Externalizarea dezvoltării software. Cum vă puteți proteja proprietatea intelectuală?

Monitorizarea mărcii

În prezent, fiecare nouă cerere de înregistrare a unei mărci se publică electronic, într-un buletin oficial al OSIM. Într-un termen de două luni de la publicare, persoanelor interesate li se permite să se opună respectivei înregistrări. Astfel, în acest termen, în calitate de titular al unei mărci protejate (și) pe teritoriul României, aveți posibilitatea să vă opuneți, dacă considerați că înregistrarea noii mărci ar putea dăuna mărcii dvs.

Astfel, dacă nu sunteți diligent și nu vă opuneți în termenul acordat de lege, puteți avea surpriza ca un competitor să reușească să înregistreze o marcă asemănătoare sau chiar identică cu marca dvs. . 

În principiu, acest lucru implică în practică să urmăriți lunar buletinele în care OSIM publică noile cereri de marcă și să verificați, printre altele, dacă vreuna este identică sau similară cu marca dvs. .

Dacă nu aveți resursele necesare (timp, răbdare, competență, etc.) să urmăriți în permanență ce noi cereri de mărci sunt depuse la OSIM și să stabiliți care anume poate crea un conflict cu marca dvs., puteți opta pentru un serviciu de monitorizare oferit de consilierii autorizați în domeniul mărcilor.

Notificări de încetare

Dacă ați aflat că o altă persoană vă folosește marca pe piață fără acordul dvs., aveți opțiunea clasică să inițiați o acțiune în justiție sau chiar să sesizați organele de cercetare penală.

Ca alternativă mai puțin costisitoare și mai rapidă, puteți transmite o notificare formală prin care să solicitați persoanei respective să nu vă mai încalce dreptul la marcă. Este vorba despre așa-numita cease and desist letter din practica anglo-saxonă. Astfel, o puteți informa asupra unui posibil conflict și să-i cereți să nu mai folosească marca respectivă sub amenințarea chemării în judecată, ori să-i propuneți să negociați un acord de coexistență a celor două mărci.

Conținutul unei astfel de notificări diferă de la caz la caz, în funcție de situația concretă, și presupune invocarea unor texte legale și argumente pertinente. De aceea, este recomandabil să fiți asistat de un specialist care să vă ajute să dați o notă cât mai formală și oficială notificării și să o documenteze corespunzător.

Aceste notificări nu au mereu efectul scontat. În practică, sunt destule cazuri în care notificările sunt ignorate și încălcările continuă nestingherit. Ce se poate face în acest caz?

Alte soluții mai pot fi, de la caz la caz: arbitrajul, medierea, acțiuni la instanța judecătorească competentă, măsurile la frontieră pentru prevenirea importului de produse contrafăcute. Totuși, în ciuda a ceea ce poate ați auzit, arbitrajul în România nu este neapărat mai puțin costisitor și mai rapid decât instanța judecătorească. Iar medierea poate da roade doar dacă și partea adversă este de bună-credință și vrea să găsiți împreună o modalitate amiabilă de a stinge conflictul.

Protecția mărcii pe Internet.  Numele de domeniu 

În practică, se consideră că un nume de domeniu de Internet care include o denumire asemănătoare sau identică unei mărci, poate încălca drepturile titularului acelei mărci - din cauza riscului de confuzie în rândul clienților. De aceea, pentru un antreprenor care ține la unicitatea mărcii sale, este utilă monitorizarea domeniilor noi de Internet.

Exista cazuri, nu puține la număr, când antreprenorul nu este suficient de atent în mediul online și se poate găsi în situația în care află că marca lui este deja înregistrată de altcineva ca nume de domeniu: fie cybersquatters - adică cei care înregistrează cu rea-credință nume de domenii ce conțin mărci deținute de diverse companii cu scopul de a le revinde acestora ulterior, fie chiar comercianți care vând același tip de produse precum titularul mărcii.

Până recent, de cele mai multe ori, «războiul» s-a dat pe extensiile .ro și .com - fie prin acțiuni în instanță, fie prin arbitraj la WIPO Arbitration and Mediation Centre. Dar există și alte motive de îngrijorare în contextul apariției noilor și variatelor nume de domenii (gTLD) care urmează să fie date în folosință curând de către ICANN (exemple de noi posibile gTLD: .game, .software, .clothing, .shop, .car, .tourism, .kodak, etc.).

Puteți găsi aici un infografic realizat de ICANN privind modul în care titularii își pot proteja mărcile în mediul online, în urma «revoluției» numelor noi de domenii. Unexemplu de protejare ar fi printr-o înregistrare în Trademark Clearinghouse.

 În concluzie, există o serie de opțiuni pentru a rezolva situațiile neplăcute create de încălcarea mărcilor - rămâne să le alegeți pe cele pe care le considerați potrivită situației dvs. concrete.

Folosirea serviciilor de tip cloud nu e lipsită de riscuri juridice

Cloud computing este un concept cool, vehiculat des în domeniul IT și cu o creștere vertiginoasă. Potrivit unui raport al IHS Technology din februarie 2014, se estimează că până în ٢٠١٧, companiile vor plăti 235.1 mld.$ pentru servicii de cloud - adică de trei ori mai mult decât în 2011. Printre giganții care își împart piața de cloud se numără Amazon, Google, Microsoft, Barracuda Networks, Dropbox, etc. - fiecare cu "specializarea" sa de cloud.

În luna mai, când am participat la Cluj la evenimentul de nișă ITCamp, unul dintre subiectele intens abordate a fost folosirea Microsoft Azure. Iar experții prezenți au dezbătut pe larg provocările de natura tehnică privind această platformă de cloud.

Dar este bine de știut că pe lângă provocările tehnice există și provocări legale deloc de neglijat care pot influența masiv activitatea "jucătorilor" din industrie. Motivul? Furnizorii de cloud se confruntă constant cu o dilemă: ei trebuie să furnizeze soluții cât mai avantajoase și inovatoare din punct de vedere tehnic și comercial, dar în același timp, trebuie să se conformeze regulilor privind protecția și securitatea datelor cu caracter personal (adică cele care vizează persoanele fizice). Or, acest echilibru este uneori greu de atins. Microsoft România a văzut necesitatea de a aborda problematica datelor personale în cloud. Pe 4 iunie, a organizat la București un eveniment dedicat cloud computing-ului, invitând și un reprezentant al ANSPDCP (Autoritatea competentă în Domeniul Datelor Personale). S-au abordat unele provocări din perspectiva serviciilor enterpriseoferite de Microsoft (Windows Azure, Dynamics CRM Online și Office 365).

Din experiența clienților mei știu că există unele probleme controversate și, așa cum mă așteptam, au fost multe întrebări. La unele dintre acestea, răspunsurile reprezentantului autorității au arătat clar faptul că în viziunea autorității, cloud-ul are în practică unele "zone gri" care rămân a fi interpretate de la caz la caz de către experți.