Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012


Elemente de noutate aduse de Strategia Naţională Antidrog 2005-2012



Yüklə 0,74 Mb.
səhifə5/32
tarix18.01.2019
ölçüsü0,74 Mb.
#100874
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   32

Elemente de noutate aduse de Strategia Naţională Antidrog 2005-2012


Față de Strategia Națională Antidrog 2003-2004, SNA 2005-2012 conţine următoarele elemente de noutate:

  • La nivelul principiilor:

    • Susține principiul abordării globale, unitare, multidisciplinare şi echilibrate între măsurile de reducere a ofertei de droguri și măsurile de reducere a cererii de droguri, punând pe picior de egalitate cele două mari repere ale concepţiei strategiei de faţă.

    • Nu (mai) susține principiul opţiunii individuale a consumat având în vedere preocupările privind tratamentul medical obligatoriu ca alternativă la măsurile de privare de libertate.

  • La nivelului scopului și obiectivelor:

    • A renunţat la afirmarea unor obiective generale valabile pentru toate ariile de intervenţie, acestea fiind formulate pentru fiecare dintre ariile de intervenţie identificate pentru perioada 2005-2008.

  • Reducerea cererii de droguri:

  • Prevede ca obiectiv general creşterea accesibilităţii serviciilor medicale, psihologice şi sociale prin individualizarea și adaptarea acestor servicii la nevoile specifice fiecărui consumator precum.

  • Propune conturarea unui sistem integrat de instituţii şi servicii de reducere a cererii de droguri, care oferă nu doar asistenţă medicală a adicțiilor, ci și servicii de asistenţă socială care să poată contribui la reinserţia socială a foştilor consumatori de droguri.

  • Încurajează participarea furnizorilor privați de servicii (ONG-uri, firme, persoane fizice) care doresc să se implice domeniul reducerii cererii. Importanţa implicării active a societăţii civile este subliniată şi în documentele Comitetului European Economic şi Social (EESC), precum și în alte politici europene privind drogurilor.

  • Reducerea ofertei de droguri:

  • Având în vedere experienţa implementării strategiei anterioare precum și analiza situaţiei internaționale și regionale cu influenţă directă asupra spaţiului naţional, SNA 2005-2012 şi-a propus ca obiectiv general reducerea la un nivel cât mai scăzut a infracţionalităţii în domeniul drogurilor și a celei conexe, fără a mai fixa un indicator precum strategia anterioară, care prevedea diminuarea ofertei de droguri cu 30% - obiectiv ce s-a dovedit greu de îndeplinit.

  • Susține, spre deosebire de SNA 2003-2004: necesitatea aderării la convenţiile internaționale în materie şi alinierea legislației naţionale la prevederile acestora; sancţionarea corespunzătoare a oricărui act sau fapt ilicit legat de operaţiunile cu droguri; aplicarea unor pedepse diferenţiate în funcţie de natura și cantitatea drogurilor sau caracterul organizaţional al faptelor ce atrage un pericol social mai mare al faptei; utilizarea mijloacelor moderne de acțiune atât tehnice cât și operaţionale precum: livrarea supravegheată, utilizarea investigatorilor acoperiţi; cooperarea strânsă pe dublu plan intern și internaţional între instituţiile abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

  • În urma recomandărilor rezultate din evaluarea SNA 2003-2004, strategia curentă promovează cooperarea între instituțiile cu responsabilități în reducerea ofertei, atât la nivel național cât și internațional. Implementarea Programului Marea Alianţă Română Antidrog (M.A.R.A.) este modelul concret de acțiune propus de SNA 2005-2012 pentru cooperarea la nivelul unei rețele naționale.

  • Cooperare internațională:

  • Recunoscând importanța cooperării internaționale pentru succesul eforturilor de reducere a cererii și ofertei, atât la nivel național cât și internațional, SNA 2005-2012 și-a propus să întărească rolul și imaginea României ca partener internațional de încredere în această arie.

  • Informare, evaluare și cercetare:

    • Pentru perioada 2005-2012 SNA a planificat o serie de acțiuni care să consolideze capacitatea Observatorului Român de Droguri și Toxicomanie și să susțină acțiunile care contribuie la dezvoltarea sistemului național de informare, evaluare și cercetare în domeniul drogurilor.

  • Roluri și responsabilități:

  • Menţionează expres rolul Agenţiei Naţionale Antidrog de coordonare a implementării SNA, de monitorizare și evaluare a activităţilor de reducere a cererii şi a ofertei de droguri și a celor de cooperare internațională.

  • stabileşte obiective pentru toate instituțiile cu responsabilități în aria reducerii cererii/ofertei de droguri. Acțiunile specifice sunt descrise în planurile deacțiunepentru implementarea strategie.

  • Planuri de acțiune:

    • Strategia 2003-2004 cuprindea în descrierea fiecărei arii de intervenţie și planul de acțiune pentru obiectivelor formulate. Aceste planuri erau stabilite pentru fiecare minister în parte, dar nu făceau conexiunea generală între organismele care contribuiau la realizarea aceluiaşi obiectiv. Acest lucru a condus la dificultăţi atât în cooperarea interinstituțională, cât și în monitorizarea și evaluarea implementării strategiei. Strategia 2005-2012 a fost implementată prin intermediul a două planuri de acțiune (2005-2008 și 2010-2012) care stabilesc activităţile necesare pornind de la obiectivele generale şi cele specifice, cu menţionarea clară a instituţiilor responsabile.

Analizele din prezentul raport folosesc ca punct de referință PNA 2010-2012, întrucât acesta își propune asigurarea continuităţii acțiunilor începute sub planul anterior și reiterează obiective esenţiale care nu au fost îndeplinite în perioada 2005-2009 sau a căror îndeplinire necesită o perioadă mai îndelungată de timp16.


În 2012, conform raportului Global State of Harm Reduction (2012, 14) al organizației Harm Reduction Internațional, România a fost evaluată ca având o abordare general favorabilă politicilor și practicilor de reducere a riscurilor. În documentul menționat, țara noastră este listată ca având politici publice ce includ obiective de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri și fac referire la programe de schimb de seringi şi de tratament substitutiv.17 Mai mult, conform aceluiaşi raport, România este una dintre cele 10 ţări din lume care implementează programe de schimb de seringi în sistemul penitenciar18 şi una dintre cele 41 de ţări care au în penitenciare servicii de tratament substitutiv pentru consumatorii problematici de droguri.


Yüklə 0,74 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   32




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin