivelul plămînii drept în lobul inferior, segmentul bazal – infiltrate pulmonare cu semne de distrucţie.
Figura 1.Pacient D., 33 ani. Figura 2. Pacient D., 33 ani
Infiltraţii pulmonare în lobul inferior Vegetaţii mari pe valva tricuspidă. pe dreapta cu semne de distrucţie.
Examenul ecocardiografic bidimensional cu Doppler color evidenţiază: dilatare considerabilă a AD (62 mm), moderată a AS (49mm),VD (32mm). Vegetaţie mare, mobilă cu diametru de 22 mm pe valva tricuspidă. Doppler EcoCG: insuficienţa VT gr.III, insuficienţaVM gr.II.
USG ogranelor interne: s-a vizualizat splenomegalia de talie moderată. ECG – ritm sinusal cu frecvenţa contracţiilor cardiace - 92 bătăi pe minut, AEC verticală, bloc de ram drept a f.Hiss .
Pacientul a administrat tratament cu Ceftriaxon 4gr/zi intravenos şi Ciprinol 800 mg/zi intravenous perfuzii, timp de 6 săptămâni cu efect pozitiv, diuretice, digitalice i/v, antifungice, inhibitori enzimei de conversie. La finele tratamentului conservativ a fost consultat de cardiochirurg şi i s-a indicat corecţia chirurgicală a valvei tricuspide.
Concluzii
Pacientul D, 33 ani, consumator de droguri intravenos, dezvoltă o endocardită infecţioasă a cordului drept pe valve intacte, sursa bacteriemiei fiind administrarea intravenoasă a drogului, furunculoza şi cariile dentare. Manifestările clinice caracteristice - sindromul febril şi „sindromul tricuspid” care include evenimente pulmonare recurente, fără modificări auscultative la tricuspidă, anemie, leucocitoză, VSH majorat. Conform criteriilor de diagnostic pentru EI (DUKE) au fost prezente 2 semne majore pentru a confirma EI definită microbiologic pozitivă: la ecocardiografie s-au depistat vegetaţii mari, mobile pe valva tricuspidă (22mm) şi a fost însâmînţat Stafilococul epidermidis din 3 hemoculturi repetate. La radiografia cutiei toracice se vizualizează în regiunea inferioară plămânului drept infiltraţii pulmonare cu semne de distrucţie. În urma tratamentului antibacterial combinat, conform schemelor standart procesul infecţios s-a rezolvat difinitiv,însă pacientul necesită corecţie chirurgicală a valvei tricuspide din cauza regurgitării manifeste.
Bibliografie
-
Castillo JC, Anguita MP, Tores F, Siles JR, Mesa D, Valles F. Factores de riesgo asociados a endocarditis sin cardiopatia predisponente.// Rev Esp Cardiol 2002, 55: 304-7
-
Durack DT, Lukes AS, Bright DK. New criteria for diagnosis of infective endocarditis: utilization of specific echocardiographic findings. Duke Endocarditis Service.// Am J Med. 1994, 96: 200–209
-
Lejko-Zupanc T, Kozelj M, Kranjek I, Pikelj F. Right sided endocarditis: clinical and echocrdiographic caracteristics.// Journal of Clinical and Basic Cardiology 1999, 2 (Issue 1), : 81-84
-
Meshabi R, Chaara A, Benoman M. L´endocardite infective du coeur droit. A propos de 10 observations.// Arh Mal Coeur 1991, 84 : 355-359
-
Miro JM, del Rio A, Mestres CA. Infective endocarditis and cardiac surgery in intravenous drug abusers and HIV-1 infected patients.//Cardiol Clin. 2003, 21: 167–184
-
Varona Jose F., Guera Juan M. Tricuspid valve Endocarditis in a Nonadicted pacients Withoud Predisponding Myocardiopathy//Revista Espaniola de Cardiologia. 2004, 57: 993 -96.
-
Varona Jose F.,Guera Juan M.Tricuspid valve Endocarditis in a Nonadicted pacients Withoud Predisponding Myocardiopathy // Revista Espaniola de Cardiologia,2004, 57: 993 – 96
-
Ştirbul A., Grejdieru A., Panfile E., Guranda I., Mazur M, Felicico T., Ciobanu N., Endocardita infecţioasă a cordului drept, profilul şi caracteristica clinic.// Buletinul AŞRM. 2008. 4(18): 97-101.
ENDOCARDITA INFECŢIOASǍ DE CORD DREPT LA UN PACIENT CU TETRADA FALLOT, CAZ CLINIC
Svetlana Marandiuc, Alexandra Grejdieru, Minodora Mazur, Ana Ştirbul
Catedra Medicina Interna nr. 3, IMSP USMF “Nicolae Testemiţanu”, Institutul Cardiologie
Summary
Right-sided infective endocarditis in a patient
with Fallot’s tetrad, clinical case
Infective endocarditis is a serious disease with training of septic grafts on the valvular endothelium. Right-sided IE develops only in 5 - 10% cases, most commonly at the users of intravenous drug, and less frequently in patients with cardiac pre-existing diseases such as congenital cardiopathys. Clinical manifestations characteristic for this category of patients are febrile syndrome, auscultatory minor changes to tricuspid valve, anemia, leucocytosis and hematuria. EcoCG determines vegetation on the tricuspid valve and on the pulmonary artery. The combined treatment with β - lactam antibiotics and third- generation cephalosporins will be lasting 4 - 6 weeks to complete eradication of the infection.
Rezumat
Endocardita infecţioasă este o maladiei gravă cu formarea grefelor septice pe endoteliul valvular. EI de cord drept se dezvoltă numai în 5 – 10% cazuri, cel mai frecvent la utilizatorii de droguri intravenos, şi mai rar la pacienţii cu maladii cardiace preexistente, inclusiv cardiopatii congenitale. Manifestările clinice caracteristice acestei categorii de pacienţi sunt: sindromul febril, modificări auscultative minore la tricuspidă, anemie, leucocitoză şi hematurie. La EcoCG se determină vegetaţii pe valva tricuspidă şi/sau valva arterei pulmonare. Tratamentul combinat cu antibiotice, conform sensibilităţii agentului patogen de cel puţin 4 – 6 săptămâni, până la eradicarea completă a infecţiei.
Introducere
Endocardita infecţioasă (EI) este o infecţie microbiană endovasculară a structurilor cardiovasculare (valve native, endocard ventricular sau atrial), inclusiv endarteriita vaselor intratoracice mari (în canal arterial patent, în şunturi arterio - venoase, în coarctaţie de aortă), sau a corpilor intracardiaci străini (valve prostetice, pacemaker sau defibrilator intracardiac), relevată în fluxul sanguin.[7]
EI este o afecţiune cu incidenţa 1,9 – 6,2 cazuri la 100000 de persoane/an şi mortalitate înaltă (20 – 25% )[2]. La 1/3 din pacienţi EI se dezvoltă pe fond de maladii cardiace preexistente (cardiopatii reumatismale, congenitale şi degenerative) [1].
Mai frecvent, în 85-90 % cazuri, EI afecteaza cordul stâng (valva mitrală şi/sau valva aortică), si numai în 5-10% cazuri cordul drept (valva tricuspidă şi/sau valva arterei pulmonare).
Cu toate că EI a cordului drept se consideră maladia utilizatorilor de droguri intravenoase (UDIV), şi în ţările occidentale atinge 80% din cazuri, ea poate să se dezvolte şi la persoanele non UDIV în 5-10 %, preponderent la pacienţii cu unele cardiopatii congenitale (tetrada Falllot, valvă aortică bicuspidă, defect septal ventricular), infecţii ginecologice şi tegumentare, menţinerea îndelungată a cateterelor intravenoase mai cu seamă la persoanele cu comorbidităţi.
Conform datelor literaturii, pacienţii adulţi cu o leziune cardiacă congenitală pot dezvolta EI în 4% cazuri.[5]. Factorii de risc pentru instalarea EI în cardiopatii congenitale (CC) sunt intervenţiile chirurgicale pe cord (51,9 %), utilizarea materialelor străine (38,5%), procedurile dentare fără efectuarea în prealabil a profilaxiei EI (25%), cateterizări cardiace (5,8%). Complicaţiile EI la acest grup de pacienţi includ: recurenţa EI (7,7%), emboliile septice sistemice (30,8%) şi o rată înaltă de reoperări în timpul sau după primul episod de EI (67,3%). Prognosticul acestor pacienţi este rezervat, mortalitatea spitalicească constituie - 1,9% şi mortalitatea tardiva este de 7,7% [6].
Tetralogia Fallot reprezinta 10% din CC.[8] Ea este cea mai frecventă leziune cardiacă congenitală întâlnită după vârsta de fragedă copilărie, circa 5% pacienţi supravieţuiesc până la vârsta de 40 de ani. [3,4]. Deşi un număr mare de pacienţi cu cardiopatii congenitale efectuiază intervenţii chirurgicale paliative sau de corecţie definitivă până la adolescenta, bolile cardiace congenitale la adult pot rămânea pe tot parcursul vieţii un potenţial factor de risc pentru EI.[6]
Caz clinic
Pacientul G., 18 ani a fost internat în mod programat pe 12 aprilie 2009 în sectia cardiologie nr.4 a ISMP, Institutul de Cardiologie cu diagnosticul cu:
Acuze la internare: febră - 37,5 – 38,6º C, frisoane, fatigabilitate, transpiraţii nocturne, dispnee inspiratorie în repaus, ortopnoe, tuse uscată, edeme gambiene pronunţate, senzaţie de greutate abdominală.
Anamneza maladiei: cardiopatie congenitală, tetrada Fallot stabilită după naştere. I s-a propus corecţie chirurgicală a cardiopatiei congenitale, dar parinţii pacientului au refuzat. În martie 2009, după o infecţie respiratorie netratată, menţioneză apariţia febrei 38,8ºC timp de 2 săptămâni, fără răspuns la antibioticoterapia administrată. La suspiciunea de EI se internează în sectia cardiologie nr.4 a ISMP, Institutul de Cardiologie pentru precizarea diagnosticului şi alegerea regimului de tratament adecvat.
Date obiective: Starea generală gravă, ortopnoe. Tegumentele palide, umede, reci la palpare, acrocianoză. Turgescenţa venelor jugulare. Erupţii hemoragice pe gambe, abdomen, hemoragii în aşchie, leziuni Janeway, noduli Osler. Edeme gambiene pronunţate.
La auscultaţia cordului: zgomotele cardiace ritmice, suflu sistolic pronunţat în toate punctele de auscultaţie, accent a zgomotului II la artera pulmonară. FCC 90 b/min, TA 110/70 mmHg.
Limba uscată, abdomenul suplu, moale la palpare. Ficatul cu 6 cm depăşeste rebordul costal drept, splina e mărită cu 4 cm.
Examen paraclinic:
-
Ecocardiografie bidimensională cu Doppler color.
Rezultatele obţinute: Aortă ascendentă (Ao asc.) - 37 mm (n.20-40 mm), atriul stâng (AS) – 39 mm (n.20-40 mm), ventriculul drept (VD) 37 mm (n.7-26 mm), atriul drept (AD) 55×49 mm (n.20-40 mm), ventriculul stâng (VS) - diamentrul telediastolic (DTD) – 44 mm (n.35-56 mm), diamentrul telesistolic (DTS) – 33 mm (n.25-41 mm), peretele posterior a VS (PPVS) – 11 mm (n.6-11 mm), septul interventricular (SIV) 15 mm (n.6-11 mm), fracţia de ejecţie (FE) 50% (n. >50%), fracţia de scurtate a ventriculului sting 25% (n. >26%).
Concluzii: Cardiopatie congenitală - Tetralogia Fallot: (Defect septal ventricular perimembranos de 24 mm. Stenoză severa a arterei pulmonare (subvalvulara şi valvulară). Aorta “calare”). Vegetaţii pe cuspele valvei tricuspide şi trunchiul arterei pulmonare (figura 1).
Doppler EcoCG: Insuficienţa valvei mitrale gr. I-II, insuficienţa valvei tricuspide gr. IV, insuficienta valvei aortice gr. I-II.
Figura 1. Pacientul G., 18 ani.Vegetatii pe valva tricuspidă şi trunchiul arterei pulmonare.
-
Hemoculturi din 3 vene periferice la interval de 1 oră – negative.
-
Radiografia cutiei toracice: Lobul adaugator în v. azygos pe dreapta. Hilurile pulmonare lărgite. Pleura interlobară pe dreapta îngroşată. Cordul de formă neobişnuita cu proeminenţa arcului arterei pulmonare, aorta situată pe dreapta.
Concluzie: Cardiopatie congenitală – tetralogie Fallot. Modificări hemodinamice în plămâini.
-
Analizele de laborator relevă devieri de la normă:
Hemograma: anemie: Hb 79 g/l, Er 2,6× 1012/l , anizocitoza (micromacrocite) ++, pokilocitaza +, VSH majorat 74 mm/oră.
Complexe imune circulante (CIC) - 1010 un (norma până la 110); proteina C-reactiva (PCR) - 48 mg (norma 6 mg); Latex-test pozitiv - 1:1024 (norma 1:40).
Ureea - 11,4 mmol/l (norma 3,5 – 8,5 mmol/l), creatinina 124,7 μmol/l (norma până la 110 μmol/l ).
Urinograma atestă proteinurie - 3,8 g/l, leucociturie (leucocite 30-35 în câmpul de vedere), hematurie (eritrocitele acopera câmpul de vedere) şi cilindrurie (cilindri hialini 1 c/v).
-
Renograma cu izotopi constată: dereglarea bilaterală a secreţie, filtraţiei şi excreţiei renale preponderent pe stânga.(figura 2).
Figura 2. Pacientul G., 18 ani. Renograma cu izotopi.
Tratamentul efectuat:
Pacientul a administrat antibioticoterapie combinată: Amoxicilina 12gr/24 ore intravenos devizat în 3 prize şi Cefex 2250 mg/24 ore în 3 prize zilnice. Concomitent administrează preparate antifungice – Ketoconazol 200mg/zi, perfuzii de plasmă proaspăt congelată – 600 ml/zi, Sol. Dexametazon 8 mg/zi intravenos, Sol Furosemidi 60 mg intravenos, Digoxină 0,25 mg - ½pastilă /zi, Diovan 160mg /zi, Pentillin retard 400mg/zi.
Starea generală s-a ameliorat peste 3 săptămâni de tratament, însă analizele de laborator (VSH – 48 mm/oră, PCR – 12 mg, CIC – 220 un.) indică necesitatea prelungirii tratamentului antibacterian în continuare (1 – 2 săptămâni), până la rezolvarea definitivă a procesului infecţios. Pacientul va necesita corecţie chirurgicală.
Concluzii
Pacientul G., 18 ani, cu cardiopatie congenitală – Tetralogie Fallot, dezvoltă EI secundară de cord drept. Manifestările clinice caracteristice sunt: sindromul febril, modificări auscultative minore la tricuspidă, “stigmata” periferică, anemie, leucocitoză şi hematurie. Din 2 criterii majore (DUKE) pentru EI definită a fost prezent unul: la EcoCG s-au depistat vegatatii pe valva tricuspida şi trunchiul arterei pulmonare. Dintre criteriile minore menţionăm 4: condiţii cardiace predispozante (CC–Tetralogia Fallot), febră > 38,0ºC, fenomene imunologice (glomerulonefrită, noduli Osler, prezenţa factorului rheumatoid), PCR elevată, splenomegalie. Antibioticoterapia combinată cu doze adecvate de β – lactamice şi cefalosporine de generaţia III timp de 3 săptămâni au condus la ameliorarea stării generale cu cedarea febrei, “stigmatei periferice”, semnelor afectării renale. PCR, care reprezintă cel mai veridic criteriu de apreciere a efectului therapeutic a descrescut după 3 săptămâni de tratament, cu toate că VSH s-a micşorat nesemnificativ, ceea ce a dictat prelungirea tratamentului până la eradicarea definitivă a infecţiei.
Bibliografie
-
Santé et environnement, Maladie transmissibles. Pierre Czernichow. Elsevier Masson, 2006 (pag 107-118)
-
Cardiologie, Francois Jan, edition 2, Elsevier Masson 2005 (pag 239-250)
-
http://www.jmedicalcasereports.com/jmedicalcasereports/article/view/5973/1947
-
Kirklin JW, Baratt Boyes BG. Kochoukos NT, Blackstone EH, Hanley FL, Doty DB, Karp RB, Ventricular septal defect with pulmonary stenosis or atresiaCardiac Surgery: Morphology, Diagnostic Criteria, Natural History, Techniques, Results, and Indications (3) 2003. Philadelphia: Churchill Livingstone; 946–1073.1073
-
Li W, Somerville J: Infective endocarditis in the grown-up congenital heart (GUCH) population.
Eur Heart J 1998, 19:166–173.
-
Knirsch W, Haas NA, Uhlemann F, Dietz K, Lange PE: Clinical course and complications of infective endocarditis in patients growing up with congenital heart disease.
Int J Cardiol 2005, 101:285–291.
-
http://www.sanatatea.com/art/boli-somatice/1120-endocardita-infectioasa.html
-
Huehnergarth KV, Gurvitz M, Stout KK, Otto CM, Repaired tetralogy of Fallot in the adult: monitoring and management [archive], Heart, 2008;94:1663-1669
Dostları ilə paylaş: |