Extrasenzoriale

Mitocondriile, cancerul şi celulele stem

Este cunoscut de asemeni faptul că multiplicarea celulară este influenţată de către mitocondrii prin poziţia lor în celulă faţă de centrozom (centrul celular), acest fapt conducând, aparent misterios, la apariţia celulelor fiice canceroase ce au mai mult de 3 perechi de centrioli şi la moartea celulelor mame lipsite de centrioli. Un alt fapt cunoscut este reapariţia bolii după 40-45 de zile (perioada necesară multiplicării celulare) de la implantul organelor provenite din celule stem (Universitatea Michigan), deoarece în microbiomul respectivei persoane se află microbi ce păstrează informaţia despre boala avută anterior, chiar dacă organul bolnav a fost extirpat. (ref. 4.1, 1st EMBO Conference)
Scurt istoric

În 2010 a fost descoperit secretul motilităţii şi orientării spermatozoizilor pe baza apariţiei, la pătrunderea lor în vagin, a emisiei unui flux de electroni de către nucleul din capul spermatozoidului, flux ce scanează organismul femelei şi localizează ovulul (ref. 1.39, Brooks). În 2011 oamenii de ştiinţă au descoperit că microbiomul influenţează mediul, de la meteorologie la epidemiologie (ref. 1.36, Myers). În 2012 a fost descoperit efectul de stress introdus neuronilor de către mitocondrii (ref. 1.31, Cheng). În 2013 s-a descoperit că radiaţiile ultraviolete produc mutaţii în ADN, prin introducerea unei informaţii suplimentare ce poate cauza efecte rele sau bune, de la stres la repararea structurii de ADN (ref. 1.26, Idowu). În 2014 s-a descoperit bio-GPS-ul din creier (ref. 1.23, Sharlach). În 2015 cercetătorii chinezi au reuşit manipularea celulelor cu ajutorul undelor electromagnetice (ref. 1.9, Cyranoski). În 2016, datorită lipsei mitocondriilor paternale din sperma băieţilor făcuţi în vitro ce cauzează lipsa de motilitate a spermatozoizilor, se propune ca aceşti spermatozoizi să fie echipaţi artificial cu echipamente tehnice de orientare şi deplasare a spermatozoidului către ovul, deoarece pe de o parte această tehnologie este mai puţin costisitoare decât fertilizarea în vitro, iar pe de altă parte prin această tehnologie se poate implanta în creierul viitorului organism, încă de la ferilizare, o interfaţă de comunicare prin unde electro-magnetice (ref. 1.2, Zhou, ref. 1.5, Derla şi ref. 1.20, Heinz).

În altă ordine de idei dezvoltate în domenii de cercetare mai puţin riguroase decât cercetarea ştiinţifică, este cunoscut faptul că natura vie răspunde într-un limbaj specific speciei, dar încă necunoscut, la atitudinea în care a fost tratată (consultată / întrebată) de către mediul înconjurător, fie prin influenţa nocivă asupra vieţuitoarelor a undelor electro-magnetice produse de om, fie prin utilizarea lor în tratamentele medicale, fie prin utilizarea noilor aparate cu unde electromagnetice destinate alungării dăunătorilor (rozătoare, păsări).

Toate aceste referinţe, ce încep să reducă doza de incertitudine în cercetarea ştiinţifică prin implicarea raţională a omului în domeniul vieţii şi în modelarea ei pe baza modificărilor genetice, pot fi explicate cu uşurinţă pe baza aşa numitei rezonanţe sau compatibilităţi electromagnetice existentă între senzorii biologici electromagnetici ce se pot afla în organismele vii şi undele electromagnetice existente în atmosferă, putând fi descrisă teoretic prin utilizarea seriilor Fourier a funcţiilor periodice.

Din aceste motive, certificarea ştiinţifică a acestei ipoteze genetice va conduce cu siguranţă la privirea cu alţi ochi a vieţii şi a interacţiunii vieţuitoarelor, putând avea şi un impact major în educaţie şi în sănătate, dar şi în celelalte domenii de activitate.

5. Definirea obiectivului cercetării
Scopul principal al cercetării practice în domeniul energeticii vieţuitoarelor şi a capacităţii lor de comunicaţie extrasenzorială este o provocare a abordării ştiinţifice interdisciplinară prin intermediul noilor descoperiri ale undei gravitaţionale (aceasta putând fi numită o componentă a părţii întunecate a universului = "materie / energie / lumină" întunecată) şi constă în trei obiective precise, numite direcţii complementare de cercetare:

a) - descoperirea şi stabilirea frecvenţelor de lucru a undelor electromagnetice rezonante prin intermediul acestor bio-traductoare reprezentate de mitocondriile maternale şi paternale, ce asigură o compatibilitate electromagnetică specifică şi puternic individualizată în funcţie de diversitatea speciilor vieţuitoarelor;

b) - certificarea genetică a moştenirii mitocondriilor pe cale paternală şi localizarea lor cu precizie în organismele vii nemodificate genetic, combinată cu certificarea lipsei lor din seminţele OMG-urilor;

c) - conceperea, testarea şi validarea unor indicatori de calitate a vieţii măsurabili pe câmpurile electromagnetice emise de vieţuitoare, ce completează măsurătorile actuale efectuate biologic pe mitocondrii şi pe microbiomul specific lor.
Un scop secundar al acestei cercetări aplicative interdisciplinare este înţelegerea evenimentelor care apar în urma practicilor geneticii moderne, prin referire la cauzalitatea comportamentală a vieţuitoarelor determinată printr-o nouă strategie de urmărire şi diagnostic a lor. Înainte de utilizarea şi extinderea pe scară largă a unei noi tehnologii genetice, principiul precauţiei, bazat pe ipoteza consecinţelor nebănuite ale calculului eronat, ne impune introducerea unei strategii de viitor prin viziune şi modelare ipotetică. Pe baza analizei rezultatelor unui astfel de proces, numit trasabilitate în managementul cunoaşterii şi calităţii totale, se poate prognostica cu o precizie crescută evoluţia în timp a vieţii, urmând ca aceasta să devină un argument ştiinţific al criticii obiective adusă producerii şi răspândirii pe scară largă a organismelor modificate genetic, ce se bazează în primul rând pe eliminarea mitocondriilor paternale şi înlocuirea mitocondriilor maternale, ale căror funcţii nu sunt total cunoscute (Natura 2000 – program ce prevede introducerea la scară planetară a OMG-urilor în proporţie de 80-85%, inclusiv a oamenilor, prin rescrierea ADN-ului cu ajutorul laserului 3D). În acest sens, amintesc faptul că la Cluj există un caz singular în România al unui proces intentat Ministerului Agriculturii şi câştigat în 2010 de organizaţia ecologică non-guvernamentală Agent Green pentru interzicerea cultivării porumbului modificat genetic MON810, deoarece acesta produce cancer unor organe interne ale animalelor hrănite cu el.