“Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Mures”


Tabelul Nr. 2 16 – Evoluţia principalilor indicatori economici în Târgu Mureş, 2009 - 2011



Yüklə 2,29 Mb.
səhifə42/109
tarix04.01.2022
ölçüsü2,29 Mb.
#61100
1   ...   38   39   40   41   42   43   44   45   ...   109
Tabelul Nr. 2 16 – Evoluţia principalilor indicatori economici în Târgu Mureş, 2009 - 2011




UNIT

2009

2010

2011

Populaţia totală

Persoane

131753

129801

127849

Populaţia activă

Persoane

111609

89562

89494

- în % din total

%

69

69

70

Numărul de angajaţi din care în:

Persoane

55,394

55,143

n/a

- agricultură

%

0.3

0.2

n/a

- industrie şi construcţii

%

35.9

37.0

n/a

- construcţii

%

7.3

7.4

n/a

- servicii

%

15.1

15.1

n/a

- servicii

%

41.4

40.3

n/a

Rata şomajului

%

2.06

1.61

2.15

Sursa: INS, Autorităţile locale

În conformitate cu caracterul industrial al oraşului Târgu Mureş, aproximativ 37% din populaţie este angajată în sectorul industrial. Şi partea mare din populaţie angajată în servicii şi partea scăzută care activează în agricultură sunt de asemenea tipice pentru oraşele mari ca Târgu Mureş.



REGHIN

Reghin are o populaţie de 31657 locuitori (2011), fiind al doilea municipiu ca mărime din judeţul Mureş. Este situat la 32 km de Târgu Mures, capitala judeţului, la 102 km de Cluj-Napoca, capitala judeţului Cluj şi la 63 km de capitala judeţului Bistriţa-Năsăud, Bistriţa.



Reghinul este bine cunoscut în România şi peste graniţe sub numele “Oraşul viorilor” sau “noua Cremona”, datorită construirii de viori şi faptului că simbolul oraşului este o vioară. Companiile specializate în producerea instrumentelor muzicale şi în prelucrarea lemnului, metalurgie, producerea încălţămintei, industria alimentară şi construcţii determină profilul industrial al municipiului. În prezent, este considerat printre primele localităţi din judeţ cu privire la numărul companiilor private / numărului de locuitori.

Tabelul Nr. 2 17 – Evoluţia principalilor indicatori economici în Reghin, 2009 - 2011




UNITATEA

2009

2010

2011

Populaţia totală

Pers

36023

33840

31657

Populaţia activă

Pers

124748

11746

10922

- în % din total

%

34.65

34.71

34.50

Numărul de angajaţi din care în:

Pers

n/a

n/a

n/a

- agricultură

%

0.63

0.48

0.47

- industrie şi construcţii

%

66.37

68.04

68.76

- comerţ




11.55

11.51

11.53

- servicii

%

21.45

19.96

19.24

Rata şomajului

%

n/a

n/a

n/a

Sursa: INS, Autorităţile locale
TÂRNĂVENI

Târnăveni are o populaţie de 20685 locuitori (2011),. Cu toate că este documentat încă din 1278, localitatea şi-a început dezvoltarea doar în secolul 20 datorită extragerii gazului metan. Preponderent, industria chimică determină profilul industrial al zonei, alături de producere de sticlă şi materiale de construcţie, mobilă şi ceramică.



Lacurile formate de-a lungul râului Sarat în partea de sud-est a oraşului conţin nămoluri cu caracteristici terapeutice importante, fiind o resursă naturală care trebuie valorificată.

Tabelul Nr. 2 18 – Evoluţia principalilor indicatori economici în Târnăveni, 2009 - 2011




UNITATEA

2009

2010

2011

Populaţia totală

Persoane

25852

23268

20685

Populaţia activă

Persoane

17874

14745

n/a

- în % din total

%

69,14

63.37

n/a

Numărul de angajaţi din care în:

Persoane

7094

7090

n/a

- agricultură

%

0,92

0,71

n/a

- industrie

%

58.17

59.79

n/a

- construcţii

%

0.69

0.71

n/a

- comerţ

%

9.26

9.25

n/a

- servicii

%

30.96

29.55

n/a

Rata şomajului

%

5.91

3.56

8.81

Sursa: INS, Autorităţile locale

2.6.Evaluarea cadrului instituţional şi legal

2.6.1.Cadrul Administrativ General

2.6.1.1Fundamentul Autorităţilor Publice din România


În baza articolului 3 din Constituţia României, teritoriul românesc este organizat pe judeţe, oraşe şi comune. Există 41 de Judeţe, 276 oraşe (la sfârşitul anului 2003) şi dintre acestea 82 sunt municipii şi 2.685 comune, plus capitala Bucureşti.

În conformitate cu Constituţia României, autorităţile publice trebuie să aplice legislaţia în vigoare şi, în plus, au rolul de a oferi servicii publice, conform legislaţiei. În această privinţă, există două categorii principale de Administraţie Publică.



  • Administraţia Publică Centrală (Guvern, Ministere, Instituţia Prefecturii, alte organe centrale);

  • Administraţia Publică Locală (Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Primăria, Serviciile Publice Locale);

Consiliul Judeţean are rolul de coordonare a consiliilor locale din municipalităţile, oraşele şi comunele din cadrul judeţului

2.6.1.2Gestionarea şi Implementarea Fondurilor UE


România beneficiază de Cadrul Comunitar de Asistenţă (CSF), în baza Planulului Naţional curent de Dezvoltare. CSF este un contract încheiat între Comisia Europeană şi Statul Membru, care stabileşte direcţia şi volumul suportului financiar, în cadrul Fondurilor Structurale, pentru implementarea iniţiativelor de dezvoltare. CSF constă în priorităţile care pot fi atinse prin cel puţin un Program Operaţional.

Comitetul Naţional pentru Coordonarea procesului de pregătire şi administrare a instrumentelor structurale, la care se va face referire mai târziu sub numele de „Comitetul Naţional de Coordonare” este comitetul responsabil cu asigurarea coordonării eficiente a procesului care urmează a fi implementat. Aceasta se face la nivel naţional, pentru procesul de pregătire a cadrului principal legislativ, instituţional şi procedural cu scopul implementării instrumentelor structurale, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin negocierile de la Capitolul 21 "Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale".



Programele Operaţionale (OP-uri) sunt documente aprobate de CE, specificând implementarea priorităţilor sectoriale (determinate în Planul Naţional de Dezvoltare), spre a fi finanţate prin intermediul CSF. Procedurile specifice operaţionale şi de management, ţinând de implementarea OP-urilor, sunt descrise în detaliu în cadrul Completării Programului, care a fost pregătit de Autoritatea Conducătoare.

Hotărârea Guvernului Nr. 497/2004 din aprilie 2004 stabileşte managementul, coordonarea şi implementarea responsabilităţilor privind fondurile de post-aderare la UE şi documentele strategice.

Construcţia cadrului principal instituţional privind politica de coeziune şi instrumentele structurale din România a fost demarată prin decizia Guvernului nr. 497/2004, referitoare la stabilirea cadrului principal instituţional pentru coordonarea, implementarea şi conducerea instrumentelor structurale, care a stabilit următoarele:



  • Cadrul instituţional pentru nivelul Autorităţilor Manageriale, Autorităţilor de plată şi Organizaţiilor Intermediare;

  • Principalele atribuţii ale Autorităţilor Manageriale pentru Cadrul Comunitar de Asistenţă, Autorităţile de Conducere pentru Programele Operaţionale, Autorităţile de Conducere pentru Fondul de Coeziune şi Autorităţile de plată, pe baza normelor comunitare;

  • Obligaţia tuturor Autorităţilor de conducere, Autorităţilor de plată şi Organizaţiilor Intermediare de a stabili unităţile de audit;

  • Obligaţia de a respecta principul separării globale a funcţiilor;

  • Flexibilitatea suficientă a cadrului instituţional, funcţia dezvoltării viitoare a politicii de coeziune şi viitoarea realizare a programului;

Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 a fost modificată şi înlocuită cu HG nr. 1179/2004.

Tabel Nr. 2 19 – Cadrul comunitar de asistenţă

CADRUL COMUNITAR DE ASISTENŢĂ

AUTORITĂŢILE DE CONDUCERE – MINISTERUL ECONOMIE ŞI FINANŢE PUBLICE



Program Operaţional (OP)

Autorităţi Manageriale

Competitivitate Economică Crescută (SOP)

Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice

Infrastructura Transporturilor (SOP)

Ministerul Transporturilor

Infrastructura Ambientală (SOP)

Ministerul Mediului şi Dezvoltarea Capacităţii de Susţinere

Dezvoltarea Resurselor Umane (SOP)

Ministerul Muncii, Familiei şi Oportunităţilor de Egalitate

Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (SOP)

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Dezvoltare Regională (ROP)

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Căminelor

PO Asistenţă Tehnică

Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice

FONDUL DE COEZIUNE

AUTORITATEA MANAGERIALĂ – MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR PUBLICE



Tipul Proiectului

Organizaţie Intermediară

Infrastructura Transporturilor

Ministerul Transporturilor

Infrastructura Mediului

Ministerul Mediului şi Dezvoltarea Capacităţii de Susţinere

AUTORITĂŢI SPECIALIZATE ÎN PLĂŢI

Ministerul Finanţelor Publice

Fondul de Dezvoltare Regională Europeană (ERDF)

Fondul Social European (ESF)

Fondul de Coeziune (CF)


Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Industria Alimentară şi Dezvoltarea Rurală

Orientarea Agriculturii Europene şi fondul Pentru Persoane Împuternicite – secţiunea „Orientare”

Instrumentul Financiar pentru Orientarea în Domeniului Pescuitului



SOP – Program Operaţional Sectorial

ROP – Program Operaţional Regional



Yüklə 2,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   38   39   40   41   42   43   44   45   ...   109




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin