Amenajări pentru ape uzate industriale
Zona Tg. Mureş este o zonă importantă şi dezvoltată industrial.
În tabelul de mai jos sunt prezentaţi utilizatorii industriali locali:
Tabelul Nr. 2 44 – Principalii utilizatori industriali – Târgu Mureş
NR.
|
SOCIETATE
|
AMENAJĂRI DE PRE-TRATARE APE UZATE
|
|
Industria alimentară
|
|
1
|
AGRIM
|
-
|
2
|
BERE MUREŞ
|
Da
|
3
|
SC NICMAREG
|
-
|
4
|
SC INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI
|
Da
|
5
|
SC PONDEROSA PRODCOM SRL
|
-
|
6
|
SC PRIMACOM SA
|
Da
|
7
|
SC INDLACTO MURES SRL
|
Da
|
8
|
SC METRO CASH & CARRY SRL
|
Da
|
|
Joinery Furniture
|
|
9
|
S.C.MOBEX S.A. E1
|
Da
|
|
S.C.MOBEX S.A. E2
|
Da
|
10
|
S.C.ILEFOR S.A.
|
Da
|
11
|
S.C. STUDIO MEX SRL
|
Da
|
|
Farmaceutică
|
|
12
|
SC GEDEON RICHTER SA
|
Da
|
13
|
SC SANDOZ SA
|
Da
|
|
Chimică
|
|
14
|
S.C. AZOMUREŞ S.A.
|
Da
|
|
Pielărie
|
|
17
|
S.C. SABPEL S.A.
|
-
|
|
Textilă
|
|
18
|
S.C. TEXTOR S.A.
|
Da
|
|
Lucrări metalurgice
|
|
20
|
S.C. IMATEX S.A. E1
|
Da
|
|
Electronice
|
|
21
|
S.C. ROMCAB S.A.
|
Da
|
22
|
S.C. ELECTROMUREŞ S.A.
|
Da
|
|
Automobile
|
|
23
|
S.C. TRANSPORT AUTO MARFĂ
|
Da
|
24
|
S.C. TRANSPORT LOCAL
|
-
|
25
|
S.C. BELTRAND SRL
|
Da
|
26
|
S.C. ISECO S.A.
|
Da
|
27
|
S.C. MORE BUSINES
|
-
|
28
|
S.C. MOBILSERVICE S.A.
|
Da
|
29
|
S.C.MONDO TRADE S.R.L.
|
Da
|
30
|
SC DRIVE IN 2000 SRL
|
Da
|
|
Căi ferate
|
|
31
|
DEPOUL DE LOCOMOTIVE E1
|
Da
|
|
DEPOUL DE LOCOMOTIVE E1
|
Da
|
|
Utilităţi
|
|
32
|
S.C. SALUBRISERV S.A.Muncitorilor
|
Da
|
33
|
SC SEMTEST SA
|
Da
|
|
Comercializare uleiuri
|
|
34
|
S.C. OMW MINERALOIL ROMANIA S.R.L.
|
Da
|
35
|
S.C. MURI BENZ OIL S.R.L
|
Da
| Suficienţa datelor
Pe parcursul strângerii datelor, multe dintre reţelele de apă erau în curs de amenajare (vor fi finalizate în 2007 sau 2008), iar în momentul elaborării Planului de Ansamblu a fost dificil de concluzionat ce aglomerare urbană poate fi atribuită ca proprietar al reţelei de apă sau nu.
Concluzii
Zona este bine dezvoltată din multe puncte de vedere: industrie, număr de locuitori, sisteme de alimentare cu apă şi canalizare. Tendinţele de dezvoltare se vor axa pe îmbunătăţirea şi modernizarea sistemelor şi utilităţilor existente.
2.10.4.3Canalizare
Zonă slab dezvoltată in domeniul epurării apelor uzate. În oraşul Sărmaşu este în funcţiune o infrastructură învechită cu un grad ridicat de uzură; iar în comuna Râciu se află în derulare un proiect de dezvoltare a infrastucturii.
Colectarea apei reziduale
Canalizarea oraşului Sărmaşu are o lungime de 1,2 km, construită din olane de beton, cu un grad avansat de uzură şi o vechime de 48 de ani.
Canalizarea comunei Acatari este situată în acelaşi loc ca şi reţeaua de distribuţie apă .
Tratarea apei reziduale
Statie de epurare – construită în anul 1986, epurare mecanică cu o capacitate proiectată de 480 m.c./zi, nepusă în funcţie.
Gestionarea nămolului
Nu este cazul.
Facilităţi industriale pentru apa reziduală
Nu este cazul.
Suficienţa datelor
Date fiind utilităţile existente datele colectate reprezintă maximumul care a putut fi obţinut la nivelul actual al MP-ului..
Concluzii
Zona G este o zonă unde implementarea sistemului de apă şi canalizare reprezintă principala necesitate. Gestionarea locală trebuie îmbunătăţită cu sprijinul Consiliului Judeţean şi operatorul sistemului trebuie să facă parte din ROC viitor.
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă potabilă, cât şi stabilirea unor soluţii adecvate pentru canalizarea din Zona G va conduce la creşterea nivelului de trai.
2.10.5.Facilităţile existente în Zona Sovata Sistemul de alimentare cu apă
Zona este dominată de oraşul Sovata şi de propriile staţii de tratare reziduuri şi ape menajere. Satele din zonă au un sistem de apă la nivelul puţurilor de apă potabilă, operate şi în curs de a fi instalate, dar nicio reţea de canalizare.
Zona are o industrie importantă dezvoltată de tipul turismului balnear, Sovata fiind o staţiune balneară bine cunoscută încă din anul 1875.
Cu privire la aceasta, sistemul de apă şi de apă reziduală a oraşului Sovata au fost dezvoltate pentru asigurarea confortului cerut de nivelul staţiunii balneare. Sovata are 2 staţii de tratare apă şi o staţie de tratare apă reziduală. Staţiile sunt bine operate dar învechite (mai ales staţia nr.1) şi acestea au probleme cu piesele de schimb.
Oraşul Sovata (inclusiv zona staţiunii balneare) are reţeaua împărţită în 4 ramuri de distribuţie. Staţia nr. 1 operează în toate cele 4 zone de distribuţie şi Staţia nr. 2 operează numai în 2 zone de distribuţie (zone care aparţin oraşului).
O altă aglomerare urbană importantă este cea dominată de oraşul Miercurea Nirajului, din aceasta fac parte şi comunele: Eremitu, Chiheru de Jos, Hodaşu, Vărgata, Magherani, Găleşti, Păsăreni. Deoarece aceasta zonă nu dispune de siteme centralizate de alimetare cu apă potabilă sau de sisteme de canalizare, sub-capitole urmatoare vor descrie situatia existenta a orasului Sovata.
Pentru localitatile situate de-a lungul linie Magherani – Gheorghe Doja (inclusiv Miercurea Nirajului) problema asigurarii apei va fi rezolvata prin realizarea noii statii de apa la Miercurea Nirajului (detalii in capitolul 3 al Master Planului).
Sursa de apă
Staţia de tratare apă nr. 1 are ca sursă captarea Pârâului Sebeş. Captarea (captare de fund) furnizează un debit de 57 l/s. Apa brută prezintă toate caracteristicile specifice sursei montane: valori scăzut de turbiditate (<10NTU) şi valori scăzute de încărcare cu substanţe organice.
Sursa staţiei de tratare apă nr. 2 este un bazin de captare al Pârâului Sovata. Captarea este situată pe un baraj local (parte dintr-o centrală de electricitate). În prezent, centrala este desfiinţată. Debitul furnizat este de 44 l/s.
Ambele surse sunt exploatate la debite maxime, şi nu li se mai poate adăuga debite suplimentare.
Caracteristicile ambelor surse sunt bune pentru scopul avut în vedere al lucrărilor (apa brută este caracterizată ca fiind “sursă slab poluată”, în conformitate cu NTPA 013).
Tratarea apei
Staţia de tratare apă nr. 1 Staţia este în funcţiune din anul 1966. Apa brută trece din bazinul de captare printr-o unitate de îndepărtare nisip (L=19,20m, l=5,90m şi H=1,50m). După aceea apa brută ajunge în camera de degajare aer (V=10m3) şi merge mai apoi la unitatea de exploatare. De-a lungul racordului dintre cele două unităţi are loc injectarea reactivilor. Reactivii sunt: soluţie de sulfat de aluminiu şi soluţie de carbonat de sodiu.
Apa este trecută în unităţile de filtrare de contact (4 unităţi cu suprafaţă filtratului de 46,50m2). Mediile de filtrare sunt reprezentate de nisipul cu 2 grosimi diferite care asigură 2 moduri de filtrare diferite. În primul strat are loc precipitarea coagulării, iar în al doilea strat are loc decantarea.
Figura Nr. 2 27 – Unităţile de filtrare din marmură Figura Nr. 2 28 – Instalaţia de clorurare
Apa decantată trece prin unităţile de filtrare dotate cu marmură ca mediu de filtrare (2 unităţi de filtrare cu o suprafaţă de filtrare de 63,40m2).
Apa filtrată este trecută în rezervorul de contact de 40m3 şi prin intermediul gravităţii ajunge în oraş sau prin pompare, ajunge într-un rezervor local de depozitare de 150m3 (nevoi interne). În bazinul de contact are apoi loc injectarea cu clor ca fază a post - clorurării.
Staţia de tratare apă nr. 2. Staţia este în funcţiune din anul 1992. Din bazinul de captare situat la barajul centralei electrice, apa ajunge într-o cameră de distribuţie. Acolo debitul este împărţit în două, o cantitate de apă merge către Staţia nr. 2 şi o cantitate ajunge la centrala electrică ca apă industrială.
Apa brută are o calitate similară cu apa brută utilizată pentru Staţia nr. 1.
După captare, apa brută trece printr-o unitate de îndepărtare nisip (L=19,20m, l=5,90m şi H=1,50m). După aceea, apa ajunge, prin intermediul gravităţii, în 2 rezervoare radiale de sedimentare (D=8m, V=200m3). În liniile de admisie ale rezervoarelor de sedimentare are loc injectarea cu reactivi. Reactivii utilizaţi sunt: sulfatul de aluminiu şi clorul (în faza de pre-clorurare).
Apa tratată ajunge în unităţile de filtrare de contact (4 unităţi de filtrare cu o suprafaţă a filtratului de 38.0m2). La fel ca la Staţia nr. 1, mediul de filtrare este nisipul cu 2 grosimi diferite care asigură 2 moduri de filtrare diferite. În primul strat are loc precipitarea coagulării, iar în al doilea strat are loc decantarea.
Apa filtrată ajunge într-un bazin de contact de 20 m3, acolo unde are loc injectarea cu clor, ca faza de pre-clorurare. Apa este pompată de aici într-un rezervor de depozitare de 50m3 şi, după aceea, în reţeaua de distribuţie (2 zone de distribuţie ale oraşului Sovata).
Nămolul colectat în timpul proceselor tehnologice desfăşurate în ambele staţii este depozitat într-un bazin local de evacuare.
Din ambele staţii sunt alimentate reţelele de apă ale comunelor apropiate, cum ar fi Ghindari şi Trei Sate. La momentul colectării datelor şi al elaborării Planului Principal, comunele Eremitu şi Hodosa făceau progrese cu sistemul de apă – puţuri publice de apă potabilă.
Figura Nr. 2 29 – Rezervorul de pregătire a sulfatului de aluminiu Figura Nr. 2 30 – Unitatea de filtrare
Figura Nr. 2 31 – Schema staţiei de tratare apă
Rezervoare şi staţii de pompare
Aşa cum am menţionat mai sus, oraşul Sovata are 4 zone de distribuţie, fiecare fiind deservită de un rezervor.
Oraşul şi staţiunea balneară sunt alimentate cu apă după cum urmează:
-
zona 1: rezervoare de 250m3 şi 750 m3;
-
zona 2: 2 rezervoare de 1.000m3;
-
zona 3: rezervor de 1.000m3;
-
zona 4: rezervor de 500m3.
Comuna Ghindari este deservită de un rezervor de 200m3.
Satul Trei Sate este deservit de un rezervor de 200m3.
Datorită situării geografice, sistemul de apă este acţionat prin intermediul gravităţii şi nu este necesară existenţa unei staţii de pompare.
Aducţiune
Conductele de transmitere care aparţin staţiilor de tratare apă ale Sovatei sunt prezentate mai jos:
Tabelul Nr. 2 45 – Conductele de transmitere din Sovata
DIAMETRU
(mm)
|
MATERIAL
|
VECHIME
(ani)
|
TRASEUL DE LA:
|
250
|
AZBO
|
36
|
Barajul Sebeş
|
250
|
Oţel
|
31
|
Fabrica Sebeş
|
1000
|
PREMO
|
22
|
Barajul Valea Sovătii
|
300
|
PE
|
1
|
Valea Soveţii
| Distribuţia apei
Reţeaua de apă din oraşul de apă este prezentată mai jos:
Tabelul Nr. 2 46 – Reţeaua de apă din oraşul Sovata
DIAMETRU
(mm)
|
MATERIAL
|
VECHIME
(ani)
|
LUNGIMEA
(km)
|
50
|
Oţel
|
27
|
2,50
|
100
|
Oţel
|
32
|
12,50
|
150
|
Ductil
|
57
|
4,20
|
175
|
Oţel
|
40
|
4,50
|
200
|
AZBO
|
42
|
12,20
|
250
|
Oţel
|
40
|
2,80
|
300
|
Oţel
|
42
|
2,40
|
Reţeaua de apă a sistemului compus din comuna Ghindari şi satul Trei Sate este prezentată mai jos:
Tabelul Nr. 2 47 – Reţeaua de apă a comunei Ghindari şi a satului Trei Sate
DIAMETRU
(mm)
|
MATERIAL
|
VECHIME
(ani)
|
LUNGIMEA
(km)
|
110
|
PE
|
5
|
2,30
|
90
|
PE
|
5
|
2,80
|
63
|
PE
|
5
|
3,70
|
50
|
PE
|
5
|
1,20
|
Zona industrială a Sovatei este situată în sudul oraşului. Pentru deservirea acestei zone este amplasată o conductă de oţel, Dn 100, veche de 35 de ani, dar care în prezent este dezafectată.
Contorizarea apei
Apa distribuită în reţeaua oraşului Sovata este contorizată 87% cu ajutorul debitmetrelor: Aradora, EFG, Zenner, Werhle.
Apa de la orificiul de evacuare al Staţiei nr. 2 pentru comuna Ghindari este şi ea contorizată.
Dostları ilə paylaş: |