“Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Mures”



Yüklə 2,29 Mb.
səhifə109/109
tarix04.01.2022
ölçüsü2,29 Mb.
#61100
1   ...   101   102   103   104   105   106   107   108   109

Gestionarea nămolului


Nămolul evacuată pe paturile de uscare ale Staţiei de epurare apă reziduală Reghin şi este transportat cu camioanele către zona de depozitare reziduuri existentă.

Facilităţi industriale pentru apa reziduală


Zona J este dominantă din punctul de vedere industrial de oraşul Reghin.

Datorită faptului că Zona Reghin face parte din Bazinul Hidrografic Mureş, aici există mult facilităţi industriale de apă reziduală.



Tabelul Nr. 2 504 – Consumatorii industriali principali

NR.

COMPANIA

FACILITĂŢI DE PRE-TRATARE

1

LAZAR SRL (Producere de obiecte ceramice şi de beton)

Da

2

REMEX SA (Mobilă)

Da

3

DISTILERIILE REGUN SRL (Băuturi alcoolice)

Da

4

AMIS IMPEX SA (Mobilă)

Da

5

AMIS MOB SA (Mobilă)

Da

6

ALPINA SA (Producere de încălţăminte)

-

7

TRAM SA (Automobile)

Da

8

AGROMEC SA (producere prin turnare)

Da

9

LEMN-METAL (Mobilă)

Da

10

METALURGICA SA (Accesorii de automobile)

Da

11

HUMI SA (Piese din metal)

-

12

PRODCOM GEOSIM SRL (Piese din metal)

-

13

PRODLEMN SA (Producere de cherestea)

Da

14

MOBEX SA (Producere de cherestea)

-

15

LARIX SRL (Mobilă)

Da

16

HORA SA (producere de viori)

Da

17

IRUM SA (Echipament de cherestea)

Da

18

HELIANTUS SRL (Produse lactate)

Da

19

SUCMEROM SRL (Produse din fructe)

Da

În restul Zonei J nicio altă industrie locală nu are facilităţi de pre-tratare.

Suficienţa datelor


Din cauza faptului că este o zonă mixtă cu diferite niveluri de dezvoltare ale apei şi apei reziduale, datele colectate au reprezentat maximul care a putut fi adunat. Deoarece proprietarul şi operatorul sistemelor de apă erau diferiţi de la caz la caz, mai ales consiliile locale, datele tehnice necesare sunt mai puţine.

Altfel, în timpul adunării datelor şi elaborării Planului Principal, multe comune aveau în cursul executării modernizării reţelei de apă şi apă reziduală.


2.11.Concluzii si Rezumat pentru Judetul Mures


Judeţul Mureş , o parte pitorească a regiunii Carpato Danubiană, este situatî în partea central–nord- estică a munţilor Transilvaniei frumosi ca o citadelă, intre 240 şi 25015’ longitudine estică şi 46°4’ şi 47°12’ latitudine nordică. Teritoriul judeţului ocupă depresiunea intercarpatică ce coboară uşor în trepte de la vârfurile vulcanice ale munţilor Călimani (2100 m ) şi Gurghiu spre jumătatea Câmpiei Transilvaniei (280 m ), fiind tăiat de valea Mureşului şi văile celor două Târnave şi de afluenţii acestora. Suprafaţa judeţului este de 6714 mp, ocupând 2,8% din suprafaţa României. Vecinii săi sunt : judeţul Braşov în sud – est , judeţele Sibiu şi Alba în sud, judeţul Harghita în est, judeţul Cluj în vest, judeţul Bistriţa – Năsăud în vest – nord – vest şi judeţul Suceava ţn nord.

În Ianuarie 2007 , Mureş a avut o populaţie de 582.274 reprezentând 22,04% din populaţia regiunii centrale şi densitatea populaţiei a fost de 86,72 locuitori / kmp , din care 48,8% din populaţie locuieşte în zona urbană şi 51,2% din polulaţie locuieşte în zona rurală.

Capitala judeţului este Tîrgu Mureş.

Judeţul este împărţit în următoarele zone administrative:

4 municipii: Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Reghin, Târnăveni;

7 oraşe: Luduş, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Sarmaşu, Sângeorgiu de Pădure şi Ungheni;

91 comune;

460 sate.

Situaţia regionalizării serviciilor de alimentare cu apă sau canalizare în judeţul Mureş este avansată datorită participării în proiectul SAMTID. Există un operator regional ( S.C. Compania Aquaserv S.A.) cu o capacitate instituţională bine dezvoltată, operand în şase oraşe mari din judeţul Mureş şi într-un oraş din judeţul Harghita. Prin proiectele MUDP I şi ISPA implementate în Tîrgu Mureş şi proiectul SAMTID implementat în Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc infrastructura alimentării cu apă şi canalizării a beneficiat de îmbunătăţiri. Operatorul regional are cinci ani vechime, procesul de consolidare este în desfăşurare şi standardele serviciilor diferă de la un oraş la altul .

Un rezumat al situaţiei din fiecare zonă identificată este prezentat mai jos:



Zona : Sighişoara: Staţiile de tratare au fost proiectate pentru cantităţi mari de apă şi lucrează la mai puţin de o treime din capacitatea lor. Problemele majore sunt:

Conducta de alimentare Dn600, L=6.00km – freabilitare totală;

Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare a oraşului Sighişoara – reabilitări necesare;

Staţia de epurare Sighişoara reproiectare necesară a schemelor tehnologice şi îmbunătăţire prin adăugarea treptei terţiare (conform cu Anexa 1 din TOR);

Îmbunătăţirea infrastructurii alimentării cu apă şi canalizării pentru comuna Albeşti;

Situaţia sistemului de apă al comunelor Daneş şi Apold necesită clarificări instituţionale şi imbunătăţiri tehnologice;



Zona : Aceasta este formată dintr - o mulţime de comune şi sate , cele mai importante sunt oraşele Sângeorgiu de Pădure şi comuna Fântânele. Zona este prost reprezentată din punct de vedere a alimentării cu apă şi a canalizării. Probleme majore sunt:

Reabilitarea şi îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a comunei Sângeorgiu de Pădure;

Reabilitarea şi îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a comunei Fântânele;

Pe baza captării situată în comuna Fântînele va fi dezvoltat sistemul de alimentare cu apă pentru sate.



Zona : Târnăveni şi satele înconjurătoare. Principalele probleme sunt:

Staţia de epurare din Târnăveni necesită reproiectare şi îmbunătăţire prin treaptă terţiară (conform cu Anexa 1 din TOR);

Captarea pentru staţia de tratare Târnăveni necesită lucrări hidrotehnice amonte şi aval;

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a comunei Adamus;

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare pentru aglomerarile urbane bazate pe infrastructura oarşului Târnăveni .

Zona : Luduş şi satle înconjurătoare . Principalele probleme sunt:

Situaţia staţiei de epurare a oraşului Luduş , ce aparţine acum unei fabrici private de zahăr;

Îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în satele înconjurătoare.

Zona : Iernut şi satele înconjurătoare. Principalele probleme sunt:

Reabilitarea şi îmbunătăţirea staţiilor existente de tratare şi de epurare;

Dezvoltarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalozare ale zonei E, o singură linie: Cipău – Oarba de Mureş – Dileu Vechi – Dileu Nou – Sănmărghita sau linie secundară :Lechinţa – Iclanzel.

Zona : capitala judeţului Mureş , Tîrgu-Mureş. Aceasta este o zona bine dezvoltată din multe puncte de vedere: industrie, populaţie, system de alimentare cu apă şi canalizare. Dezvoltarea se va concentra asupra îmbunătăţirii şi modernizării sistemului existent.

Zona : Oraşul Miercurea Nirajului şi reprezintă cea mai sărăcăcioasă zonă în privinţa sistemului de alimentare cu apă şi canalizare.

Zona : Oraşul Sovata şi staţiile proprii de tratare şi epurare. Principalele probleme sunt:

Reabilitarea şi retehnologizarea staţiei de epurare existentă în Sovata;

Extinderea reţelei de canalizare pentru oraşul Sovata şi aglomerările urbane din zona H;

Extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de alimentare cu apă pentru satele din zona H (Eremitu – Hodosa – Isla).



Zona : Oraşul Reghin cu staţiile proprii de tratare şi epurare şi aglomerările urbane situate în nordul judeţului.. principalele probleme: În satele din subzone situate în mediu muntos sistemul de alimentare cu apă nu există sau există sub forma sistemelor locale aprovizionate din fântâni sau captări montane coordinate de consiliile locale. Sistemul de alimentare cu apă aprovizionează reţeaua de comune Deda, Aluniş, Ruşi Munţii and Brancoveneşti.

Situaţia curentă şi problemele identificate în judeţul Mureş sunt următoarele:



Categorie

Situaţie curentă

Lipsuri sau probleme identificate

Circuitul de apă potabilă

11 sisteme sunt operaţionale la nivel de judeţ;

7 dintre ele fiind importante (opereaza in marile orase ale judetului);

Conducta principală şi conductele de distribuţie sunt diferite ca: diametre, materiale şi anii de operare;


- Probleme cu starea tehnică a conductelor principale (vârstă, fisuri existente, pierderi), necesită reabilitare totală;

- conductele de distribuţie sunt vechi (necesită reabilitare) sau zone urbane noi nu au conducte (necesită extinderi, staţii de pompare noi, rezervoare noi );

Rata conectării variază de la 57% ( oraşul Iernut ) la Sighişoara or Tg. Mureş (95%)


Staţii de tratare

7 staţii de tratare sunt operaţionale în zonele urbane din râurile Mureş, Târnava Mică sau Târnava Mare;

4 staţii de tratare sunt operaţionale în zonele rurale din izvoare montane (in special).



- capacitatea producţiei de apă este mai mică de nivelul proiectat;

- starea tehnică variază, de la staţii vechi (învechit) ca staţia de tratare Iernut , Sighisoara la staţii rehabilitate ca staţia de tratare Tg. Mures ;

- condiţiile tehnice ale staţiilor de tratare rurale sunt variate , de la mediocre (Apold) la medii (Bistra Muresului).


Reţea de distribuţie

Lungimea totală a reţelei : 1360 km

-numeroase secţiuni ale reţelei de distribuţie sunt vechi (30 de ani sau peste) ceea ce conduce la pierderi semnificative şi/sau infiltraţii (40-50%);

-starea avansată de uzură şi fisuri pentru o serie de vane, situaţie ce creşte suprafaţa de conducte adiacente izolate (în cazul avariilor sau lucrărilor de intervenţie);

-debit şi presiune insuficiente în cazul alimentării cu apă , datorită subdimensionării conductelor;

-dificultate în alimentarea cu apă la presiune mare;

-probleme cu etanşeitatea instalaţiilor hidraulice si pereţilor rezervoarelor , ce duce la pierderi de apă în camera vanelor.

- o mulţime de conducte de apă potabilă din azbo – ciment

- o multime de probleme datorită folosirii fontei în reţeaua de distribuţie a ape ice duce la dificultăţi în întreţinere şi reparaţii


Sistemul de colectare ape uzate

Cel puţin 9 sisteme sunt considerate ca operaţionale. Colectoarele şi canalizarea (menajera, pluvial) variază în termini de: diametre, materiale şi ani de operare.

- sistemele de colectare existente au probleme ca: fisuri, pierderi de apă, îmbătrânire (sau materiale de proastă calitate) sau extindere insuficientă;

- rata conectării variază de la 0% în comune la 43% (oraşul Iernut ) sau Tg. Mureş (95%).



Nivel de epurare

7 staţii de epurare sunt operaţionale.

- staţia de epurare a oraşului Luduş aparţine unei fabrici private (zahăr);

- capacitatea staţiei de epurare este sub nivelul proiectat;

- staţiile de epurare au diferenţe în ratele de epurare , în treptele mecanice şi biologice

- localităţile Miercurea Nirajului şi Fântânele au staţii de epurare locale, dar sunt non-operationale.



Performanţa epurării

Staţiile de epurare sunt proiectate pentru treapta mecanică şi cea biologică

- staţia de epurare Iernut funcţionează doar pe treapta mecanică;

- staţia de epurare Tg. Mureş este în proces de reabilitare a treptei biologice (cu finanţare ISPA).



Exploatarea nămolului

Ca regulă principală în judeţ , nămolul este depozitat în gropi pentru deşeuri .

- depozitarea este monitorizată de Apele Romane şi Agenţia de Mediu;

- în anul 2005 nicio decizie nu afost elaborată de consiliul judeţean in vederea folosirii nămolului în agricultură (conform cu Ordinul 344/160804);



- nămolul de la staţia de epurare este folosit în agricultură de către deţinătorul fabricii de zahăr



1 NMS-10: Noi state membre care s-aui alăturat UE la 1 mai 2004.

2 Venitul per capita a fost obţinut prin împărţirea venitului mediu brut al gospodăriei la numărul mediu de membri ai gospodăriei, astfel permiţând o mai bună comparaţie între diferite zone şi regiuni locuite, adică fără efectul de distorsionare dat de diferitele dimensiuni ale gospodăriilor.

AECOM INGENIERIA S.R.L.- SAFEGE S.A. NANTERRE FRANCE - TRACTEBEL ENGINEERING S.A

/

Yüklə 2,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   101   102   103   104   105   106   107   108   109




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin