77. Cum este definită integritatea în profesia contabilă?
RĂSPUNS: Integritatea este o rezultantă. Un contabil trebuie să fie drept, sincer şi corect în realizarea sarcinilor profesionale.
78. Ce se înţelege prin obiectivitatea în profesia contabilă?
RĂSPUNS: Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil, în îndeplinirea misiunii sale, să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu se afle în situaţii de imcompatibilitate, de conflict de interese de natură a determina un terţ să pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil.
79. În ce constă competenţa profesională?
RĂSPUNS: Competenţa profesională are două componente de bază:
Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu grijă şi sârguinţă şi este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de recunoaştere profesională care să justifice aşteptările unui client sau al angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehncile de lucru.
Dobândirea cere:
-
înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică,
-
practică şi experienţă în subiecte profesionale semnificative,
-
perioade de practică în domeniu.
Menţinerea cere:
-
cunoaştere continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante).
-
adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.
80. În ce constă confidenţialitatea?
RĂSPUNS: Confidenţialitatea presupune ca profesionistul contabil să respecte caracterul privat al informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi să nu le utilizeze sau să le divulge, fără autorizaţie scrisă, în afară de cazurile în care obligaţia divulgării este prevăzută de lege sau prin acte normtive imperative
81. Ce se înţelege prin profesionalism?
RĂSPUNS: Profesionalismul presupune că profesionistul contabil nu trebuie să facă ceva care ar aduce atingere reputaţiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obligă institutele membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de tică, să prevadă responsabilităţi clare ale profesionistului contabil faţă de clienţi, terţi, angajatori, alţi membri ai profesiei, public în general.
82. Care este structura codului Etic al IFAC?
RĂSPUNS: Codul cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate general şi nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.
Codul etic are trei părţi:
-
Partea A se aplică tuturor profesioniştilor contabili, în afară de cazul în care altceva este specificat;
-
Partea B se aplică numai contabililor liber-profesionişti;
-
Partea C se aplică contabililor profesionişti salariaţi şi de asemeni poate fi aplicată, în circumstanţe similare, contabililor salariaţi din cabinetele cu liberă practică .
83. Conflicte de interese – Circumstanţe de care trebuie ţinut seama. Descriere ?
RĂSPUNS: Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese însă profesioniştii trebuie să descopere factorii care dau naştere la astfel de conflicte.
Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe:
-
un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajată orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil;
-
profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra nromelor profesionale şi tehnice;
-
un conflict de interese se poate produce şi când publicarea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
84. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal?
RĂSPUNS: Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:
-
examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens;
-
dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;
-
solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
-
dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care l-a angajat;
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
85. Explicaţi principiul confidenţialităţii?
RĂSPUNS: Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazurile în care a primit o autorizaţiei specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.
Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate, sub orice formă, subalterni sau colaboratori, respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.
Confidenţialitatea mai implică de asemenea faptul că, informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul personal sau al unui terţ.
Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care permit profesionistului contabil să îndeplinească obligaţiile sale, stabilite prin normele profesionale.
În interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misini, trebuie autorizată sau cerută.
Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.
Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere mai multe aspecte, şi anume:
-
când divulgarea este autorizată de client: dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate;
-
când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:
-
profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
-
profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;
-
profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.
În toate aceste cazuri se recomandă consultarea organismului profesional şi/sau a unui avocat.
86. Care este comportamentul profesionalismului contabil într-o activitate de consilier fiscal?
RĂSPUNS: Contabilul care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă. Există reglementări specifice în materie
87. Care sunt componentele independenţei?
RĂSPUNS: Independenţa are două laturi: de spirit şi în aparenţă
Independenţa de spirit (în gândire):
-
stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui seviciu profesional fără să fie afectată judecata profesională;
-
presupune integritate şi obiectivitate.
Independenţa în aparenţă constă în capacitatea profesionistului contabil de a demosntra că riscurile la adresa independenţei în gândire au fost eliminate sau limitate, astfel ca o terţă persoană să nu pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.
88. Enumeraţi ameninţări şi riscuri care afectează independenţa.
RĂSPUNS:
-
Ameninţări legate de interesul propriu:
-
financiar: direct (dependenţa de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde clientul),
-
Ameninţări legate de autocontrol (implicarea auditorului în alte lucrări în cadrul aceleiaşi firme),
-
Familiarism sau încredere prea mare în client (testarea insuficientă a informaţiei furnizate de client),
-
Cunoaşterea de prea multă vreme a clientului,
-
Personalitatea şi calitatea clientului,
-
Intimidarea de către un client prea dominant, ceea ce impune expertului contabil să acţioneze în manieră subiectivă.
89. Riscuri legate de interesul propriu – descriere.
RĂSPUNS: Interes financiar direct sau indirect, dependenţa de onorarii, dorinţa de a încasa onorarii restante, teama de a pierde clientul etc.
90. Ameninţări legate de familiarism sau încredere – descriere.
RĂSPUNS: Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile clientului; să fie prea atent la interesele clientului; afectarea atenţiei expertului de cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor clientului, ceea ce poate conduce la încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de acesta.
91. Ameninţări legate de intimidare – descriere.
RĂSPUNS: Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de un client dominant şi să se teamă de consecinţele ce decurg din acţionarea de o manieră obiectivă. Există o legătură de cauzalitate: intimidare – obiectivitate.
92. Relaţiile personale, familiale şi independenţa – descriere.
RĂSPUNS: Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independenţa. Trebuie să ne asigurăm că nici o relaţie personală sau familială nu pune în pericol independenţa profesionistului, în îneplinirea misiunii sale. Este imposibil de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între un profesionist de practivă liberă şi un client este acceptabilă (prin client înţelegându-se proprietarul întreprinderii, acţionarii principali, directori generalei, directori financiari, administrator sau posturi echivalente).
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membri de tipul de situaţii susceptibile de a-i expune la presiuni.
De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când profesionistul are interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului sau când deţin împreună interese semnificative într-o societate în participaţiune cu un client.
93. Onorariile şi independenţa – descriere.
RĂSPUNS: Când onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparţine acel client, reprezintă o parte importanţă din onorariile brute totale ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate, unui client, pe bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
În ţările în care facturarea onorariilor este condiţionată de rezultat, este autorizată de legislaţie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.
94. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările altui expert.
RĂSPUNS: Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în afară de cazul în care beneficiază de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţa necesară într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la un specialist (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi). În acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţe tehnice ale specialistului consultat, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii. Întrucât profesionistului contabil îi revine întreaga responsabilitate pentru serviciul prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultant. El trebuie să se asigure că expertul consultat este la curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.
Această asigurare se poate obţine:
-
fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;
-
fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;
-
fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.
Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a început).
95. Criterii de stabilire a onorariilor.
RĂSPUNS: Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţănând cont de următoarele elemente:
-
competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;
-
nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;
-
timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
-
gradul de responsabilitate al misiunii respective;
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea sa şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se înregistrează distinct. Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
-
competenţa şi cunoştinţele necasare serviciului prestat;
-
nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune;
-
timpul afectat (ore, zile);
-
riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.
96. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
RĂSPUNS: Nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în afara Corpului sau orice activitate comercială.
În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:
-
să păstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
-
să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
-
să aibă posibilitatea să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.
97. Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni.
RĂSPUNS: Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate:
-
de către client:
-
după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie (existent);
-
la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie (existent);
-
fără consultarea profesionistului contabil în funcţie.
-
de către profesionistul contabil în funcţie (existent), sub rezerva respectării stricte a secretului profesional
Uneori clientul cere – la contactarea unui liber profesionist contabil – să nu fie informat profesionistul contabil în funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să decidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
-
să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în funcţie sau de la client, în măsura în care ele nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profesionale;
-
să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul contabil în funcţie este bine informat de natura generală a serviciilor profesionale prestate.
Când opinia unui profesionist contabil în funcţie (existent) este solicitată în ceea ce priveşte aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat judecata şi obiectivitatea profesionistului contabil contactat.
98. Relaţiile cu ceilalţi membri – înlocuirea cu un alt liber profesionist contabil.
RĂSPUNS: Întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a-i înlocui când doreşte. Dacă este importantă apărarea intereselor legitime ale întreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil să poată decide, dacă există motive profesionale care să justifice, neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directă cu profesionistul contabil în funcţie. În absenţa unei cereri specifice, profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre afacerile clientului său.
Următorii factori stabilesc, în ce măsură, un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile clientului său cu un profesionist contactat:
-
dacă clientul a autorizat acest lucru;
-
dacă norme legale sau reguli de etică, referitoare la această divulgare, permit acest lucru.
Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are scop:
-
de a împiedica un liber profesionist contabil să accepte nominalizarea sa, dacă toate elementele pertinente nu sunt cunoscute;
-
de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de împrejurările înlocuirii profesionistului contabil în funcţie;
-
de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie, atunci când propunerea de înlocuire se datorează caracterului său scrupulos de a acţiona ca profesionist independent.
Înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care până atunci au fost prestate de către un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
-
să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de intenţia sa de a-l înlocui şi l-a autorizat, în scris, să discute liber şi fără limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
-
să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. Dacă această autorizare este refuzată, profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor mijloace alternative de a obţine asigurările necesare, să rfuze nominalizarea sa. Dacă autorizarea este dată, trebuie să ceară profesionistului în funcţie:
-
- să furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea;
-
să furnizeze toate informaţiile necesare care să-i permită să ia o decizie.
Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei din partea clientului, trebuie:
-
să răspundă (înscris), arătând dacă există motive profesionale care ar interzice profesionistului să accepte nominalizarea sa;
-
să asigure că clientul a autorizat, divulgarea informaţiilor, profesionistului desemnat;
-
să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea să decidă dacă acceptă sau nu misiunea şi să abordeze liber, cu profesionistul desemnat, toate problemele importante, privind nominalizarea sa.
99. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?
RĂSPUNS: Publicitatea, în practica contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. Ea trebuie să îndeplinească mai multe atribute:
-
informarea obiectivă a publicului;
-
decenţa;
-
cinstea;
-
încrederea;
-
bunul gust.
100. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun gust pentru o acţiune de promovare.
RĂSPUNS: Între situaţiile care nu îndeplinesc criteriile de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun gust amintim:
-
cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări favorabile;
-
implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă tribunal, agenţie de reglementare;
-
fac comparaţii cu alţii;
-
conţin mărturii sau aprobări scrise;
-
care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie;
-
care pretind, nejustificat că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume domeniu al contabilităţii.
100. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?
-
RĂSPUNS: Există o paletă a condiţiilor şi anume:
-
să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;
-
să fie de bun simţ;
-
să fie demnă din punct de vedere profesional;
-
să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;
-
să evite promovarea personală excesivă.
Dostları ilə paylaş: |