Extrasenzoriale



Yüklə 0,98 Mb.
səhifə1/21
tarix25.07.2018
ölçüsü0,98 Mb.
#57927
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   21


BIO-COMUNICAŢII
EXTRASENZORIALE


oua

Ministerul Educaţiei

şi

Cercetării Ştiinţifice

Universitatea Tehnică

din

Cluj Napoca

Program de cercetare ştiinţifică

Bio–comunicaţii extrasenzoriale


Numele şi prenumele doctorandului: Coşciug Alexandru

Data înmatriculării la doctorat: 28 septembrie 2015

Conducător de doctorat: prof. dr. ing. BORDA MONICA

Domeniul: inginerie electronică şi telecomunicaţii

Limba de desfăşurare a doctoratului: română

Data finalizării proiectului: 28 septembrie 2018

Editura MARIA-CRISTINA

Str. I.L. Caragiale nr. 24,

Câmpulung, Argeş, România

Tel / Fax: 0248 510 688

e-mail: clepsydra92@gmail.com


Editori: Maria Cristina Pitulan,

George Valeriu Coşciug

Alexandru Boris Coşciug

© Copyright Editura Maria Cristina, 2018

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României



Alexandru Boris Coşciug

Bio - comunicaţii extrasenzoriale

Câmpulung, Argeş, Octombrie 2018, Editura Maria Cristina



ISBN - pre-editare octombrie 2017

Tipografia GIC

Câmpulung, Argeş,

Cuprins
1. Proiect de Cercetare Ştiinţifică – Bio-comunicaţii extrasenzoriale -pg. 7

1.I. Tema de cercetare -pg. 7

1.I.1 – Formularea temei de cercetare -pg. 7

1.I.2 – Încadrarea temei în contextul preocupărilor şi cercetărilor ştiinţifice`-pg. 8

1.I.3 – Motivarea alegerii temei -pg. 10

1.I.4 – Referiri la cercetări anterioare -pg. 11

1.I.5 – Definirea obiectivului cercetării -pg. 13
1.II. Problema de cercetare -pg. 14

1.II.1 - Presupoziţii teoretice şi metodologice -pg. 14

1.II.2 – Formularea problemei de cercetare -pg. 16

1.II.3 – Ipoteza de cercetare -pg. 17

1.II.4 – Alegerea metodelor de cercetare -pg. 18

1.II.5 – Forme de colaborare ştiinţifică, surse bibliografice noi şi posibilităţi

de documentare, de colectare şi de prelucrare a datelor -pg. 19
1.III. Etapele de realizare ale procesului de cercetare -pg. 20

1.III.1 – Etapele procesului de cercetare -pg. 20

1.III.2 – Denumirea rapoartelor de cercetare -pg. 21

1.III.3 – Cheltuieli de cercetare -pg. 21


1.IV Prognozarea rezultatelor posibile ale procesului de cercetare -pg. 22

1.IV.1 – Contribuţii personale şi ale terţlor la cercetarea temei -pg. 22

1.IV.2 – Posibilităţi de utilizare concretă a rezultatelor -pg. 22

1.IV.3 – Posibilităţi de publicare a rezultatelor -pg. 22

1.IV.4 – Concluzii -pg. 22
1.V Bibliografie -pg. 23

1.V.1 – Articole -pg. 23

1.V.2 – Rapoarte -pg. 26

1.V.3 – Cărţi -pg. 26

1.V.2 – Conferinţe -pg. 28
2. Raport 1 de Cercetare Ştiinţifică – Bio - antene -pg. 29

2.1. Rezumat -pg. 29

2.2. Introducere -pg. 31

2.3. Conţinutul cercetării -pg. 32

2.4. Cocluzii şi direcţii viitoare de cercetare -pg. 78

2.5. Recunoaşteri şi mulţumiri -pg. 79

2.6. Anexe -pg. 79

2.7. Bibliografie -pg. 84



3. Raport 2 de Cercetare Ştiinţifică – Codificarea genomului -pg. 91

3.1. Rezumat -pg. 91

3.2. Introducere -pg. 95

3.3. Conţinutul cercetării -pg. 98

3.4. Rezultate, concluzii şi direcţii viitoare de cercetare -pg. 109

3.5. Recunoaşteri şi mulţumiri -pg. 111

3.6. Conflict de interese -pg. 112

3.7. Bibliografie -pg. 114

3.8. Anexă -pg. 117
4. Raport 3 de Cercetare Ştiinţifică – Mitocondrii: descriere şi rol -pg. 119

4.1. Rezumat -pg. 119

4.2. Introducere -pg. 122

4.3. Conţinutul cercetării -pg. 131

4.4. Rezultate, concluzii şi direcţii viitoare de cercetare -pg. 140

4.5. Recunoaşteri şi mulţumiri -pg. 144

4.6. Conflict de interese -pg. 145

4.7. Bibliografie -pg. 146

4.8. Anexă -pg. 150

4.9. Articol – Biofizica în cancer -pg. 151

Se va adăuga în 30 martie 2018

5. Raport 4 de Cercetare Ştiinţifică – Rezultate experimentale -pg.

5.1. Rezumat -pg.

5.2. Introducere -pg.

5.3. Conţinutul cercetării -pg.

5.4. Rezultate, concluzii şi direcţii viitoare de cercetare -pg.

5.5. Recunoaşteri şi mulţumiri -pg.

5.6. Conflict de interese -pg.

5.7. Bibliografie -pg.

5.8. Anexe -pg.

Se va adăuga în 30 septembrie 2018



6. Raport final de Cercetare Ştiinţifică -pg.

6.1. Rezumat -pg.

6.2. Introducere -pg.

6.3. Conţinutul cercetării -pg.

6.4. Rezultate, concluzii şi direcţii viitoare de cercetare -pg.

6.5. Recunoaşteri şi mulţumiri -pg.

6.6. Conflict de interese -pg.

6.7. Bibliografie -pg.

6.8. Anexe -pg.


Proiect (program) de cercetare ştiinţifică
Numele şi prenumele doctorandului: Coşciug Alexandru

Data înmatriculării la doctorat: 28 septembrie 2015

Conducător de doctorat: prof. dr. ing. BORDA MONICA

Domeniul: inginerie electronică şi telecomunicaţii

Limba de desfăşurare a doctoratului: română

Data susţinerii proiectului: 28 martie 2016
Bio–comunicaţii extrasenzoriale
I. Tema de cercetare

"Paradoxul dintre domeniile culturale şi cele de cercetare este: acolo unde pentru unii termenul armonică reprezintă un sunet şi emoţia care se poate naşte la auzul său, pentru ceilalţi armonicele îi retrimet la studenţie unde principalul actor era matematicianul francez al secolului nouăsprezece, Joseph Fourier." (ref.2.4, MGE)


1. Formularea temei de cercetare: BIO-COMUNICAŢII EXTRASENZORIALE

"O teorie nouă trebuie să fie elegantă, simplă, compactă, suplă, adaptabilă, practicabilă şi bună şi să răspundă celor două cerinţe ale unei teorii bune:



a) - trebuie să descrie precis o clasă largă de observaţii pe baza unui model care conţine numai câteva elemente arbitrare;

b) - trebuie să facă predicţii definite asupra rezultatelor observaţiilor viitoare."

(ref. 3.41, Hawking)

În limbajul actual utilizat în genetică, prin termenul bio-comunicaţii se înţelege în mod special procesul de transmitere a informaţiilor obţinute de om în procesul de cercetare a vieţii, a vieţuitoarelor şi a mediului ambient.

Tema de cercetare propusă se bazează pe atribuirea adiţională a funcţiei de bio-senzor electromagnetic sau antenă de comunicaţie cunoscutelor centrale energetice ale celulelor, mitocondriile, numite în genetică şi senzori de stres.

Pentru a deosebi cercetarea noastră dezvoltată într-un domeniu complet nou şi insuficient studiat până acum de către oamenii de ştiinţă, bio-comunicaţiile vieţuitoarelor prin unde electromagnetice, am adăugat termenul extrasenzoriale, pentru a puncta fenomenul care iese din spectrul celor cinci simţuri fundamentale cunoscute, acceptate şi studiate acum de oamenii de ştiinţă: auzul, gustul, mirosul, pipăitul şi văzul. Este cunoscut faptul că funcţiile acestor cinci simţuri sunt datorate echipării vieţuitoarelor cu bio-senzori specializaţi care recepţionează mesajele din exterior şi transmit în corpul vieţuitoarelor, printr-un mecanism încă neelucidat complet, semnale specifice către creier prin sistemul neuronal, pe baza cărora este modelat şi motivat comportamentul ulterior al acestora.

"Studiul macroscopic al fenomenelor electrice şi magnetice este subordonat studiului fenomenelor mecanice şi termice, deoarece identificarea stărilor electrice şi magnetice ale corpurilor şi mărimilor primitive necesare caracterizării lor nu se poate face decât indirect (nefiind direct accesibile simţurilor noastre)... deoarece acestea ajung în stări a căror caracterizare apare incompletă, adică insuficientă pentru a asigura prevederea evoluţiei lor viitoare (atragerea unor corpuri, orientarea în spaţiu)... În aceste stări corpurile au proprietăţi noi, care prezintă un caracter extrinsec şi trecător... Stările electrice şi magnetice pot fi comunicate şi retrase după voie corpurilor respective, care pot fi readuse în stările iniţiale... În identificarea stărilor electrice şi magnetice ale corpurilor se ajunge la concluzia că, atunci când se găsesc în aceste stări, corpurile interacţionează local cu un sistem fizic distinct de ele, răspândit în spaţiu şi în jurul lor şi care mijloceşte transmisiunea la distanţă a acţiunilor ponderomotoare între ele: câmpul electromagnetic." (3.51, Timotin)



Mitocondriile, aceste organite celulare foarte mici, au fost descoperite în 1886 de Richard Altmann şi sunt întâlnite în toate tipurile de celule eucariote. Studiul funcţionării mitocondriilor a fost şi în atenţia cercetătorului român George Palade, care în 1953 a publicat prima imagine detaliată a lor. Deşi este cunoscut faptul că lipsa mitocondriilor din celule sau încetarea funcţiilor cunoscute ale acestora conduc implicit la moartea celulei şi la încetarea vieţii, deoarece ele introduc în corpul vieţuitoarei o reacţie inversă necunoscută prin care se programează moartea celulei, multe întrebări au rămas fără răspuns (1.30, Pagliarini).

Yüklə 0,98 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   21




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin