Externalizarea dezvoltării software. Cum vă puteți proteja proprietatea intelectuală?


Pe scurt, despre brevete în industria IT&C



Yüklə 225,84 Kb.
səhifə9/11
tarix08.01.2019
ölçüsü225,84 Kb.
#92587
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Pe scurt, despre brevete în industria IT&C


Un cuvânt des vehiculat în companiile din domeniul IT&C este "brevet" sau "patent". Iar în ultimii ani, odată cu posibilitatea de a accesa mai ușor anumite fonduri nerambursabile, acest cuvânt se strecoară și mai frecvent în discuție. Dar am constatat că, în practică, nu se cunoaște prea bine pentru ce anume poate fi obținut un brevet.  

În mod eronat, multe persoane consideră că orice aplicație sau program software poate fi brevetat dacă există interes și resurse.

V-ați întrebat vreodată de ce obținerea unui brevet sau măcar depunerea unei cereri de brevet este deseori, o condiție pentru obținerea unor anumite tipuri de finanțări pentru sectorul IT&C? Pentru că se urmărește inovarea. Iar inovarea este strâns legată de brevetabilitate - noutatea fiind una din condițiile pe care o invenție trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi brevetată. Cu alte cuvinte, la momentul depunerii cererii de brevet, ar trebui ca respectiva invenție să nu existe deja în stadiul tehnicii. 

Brevetul este o temă foarte generoasă și cu multe lucruri de luat în considerare. Mai jos expunem doar câteva aspecte de bază care să vă ajute să vă faceți o imagine de ansamblu.


De unde pornește discuția?


Pentru ce anume vreți să obțineți brevetul? Aceasta e prima întrebare pe care ar trebui să v-o adreseze un expert în domeniul brevetelor, ca să înțeleagă în ce mod vă poate ajuta. Ideal ar fi să aveți pregătită o descriere a invenției pentru că următorul pas constă în a verifica în primul rând, dacă poate fi considerată invenție în sensul legislației aplicabile și în al doilea rând, dacă îndeplinește toate condițiile legale pentru a fi brevetată. 

Potrivit legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, un brevet poate fi acordat pentru orice invenție cu caracter tehnic având ca obiect un produs sau un procedeu, dacă îndeplinește următoarele condiții: este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială. 

Dacă vreuna din condiții nu este îndeplinită, recomandabil ar fi să nu porniți pe un drum lung și costisitor. 

Cum se poate obține un brevet în industria software?


În general, în România, programele de calculator, luate ca atare, nu pot obține protecție prin brevet deoarece nu sunt considerate invenții în sensul legislației aplicabile. Același lucru este valabil și pentru brevetul european.

Dar aceasta nu înseamnă că nu există situații în care o soluție sau tehnologie IT ar putea fi patentată - de exemplu, dacă este vorba despre o invenție realizată cu ajutorul calculatorului (în engleză, computer-implemented inventions [1] ); doar că respectiva invenție ar trebui să întrunească în mod cumulativ condițiile legale- dar acest lucru este dificil, de multe ori. 

Notă: Potrivit Oficiului European al Brevetelor, dacă invenția „[…] involves the use of a computer, computer network or other programmable apparatus, where one or more features are realised wholly / partly by means of a program.”

În practică, pot exista soluţii IT care - deși nu se califică pentru protecție prin brevet - ar putea fi înregistrate ca modele de utilitate, dacă respectă legislația aplicabilă modelelor de utilitate: de exemplu, o soluție IT care aduce o îmbunătățire unei alte tehnologii. 

Cert este faptul că analiza și estimarea șanselor de brevetabilitate se vor face mereu de la caz la caz, luând în considerare - printre altele - efectul tehnic și funcționalitățile tehnice, aspectul inovator și aplicabilitatea practică a respectivei invenții. De asemenea, chiar dacă ați obține brevetul, este important să rețineți că acesta nu ar proteja programul de calculator, ci soluția tehnică pe care acel program o aduce unei probleme tehnice.

Brevetul nu e valabil oriunde


Brevetul vă conferă douăzeci de ani de protecție, doar în țara sau țările în care l-ați obținut, cu condiția să plătiți taxele pentru menținerea lui în vigoare. Cu alte cuvinte brevetul ca și marca este teritorial. De aceea, trebuie să luați în considerare încă de la început unde depuneți cererea de brevet și în ce țări vreți ca invenția dumneavoastră să fie protejată.  

O societate din România sau un inventator român poate solicita protecție prin brevet: 



  • Pe cale națională, în România, la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM);

  • Pe cale regională, la Oficiul European al Brevetelor (EPO);

  • Pe cale internațională, la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO).  

Procedura de obținere a brevetului diferă în funcție de calea pentru care optați. Dar este întotdeauna complexă și destul de lungă. De exemplu, un brevet, care îndeplinește toate condițiile cerute de lege, se poate obține la OSIM în aproximativ 2 - 5 ani și în aproximativ 3- 5 ani la EPO. Există și cazuri în care procedura se poate complica, ceea ce înseamnă că poate dura mai mult.  

 De asemenea, aspectul costurilor este de luat în seamă atunci când vă propuneți să obțineți un brevet. Acestea pot fi considerabile, dar este bine de știut că puteți beneficia de anumite reduceri la taxele pentru obținerea unui brevet la OSIM, în funcție de anumite criterii, de exemplu, valoarea venitului mediu brut lunar (pentru persoane fizice) sau cifra de afaceri (pentru societăți comerciale).   



Iar la final, pentru curiozitatea dumneavoastră, puteți citi aici  despre câteva invenții din domeniul tehnologic. Totuși, aveți în vedere faptul că, cel mai probabil, sunt invenții patentate în SUA, unde legislația este diferită față de cea din Europa, iar brevetele în domeniul IT pot fi ceva mai accesibile. 

Pentru a vedea exemple de invenții brevetate în România și în Europa, puteți accesa acest link  și acest link.


Revigorarea datelor personale


Primele luni ale anului 2016 au venit cu o serie de schimbări majore privind protecția datelor cu caracter personal - iar acestea vizează și România, ca stat membru al Uniunii Europene (UE).

De aceea, atunci când organizatorii evenimentului IT Camp m-au invitat pentru al treilea an consecutiv la Cluj-Napoca, am stat pe gânduri dacă să abordez sau nu aceste noutăți. Dar - pentru că și domeniul IT&C este deseori învăluit în "norii " datelor cu caracter personal - mi-am luat inima în dinți, pe românește, și am decis să îmi intitulez sesiunea "The rise of privacy & personal data in the IT business" (sesiunea va fi în limba engleză).

Recunosc, am emoții și cred că nu poate fi o sarcină ușoară să le vorbesc participanților la IT Camp (pe limba lor) despre modul în care activitatea le poate fi afectată de recentele modificări legislative. Vă întrebați de ce?

În primul rând, pentru că rareori sunt IT-iștii înclinați să pună preț pe datele cu caracter personal (Și de ce ar pune? Până destul de curând, cei mai mulți doar scriau linii de cod; nu li se vorbea des și insistent despre cum ar trebui să implementeze în programele create și concepte precum "Privacy by Design", transparența și cultivarea unui "customer trust", etc.).



