Evaluarea răspunsului la tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni a pacienților cu boală de reflux gastroesofagian și astm bronșIC

EVALUAREA RĂSPUNSULUI LA TRATAMENTUL CU INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI A PACIENȚILOR CU BOALĂ DE REFLUX GASTROESOFAGIAN ȘI ASTM BRONȘIC

Oana-Bogdana Bărboi¹, Cristina Cijevschi-Prelipcean^1,2, Mihaela Sandu^1,3, Traian Mihăescu^1,3, Irina Ciortescu^1,2, Mariana Floria^1,4, Gheorghe Bălan^1,2, Vasile Drug^1,2

1. 
   Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași
   
2. 
   Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași
   
3. 
   Spitalul de Pneumologie Iași
   
4. 
   Clinica III Medicală – Spitalul “Sf. Spiridon” Iași
   

Introducere: Multiple controverse sunt raportate în literatură în cazul tratamentului pacienților cu boală de reflux gastroesofagian (BRGE) și astm bronșic (AB). Terapia cu inhibitori ai pompei de protoni (IPP), în general, are efect benefic mai mult sau mai puțin important asupra simptomelor de AB, dar efect minim asupra indicatorilor obiectivi ai funcției pulmonare. Există, însă, studii care nu au raportat efecte pozitive în controlul simptomelor și funcției respiratorii.

Material și metodă: Studiu prospectiv de tip caz-control, desfășurat la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași, în perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2015, incluzând 39 de pacienți (56,4% bărbați, 43,6% femei, vârsta medie: 51±13,43 ani) cu astm bronșic și BRGE. Pacienții au fost tratați cu pantoprazol în doză dublă și evaluați clinic la o lună și 3 luni.

Rezultate: La o lună de tratament au răspuns 82,1% dintre pacienți, iar la 3 luni rata de răspuns a fost de 87,2%. Femeile au înregistrat o pondere mai mare a lipsei de răspuns decât bărbații la o lună (p<0,05), respectiv 3 luni (p<0,05). Vârsta înaintată a scăzut rata de răspuns la 3 luni (p<0,05), iar mediul de proveniență nu a influențat semnificativ statistic tratamentul (p>0,05). Pacienții cu simptomatologie tipică de BRGE au răspuns mai bine la IPP decât cei fără, la o lună și respectiv 3 luni (p<0,05, respectiv p<0,05). Dintre pacienții cu esofagită, la o lună am găsit ameliorare clinică la 78% dintre aceștia, iar la 3 luni la 85%. Infecția cu Helicobacter pylori nu a influențat semnificativ terapia cu IPP. Ameliorarea simptomelor de astm după o lună a fost identificată la 82% din pacienții obezi, iar la 3 luni rata de răspuns a fost de 85%.

Concluzii: Prelungirea tratamentului cu IPP de la o lună la 3 luni a determinat creșterea ratei de răspuns a pacienților cu BRGE și astm bronșic.

Cuvinte-cheie: boala de reflux gastroesofagian, astm bronșic

PROTON PUMP INHIBITORS THERAPY RESPONSE ASSESSMENT OF PATIENTS WITH ASTHMA AND GASTROESOPHAGEAL REFLUX DISEASE

Oana-Bogdana Bărboi¹, Cristina Cijevschi-Prelipcean^1,2, Mihaela Sandu^1,3, Traian Mihăescu^1,3, Irina Ciortescu^1,2, Mariana Floria^1,4, Gheorghe Bălan^1,2, Vasile Drug^1,2

1. 
   University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iași
   
2. 
   Institute of Gastroenterology and Hapatology Iasi
   
3. 
   Pneumology Hospital Iasi
   
4. 
   III^rd Medical Clinic of “Saint Spiridon” Hospital Iasi
   

Introduction: There is still great controversy regarding the role of antireflux therapy in asthma patients. Proton-pump inhibitor (PPI) therapy is less or more effective on symptoms resolution due to asthma, but has minimal effects on controling pulmonary function. Although, there are studies that reported positive effects on controling respiratory symptoms and pulmonary functions.

Material and methods: A prospective case-control study including 39 patients (56.4% men, 43.6% women, mean age: 51±13.43 years) with bronchial asthma associated gastroesophageal reflux disease (GERD) was conducted at the Institute of Gastroenterology and Hapatology Iasi, between November 2012-November 2015. All patients were treated with double-dose PPI (pantoprazole 40 mg twice a day) and they were clinically evaluated after one and three months.

Results: After one month of PPI, 82.1% of patients reported clinical improvement and after three months the response rate was higher, of 87.2%. Women responded less well to treatment than men both at one (p<0.05) and three months (p<0.05). The failure to respond to PPI was also associated with increased age, but there was no statistically significant difference between the response rate to PPI of patients with urban or rural origin. Patients with typical GERD symptoms were more likely to present improvement of asthma symptoms at one and three months (p<0.05). Additionaly, clinical improvement was reported by 78% patients with erosive esophagitis after one month and by 85% after three months of therapy. Helicobacter pylori infection did not significantly influence the response to therapy. The improvement of asthma symptoms was identified in 82% of obese patients after one month and in 85% of patients after 3 months of PPI.

Conclusions: Prolonged treatment with PPI from one month to three months increased the response rate of patients with GERD and asthma.

Key-words: gastroesophageal reflux disease, asthma