Iar în al doilea rând, pentru că schimbările legislative de care vorbeam mai sus sunt multe și complexe. Estimez că, în următorii ani, va curge multă cerneală pe aceste subiecte, atât în UE, cât și la noi în țară. Foarte pe scurt, vorbim despre modificări care au în vedere următoarele:

  • O reformă a întregului cadru legislativ privind datele cu caracter personal, la nivelul UE - după negocieri care au durat aproximativ patru ani;

  • Invalidarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (la finele anului 2015) a Principiilor Safe Harbor care stateau la baza transferurilor de date personale dinspre UE către SUA;

  • Propunerea de înlocuire a Principiilor Safe Harbor cu un acord EU-U.S. Privacy Shield, inclusiv discuții ample și controversate privind textul acestuia (textul propus fiind considerat de unii experți străini ca fiind prea complex); EU-U.S. Privacy Shield ar impune companiilor din SUA obligații detaliate și mai stricte în cazul transferului datelor provenite de la utilizatorii din UE; dacă doriți să aprofundați subiectul, puteți consulta acest PDF și câteva articole relevante aiciaici și aici;

  • Publicarea în buletinul oficial al UE (pe data de 4 mai 2016) a noului regulament privind protecția datelor cu caracter personal - dorită a fi o lege pan-europeană în domeniu (Noul Regulament). Textul integral îl puteți găsi aici. Noul Regulament va intra în vigoare spre sfârșitul lunii mai 2016, dar se va aplica abia din 25 mai 2018 (se va aplica direct în toate cele 28 de țări membre UE, fără a fi nevoie de o lege de transpunere în legislația națională);

  • Noi reguli create cu scopul de a ține pasul cu era digitală și de a uniformiza modul în care se folosesc și respectă datele cu caracter personal pe tot teritoriul UE (se pare că peste 90% din cetățenii europeni au declarat că vor să beneficieze de aceleași drepturi în toate tările UE, indiferent de locul în care le sunt prelucrate datele);

  • Introducerea unor obligații mai stricte de îndeplinit pentru companiile care prelucrează date ale persoanelor fizice, în special în cazul tehnologiilor cu ajutorul cărora se realizează activități de profiling (de exemplu, tehnologii din sfera Internet of Things (IoT));

  • Aplicarea unor sancțiuni mult mai aspre pentru încălcarea obligațiilor impuse companiilor care prelucrează date cu caracter personal; practic, se poate ajunge la plata unor amenzi de până la 4% din cifra globală de afaceri a companiei;

  • Eliminarea anumitor obligații existente în prezent și, eventual, înlocuirea lor cu altele - de exemplu, în anumite condiții, companiile nu ar mai trebui să notifice prelucrarea datelor la mai multe autorități competente din diverse state membre UE, dar ar trebui să țină un inventar al activităților de prelucrare a datelor; 

  • Obligații noi - de exemplu, companiile trebuie să implementeze măsuri de pseudoanonimizare și criptare de date (data encryption), să implementeze conceptul "Privacy by Design", companiile care colectează date personale ale consumatorilor ar trebui să desemneze, în anumite condiții, o persoană care să se ocupe de aspectele legate de aceste date, etc.;

  • Principiul "one-stop-shop" nou introdus ar trebui să permită companiilor cu activitate în diverse state UE să aibă de-a face cu o singură autoritate competentă și nu cu mai multe (așa cum e în prezent);

  • Chiar și companiile din afara UE trebuie să respecte Noul Regulament, în măsura în care vizează clienți-persoane fizice din UE, prin tehnici de profiling, prin oferirea de produse sau servicii;

Sigur, puteți spune că mai este timp, având în vedere că Noul Regulament se va aplica abia peste doi ani. Dar nu uitați că schimbările sunt multe și notabile. Așa că ar fi recomandabil ca această perioadă tranzitorie să fie folosită de companii pentru a-și pune la punct practicile de prelucrare a datelor cu caracter personal, astfel încât să respecte noile reguli. În viitor, va crește expunerea în cazul controalelor autorităților competente și riscul reclamațiilor din partea persoanelor fizice ale căror date personale sunt procesate.

În sfârșit, după mulți ani, protecția datelor personale nu mai este o simplă lozincă pentru pasionații de drepturile omului, ci devine o problemă cu potențiale implicații economice importante. Nu mai este o glumă, neconformarea va costa, pentru că sancțiunile sunt prohibitive. Trăim vremuri interesante (și) din punct de vedere juridic.



Yüklə 225,84 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin