Adresa web:http://www.mmuncii.ro
- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM)
http://www.muncainstrainatate.anofm.ro
http://www.anofm.ro/
Portalul EURES : http://www.anofm.ro/eures/
EURES reprezintă o retea de cooperare între serviciile publice de ocupare a fortei de munca europene ; a fost creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European şi Elveţia.
Parteneri serviciilor publice în cadrul acestei reţele sunt sindicatele, organizaţiile patronale şi alţi actori implicaţi în piaţa muncii. Reţeaua este coordonată de Comisia Europeană.
ANOFM oferă servicii de mediere a muncii în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European în calitatea sa de membru EURES.
6. FISCALITATEA ÎNTREPRINDERILOR ÎN FRANŢA
6.1 Impozitul pe societate (Impôt sur les sociétés)
Impozitarea în Franţa a unei societăţi străine
Din momentul în care o societate străină exersează în Franţa o activitate care produce beneficii, aceste beneficii sunt impozitate. Regulă se aplică indiferent care este forma de exploatare a societăţii: filială, sucursală, sediul permanent.
Determinarea sumei de impozitat
Sunt supuse impozitului pe societate veniturile din care se scad elementele deductibile.
Veniturile sunt constituite din rezultatele în urma activităţii, vânzările sau prestările de servicii.
Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersată, fiind vorba în principal de : amortizări; provizioane; chirii ale imobilelor şi materialelor; salarii; taxe sociale; cumpărarea de materiale;costurile cu energia; chletuieli de publicitate; comisioane financiare, etc.
Amortizări
Fondurile fixe sunt amortizate de o manieră liniară conform duratei probabile de utilizare. Când este vorba de materiale de producţie achiziţionate în stare nouă, se pot aplica coeficienţi de accelerare de 1,25 la 2,25 asupra ratelor de amortizare liniare.
Materialele şi utilajele utilizate pentru operaţii de cercetare ştiinţifică şi tehnică, achiziţionate înainte de 1 ianuarie 2004, beneficiază de un sistem de amortizare degresiv majorat (coeficienţi de 1,5 la 2,5).
Materialele destinate economiei de energie, software, echipamentele de producţie a energiilor regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural, GPL) se amortizează pe o durată de 12 luni.
Rata de impozitare
Rata standard este de 33,33 %.
Întreprinderile mici (sunt întreprinderile în care cel puţin 75% din acţiuni sunt deţinute direct sau indirect de persoane fizice sau societăţi care declară o cifră de afaceri mai mică de 7 730 000 de euro) sunt impozitate cu 15% pentru partea de beneficii inferioară baremului de 38 112 euro sau la taxa standard pentru beneficiile care depăşesc acest plafon.
Taxă redusă de 15% pentru plus valoarea obţinută din redevenţele de proprietate industrială.
O cotizaţie socială de 3,3% se aplică întreprinderilor ale căror beneficii impozabile la taxa normală sunt superioare sumei de 2 289 000 euro.
Reportarea pierderilor
Pierderile constatate pot fi reportate pe anii următori fără limită de durată. Ele pot fi reportate şi în trecut, pe baza regimului de carry back, însă numai pe trei ani care preced perioadă deficitară.
Impozitarea dividendelor
Rata este de 10% în conformitate cu prevederile Convenţiei fiscale româno-franceze.
6.2 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Taxa standard la vînzarea de bunuri şi servicii este de 19%. Mai sunt taxe reduse de 5,5% care se aplică produselor alimentare, anumitor produse agricole, medicamentelor (5,5 % sau 2,1%), cărţilor, renovarea clădirilor, serviciilor hoteliere, transportului public, anumitor activităţi de distracţie.
6.3 Taxe vamale
Bunurile circulă liber în interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate decât o singură dată la importurile extra-comunitare, chiar dacă ele sunt expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care intră în Franţa pot fi reexportate către un alt stat membru UE fără a plăti taxe vamale.
Un dispozitiv de suspendare a plăţii TVA este prevăzut pentru operaţiunile referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal.
Întrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativă pentru circulaţia majortităţii mărfurilor între statele membre UE. Pentru schimburile intra-comunitare este nevoie de intocmirea unei declaraţii de schimburi de bunuri (Declaration d’Echanges de Biens - DEB) în scopuri statistice. Întreprinderile franceze care primesc marfuri de la un stat membru UE pentru o valoare anuală care depăşeşte 150 000 de euro şi cele care exportă în alt stat membru, trebuie să întocmească în fiecare lună declaraţia DEB.
6.4 Taxe locale
6.4.1 Taxa profesională
Această taxă a fost suprimată de la 1.01.2010, având ca obiectiv stimularea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Aplicarea măsurii în 2010 va costa statul 12,3 miliarde de euro. Legea finaţelor pe 2010 prevede înlocuirea taxei profesionale cu o contribuţie econoomică teritorială (CET) compusă dintr-o cotizaţie funciară şi o cotizaţie pe valoare adăugată a întreprinderilor. Acest dispozitiv permite menşinerea unei legături fiscale între colectivităţile teritriale şi întrprinderi, dat fiind ca taxa profesională era stabilită la nivel local.
6.4.2 Alte taxe locale
În această clasificare mai figurează: taxa funciară, datorată de propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorată de ocupanţii localurilor cu destinaţie de locuinţă, indiferent că sunt propietarii sau chiriaşii. Aceste taxe sunt calculate în funcţie de valoarea locativă a bunului în cauză. Valoarea locativă este fixată de autorităţile administrative.
6.5 Avantaje fiscale pentru investitori
Creditul impozit pentru cercetare
Întreprinderile cu activitate industrială, comercială sau agricolă, care efectuează cheltuieli pentru cercetare pot obţine un credit de impozit care se repercutează asupra impozitului pe societate. Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate în cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe întreprindere pe un an.
Creditul impozit „Tehnologii noi”
Creditul este rezervat întreprinderilor mici şi mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni).
Exonerarea temporară de la plata impozitului pe societăţi
Întreprinderile nou create în anumite zone pot, sub anumite condiţii, să beneficieze de exonerarea temporară şi degresivă a impozitului pe societăţi. Exonerarea este de 100% în primii 2 ani.
Impozitarea întreprinderilor inovante
Dispozitivul este destinat să ajute tinerele întreprinderi inovante ale căror cheltuieli de cercetare ating cel puţin 15% din totalul cheltuielilor. Acesta permite exonerarea parţială a acestor întreprinderi de impozitul pe societăţi, de taxa profesională şi de taxa funciară timp de 8 ani, în limita a 100.000 de euro pe o perioadă de 36 luni.
Dispozitivul se adresează întreprinderiilor mici şi mijlocii (mai puţin de 250 de salariaţi, cifra de afaceri inferioară la 40 milioane de euro sau un total de bilanţ mai mic de 27 milioane de euro) care sunt deţinute majoritar de persoane fizice sau de către societăţi care indeplinesc aceste criterii.
Detalii privind impozitarea pot fi obţinute de pe site-ul: www.impots.gouv.fr
7. AJUTOARE PUBLICE PENTRU INVESTIŢII ÎN FRANŢA
Principii generale privind investiţiile străine în Franţa
În conformitate cu prevederile Codului Monetar şi Financiar, Titlul V
“ Relaţiile financiare cu străinătatea –Investiţiile străine“, investiţiile străine în Franţa sunt, de principiu, libere de orice control administrativ.
În conformitate cu art. L 151-1 până la art. L 152-6 din Codul Monetar şi Financiar, următoarele demersuri administrative trebuie îndeplinite înainte de efectuarea unei investiţii străine în Franţa:
- depunerea unei simple declaraţii administrative la Ministerul Economiei, Finanţelor şi Ocupării Forţei de Muncă (Direction du Tresor) pentru operaţiunea de creare a unei întreprinderi noi sau de preluare a unei participaţii la capitalul unei întreprinderi de drept francez prin care se obţine mai mult de o treime din capital sau din voturi, în cazul că investiţia depăşeşte 1,5 milioane de euro;
- depunerea unei declaraţii în scop statistic la instituţiile de credit, pentru operaţiunile prin care nerezidenţii achiziţionează cel puţin 10% din capitalul sau drepturile de vot ale unei intreprinderi rezidente în Franţa;
- obţinerea unei autorizaţii administrative prealabile de la Ministerul Economiei, Finanţelor şi Ocupării Forţei de Muncă în cazul investiţiilor străine în Franţa, chiar cu titlul ocazional, pentru activităţile de natură să aducă atingere ordinii publice, securităţii publice sau intereselor de apărare naţională, precum şi activăţile de cercetare, producţie sau de comercializare a armelor, muniţiilor, pudrelor şi substanţelor explozibile.
Conform legislatiei comunitare, Franta a instituit un sistem de ajutoare diversificat pentru a raspunde nevoilor investitorilor. Ajutoarele se declina in functie de finalitatea proiectului (investitii productive, cercetare si dezvoltare, inovatie, formare profesionala).
-
Ajutoare pentru investitii si crearea de intreprinderi de catre marile intreprinderi in regiunile ramase in urma in materie de dezvoltare economica, sau reconversie industriala, conform unei harti aprobate de Comisia Europeana.
NOTA: Pana la sfarsitul anului 2010, va functiona un regim tranzitoriu care permite acordarea de ajutoare pana la nivelul de 500.000 de euro pentru intreprinderile situate pe tot teritoriul national.
-
Zonarea comunitara a ajutoarelor cu finalitate regionala conditioneaza ajutoarele pentru investitii si ratele de interventie. Conform hartii cu ajutoare de finalitate regionala aprobata de Comisia Europeana pentru Franta (perioada 2007-2013), ajutorul maximal oscileaza intre 10 si 15% din valoarea investitiilor pentru investitiile marilor intreprinderi si de 20% la 35 % pentru IMM-uri. Cand proiectul de investitii este superior sumei de 50 milioane de euro, rata de interventie a autoritatilor publice trebuie redusa conform regulilor comunitare (de ex. 5% pentru investitiile intre 50 si 100 milioane de euro).
-
Dispozitive publice de ajutor in zonele cu finalitate regionala
-
Prima de amenajare a teritoriului (PAT) pentru industrie si servicii. PAT este o subventie acordata in functie de numarul de locuri de munca create. Prima este calculata in functie de proiect (numar de locuri de munca si valoarea investitiei), ea putand ajunge pana la 15.000 de euro pentru loc de munca infiintat.
-
Ajutoare din partea colectivitatilor locale: subventii PAT; ajutor pentru sectorul imobiliar de intreprinderi, etc., plafonate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o perioada de 3 ani (clauza de minimis), care poate fi majorat pana la 500.000 de euro pana la sfarsitul anului 2010.
-
Exonerari fiscale si sociale (noua taxa care inlocuieste taxa profesionsala de la 1.01.2010, taxa funciara, exonerari de la plata impozitului pe societati, exonerari pentru taxe sociale si patronale. Exonerarile sunt limitate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o perioada de 3 ani (plafon de minimis). Conform planului de relansare economica la nivel comunitar, plafonul de minimis poate fi ridicat pana la 500.000 de euro, pana la sfarsitul anului 2010.
-
Ajutoare pentru investitii in afara zonelor de finalitate regionala. Pe restul teritoriului francez, ajutoarele pentru investitii productive sunt posibile in favoarea IMM-urilor. Valoarea maxima a ajutorului echivaleaza cu 7,5% din investitiile intreprinderilor medii si de 15% pentru intreprinderile mici (sau 200.000 de euro pe o perioada de 3 ani daca aceasta suma este mai favorabila).
-
Ajutoare pentru investitiile IMM-urilor din partea statului si regiunilor pentru achizitionarea de echipamente tehnologice;
-
Ajutoare pentru sectorul imobiliar al intreprinderilor;
-
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER).
-
Ajutoare pentru formare profesionala si creare de locuri de munca
-
Ajutoare publice pentru creare de locuri de munca. Intreprinderile de toate marimile primesc ajutoare pentru creare de locuri de munca, fara a avea o legatura cu o investitie;
-
prima regionala pentru creare de locuri de munca;
-
Fondul de Restructurare a Industriei de Aparare, ajutor pentru crearea de locuri de munca plafonat la 3.200 de euro pe loc de munca.
-
Ajutoare pentru formarea salariatilor. Sunt suportate costurile de personal ale formatorilor, cheltuieile de deplasare, amortizare a instrumentelor, etc. Autoritatile locale pot sustine actiuni de formare pentru durate cuprise intre 50 si 1200 de ore.
-
Ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie. Dispozitivul public francez de ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie este bazat in primul rand pe creditul de impozit cercetare calculat asupra 30% din cheltuielile anuale de cercetare.
-
Ajutoare in cadrul polilor de competitivitate
-
ajutorul poate varia intre 25 si 40 % din valoarea proiectului de cercetare;
-
exonerare de la plata impozitului pe societati pentru intreprinderile care obtin beneficii;
-
exonerare din partea colectivitatilor locale de la plata taxei funciare.
-
Ajutoare pentru investitiile care protejeaza mediul inconjurator. Autoritatile franceze pot acorda subventii marilor intreprinderi pentru investitiile lor care vizeaza sa depaseasca normele europene in materie de protectie a mediului. Aceste ajutoare pot reprezenta pana la 35% din cheltuielile marilor intreprinderi si 45% pentru cheltuielile IMM-urilor. Pot fi luate in calcul investitiile in terenuri, in cladiri, instalatii si echipamente destinate sa reduca poluarea.
Ajutoarele vizeaza:
-
IMM-urile pot fi ajutate pana la 15% pe o durata de 3 ani, pentru realizarea de investitii vizand conformarea la normele europene;
-
Toate intreprinderile pot beneficia de un ajutor pana la 30%, cand ele depasesc normele comunitare aplicabile;
-
Investitiile in materie de economie de energie, investitiile in favoarea productiei combinate de electricitate si caldura, investitiile in favoarea energiilor regenerabile pot beneficia de ajutoare de 40% din costurile eligibile;
-
Investitiile care favorizeaza energiile regenerabile pentru aprovizionarea in intregime a unei colectivitati pot primi ajutoare pana la 50% din valoarea proiectului.
8. UNELE ASPECTE PRIVIND PROMOVAREA EXPORTURILOR ROMÂNEŞTI
8.1 Facilitaţi vamale.
De la 1 ianuarie 2007, data aderării la Uniunea Europeană, nu există limite la exporturile noastre în Franţa, produsele româneşti bucurându-se de aceleaşi condiţii de acces ca mărfurile de origină comunitară. Problemele cu care se mai confuntă exportatorii români sunt cele legate de asigurarea standardelor de calitate, pentru a putea face faţă competitivităţii sporite pe o piaţă exigentă. Un impediment îl reprezintă şi nerespectarea termenelor de livrare asumate prin contract.
8.2 Relaţii financiare şi bancare româno-franceze
Exporturile româneşti pot beneficia şi de suportul financiar generat de următoarele elemente :
- largirea campului de intervemtie a organismului de grantare specializat in domeniul comertului exterior COFACE ;
- prezenta in Romania a companiei de asigurare GROUPAMA si a unor birouri de reprezentare a principalele bănci franceze;
- cumpărarea de catre Société Générale a pachetului majoritar de acţiuni la Banca Română de Dezvoltare, deţinând în prezent poziţia a doua în sistemul bancar din România;
- nu sunt creanţe guvernamentale de recuperat pe relaţia Franţa.
8.3 Elemente de analiză sectorială în 2010
Analiştii prevăd pentru 2010 o relansare a activităţii economice (creşterea PIB este prognozată la +1,4%), precum şi a schimburilor comerciale externe ale Franţei (importurile cu ... % şi a exporturilor cu 2,8%, faţă de anul 2009).
În contextul unei relansării economice fragile în prima parte a anului 2010 (+0,1% creştere PIB în primul trimestru 2010), se previzionează o reluare a creşterii importurilor şi exporturilor franceze.
La import în 2010, achiziţiile de produse manufacturate ar trebui să crească odată cu reluarea gradulă a cererii interne, şi, in principal, a investiţiilor întreprinderilor. Investiţiile vor fi facilitate şi de suprimarea taxei profesionale de la 1 ianuarie 2010 şi de prelungirea sistemului de rambursare anticipată a creditului impozit pentru cercetare.
Analiza sectorială, prezentată, în continuare, anticipează unele tendinţe care pot fi utile în construirea unor strategii de piaţă din partea societăţilor comerciale româneşti:
Industria automobilului. Vânzările de vehicule, susţinute de măsurile guvernamentale, au crescut cu 4% pe primele 10 luni din 2009. Pentru 2010, se prevede o diminuare a primei de casare la 700 de euro, la 1.1.2010, si la 500 de euro la 01.7.2010. De asemenea, se va reduce bonusul ecologic. Întreprinderile din acest sector se aşteaptă la o scădere a activităţii în primul trimestru 2010.
Siderurgie. Cu tot redemarajul cererii de oţel în China, prooducţia franceză de oţel a rămas scăzută în 2009 (-40% pe primele 8 luni 2009). Previziunile lasă se întrevadă o ameliorare a cererii de produse siderurgice de circa 10% în 2010.
Industria agroalimentară. Producţia industrială agroalimentară a rezistat bine la criză. Întreprinderile agoindustriale au menţinut rata de utilizare a capacităţilor de producţie (77%) şi nu au avut probleme de trezorerie. Activitatea ar trebui să se amelioreze în următoarele luni.
Industria textilă şi îmbrăcămintea. Volumul de afaceri a distribuitorilor de articole de îmbrăcăminte a scăzut cu 6% pe primele 9 luni din 2009. S-a constatat o reducere în volum a cumpărăturilor de îmbrăcaminte. Anumite mărci cunoscute (Morgan, Brabara sau Christian Lacroix) au fost plasate în redresare sau lichidare judiciară. In domeniul textil, producţia, consumul şi exporturile au scăzut în 2009.
Industria farmaceutică.Această ramură, împreună cu industria agroalimentară, râmâne singurul sector care a menţinut producţia sa în 2009. Industria farmaceutică franceză rămâne lider euopean. Medicamentele generice fiind puţin prezente pe piaţa (abia 20% din medicamentele consumate), laboratoarele au propus medicamente princeps cu importante reduceri de preţuri. Guvernul a autorizat industriaşii să fabrice medicamente generice chiar înainte de expirararea perioadei de exclusivitate din brevete, atunci când producţia este realizată în Europa.Întreprinderile de biotehnologie, care sunt puţin implantate în Franţa, vor beneficia de fonduri de investiţii de 140 milioane de euro.
-
Construcţii şi lucrări publice. Acest domeniu a continuat să sufere în 2009. Unele semne de revenire a activităţii s-au observat spere sfărşitul anului 2009. Reluarea tranzacţiilor este dificilă, în ciuda avantajelor acordate (o rata a dobânzii zero pentru construcţia de locuinţe noi). Perspectivele pentru primul semestru 2010 sunt pesimiste pentru ansamblull filierei construcţii, cu atât mai mult cu cât stocul de locuinţe de vândut râmâne important.
9.4. Modalităţi şi instrumente de plată folosite în Franţa
Printre mijloacele de plată, cartea bancară a devenit instrumentul cel mai utilizat în Franţa detronând cecul a cărei ultilizare este totuşi răspândită. Pentru anul 2008, cartea bancară a reprezentat 39,4% din numărul tranzacţiilor din sistemul interbancar faţă de 22,5% pentru cec.
În cazul că cecul nu este onorat într-un termen de 30 de zile de la data primei prezentări, acest instrument de plată oferă posibilitatea purtătorului să beneficieze de un titlu executoriu.
Scrisoarea de schimb este în netă restrângere în raport cu cecul, conservând totuşi un volum constant de plăţi. Ca modalitate de plată este atrăgătoare pentru întreprinderi, deoarece ea devine un mijloc de finanţare pe termen scurt.
Viramentul, chiar dacă este mai puţin utilizat decît cecul, s-a stabilizat în 2008, reprezentând 15,2% din numărul tranzacţiilor. Datorită reţelei Swift, utilizată de bănci, acest mijloc de plată a devenit rapid şi sigur atât pe plan intern, cât şi internaţional, în condiţiile instalării unei încrederi reciproce între partenerii comerciali.
Cu toate acestea, cecul şi viramentul reprezintă esenţialul din volumul de de plăţi scripturale, cu respectiv 31,8% şi 40,9% pentru fiecare din cele două instrumente.
Tehnici de încasare. În conformitate cu Legea privind noile reglementări economice din 15 mai 2001, penalizările de întârziere sunt în mod automat exigibile începând cu ziua în care urmează datei de plată înscrisă în factura.
Rata dobânzii şi condiţiile de aplicare trebuie fixate prin condiţiile generale de vânzare - iar în lipsa acestora, rata aplicabilă va fi rata de refinanţare a Băncii Centrele Europene, majorată cu 10 puncte procentuale, de la 1 ianuarie 2009..
10. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMÂNO – FRANCEZE
Schimburile comerciale ale Romaniei cu Franţa se derulează, în baza regimului comercial definit prin “Tratatul de aderare a României la Uniunea Eurpeană”, semnat la Luxembourg, în data de 25 aprilie 2005.
Alte acorduri importante pe baza cărora se derulează schimburile bilaterale sunt:
-Acordul privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere, semnat la 27.09.1974, intrat in vigoare la 27.09.1975;
-Acord privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 21.03.1995, intrat in vigoare la 20.06.1996.
Rezultatele finale, la 31 decembrie 2009, arata ca volumul schimburilor comerciale romano-franceze a fost de cca 4,8 miliarde de euro de euro, Franţa fiind al 3-lea partener comercial al României.
Exporturile romanesti in 2009 au avut o evolutie mai puţin accelerată faţă de anii precedenţi, în condiţiile recesiunii economice, care a afectat atât Franţa, cât şi potenţialul de export al României. Totuşi, Franţa a rămas a 3-a destinaţie a exporturilor româneşti, cu un volum de export de cca 2,4 miliarde de euro (-4,2% fata de 2008), însă cu o pondere în volumul total de export al României în creştere. Importurile în 2009 din Franţa s-au redus substantial (-25,4%) comparativ cu 2008.
Schimburile comerciale au atins în anul 2008, cel mai ridicat nivel din istoria relaţiilor comerciale bilaterale, realizând un volum de 5,7 miliarde euro, din care export 2,5 miliarde euro (+9,19 %), Franţa fiind a treila partener al României, iar import 3,2 miliarde euro (+0,6%).
Principalele categorii de mărfuri exportate în Franţa in 2009:
- maşini, aparate şi echipamente electrice
- vehicule si echipamente de transport
- materii textile si articole din acestea
- mobilă şi articole de interior
- metale comune şi articole metalice
- materiale plastice şi articole din material plastic, cauciuc
- încălţăminte
- produse ale industriei chimice
- produse minerale
Principalele categorii de mărfuri importate din Franţa in 2009:
- maşini, aparate şi echipamente electrice
- vehicule si echipamente de transport
- produse chimice şi conexe
- metale comune şi articole metalice
- materii textile şi articole din acestea
- materiale plastice şi articole din material plastic
- animale vii si produse ale regnului animal
- hartie si carton
- produse ale regnului vegetal
11. COOPERAREA ECONOMICĂ ŞI INVESTIŢIILE DIRECTE FRANCEZE ÎN ROMÂNIA
Investitiile franceze in Romania, la data de 31 decembrie 2009, sub forma de investitii directe prin participare la capitalul social, depasesc 2,1 miliarde de euro
( Franţa ocupă locul 4, dupa Olanda, Austria si Germania), cu o cota de piata de 8,71 % din valoarea capitalului strain subscris in Romania, iar numarul de societati comerciale cu capital francez a fost de circa 6.100 (3,66% din totalul societatilor cu capital strain înmatricultate în Romania).
Domeniile în care s-au realizat investiţii sunt: industrie, telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul, transporturi, servicii profesionale, turism, comerţ cu ridicata, construcţii si agricultură.
Un clasament al societăţilor comerciale cu participare franceză prezintă pe primele locuri firmele: Automobile-Dacia SA, Orange Romania SA, Hiproma SA (Carrefour), Lafarge Romcim SA, Apa Nova Bucureşti SA, Vilmar SA, Alcatel Romania SA, World Trade Center Bucuresti SA, Danone-Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare SRL, Romcarton SA, etc.
Red. Nicolae Grigoreanu, ministru consilier - 30. 07. 2010
ANEXA I
Componenţa Guvernului Republicii Franceze
- la 30 iulie 2010-
M. François FILLON, Primul-Ministru
-
M. Jean-Louis BORLOO, Ministru de Stat, ministrul ecologiei, energiei, dezvoltării durabile şi mărilor, responsabil cu tehnologiile verzi şi negocierile privind climatul;
-
Mme Michèle ALLIOT – MARIE, Ministru de Stat, ministrul justiţiei şi libertăţilor ;
-
M. Bernard KOUCHNER, Ministrul afacerilor externe şi europene ;
-
Mme Christine LAGARDE, Ministrul economiei, industriei si ocupării forţei de muncă ;
-
M. Brice HORTEFEUX, Ministrul de interne, teritoriilor de peste mări şi colectivităţilor teritoriale ;
-
M. Eric WOERTH, Ministrul muncii, relaţiilor sociale, familiei, solidarităţii şi oraşelor;
-
M.François BAROIN, Ministrul bugetului, conturilor publice şi funcţiei publice;
-
M. Patrick DEVEDJIAN, Ministrul pentru relansare economică, pe lângă Primul-ministru
-
M. Luc CHATEL, Ministrul educaţiei naţionale, purtător de cuvânt al Guvernului;
-
Mme Valérie PECRESSE, Ministrul învăţământului superior şi cercetării ;
-
M. Hervé MORIN, Ministrul apărării;
-
Mme Roselyne BACHELOT-NARQUIN, Ministrul sănătăţii şi sporturilor;
-
M. Bruno LE MAIRE, Ministrul alimentaţiei, agriculturii şi pescuitului ;
-
M. Frédéric MITTERAND, Ministrul culturii şi comunicaţiei;
-
M. Eric BESSON, Ministrul imigraţiei, integrării, indentităţii naţionale şi dezvoltării solidare ;
-
M. Michel MERCIER, Ministrul spaţiului rural şi amenajării teritoriului;
-
M. Henri de RAINCOURT, Ministrul pe lângă Primul Ministru, însărcinat cu relaţiile cu Parlamentul;
-
M. Christian ESTROSI, Ministrul pe lângă, ministrul economiei, industriei si ocupării forţei de muncă, însărcinat cu industria;
-
Mme Marie-Lucie PENCHARD, Ministrul însărcinat cu teritoriile de peste mări, pe lângă Ministrul de interne, teritoriilor de peste mări şi colectivităţilor teritoriale ;
-
M.Marc-Phlippe DAUBRESSE, Ministrul tineretului si Solidaritatii
-
M. Laurent WAUQUIEZ, Secretar de Stat , însărcinat cu ocuparea forţei de muncă, pe lângă Ministrul economiei, industriei si ocupării forţei de muncă;
-
Mme Nathalie KOSCIUSKO-MORIZET Secretar de Stat însărcinat cu prospectiva, evaluarea politicilor publice şi dezvoltarea economiei numerice, pe lângă Primul Ministru ;
-
M. Dominique BUSSEREAU, Secretar de Stat însărcinat cu transporturile, pe lângă Ministrul de Stat, ministrul ecologiei, energiei, dezvoltării durabile şi mărilor;
-
Mme Valérie LETARD, Secretar de Stat pe lângă Ministru de Stat, ministrul ecologiei, energiei, dezvoltării durabile şi mărilor, responsabil cu tehnologiile verzi şi negocierile privind climatul;
-
M. Jean-Marie BOCKEL, Secretar de stat pe lângă ministrul justiţiei şi libertăţilor ;
-
M. Hervé NOVELLI, Secretar de Stat însărcinat cu comerţul, artizanatul, întreprinderile mici şi mijlocii, turismul, serviciile şi consumul, pe lângă Ministrul economiei, industriei si ocupării forţei de muncă;
-
Mme Fadela AMARA, Secretar de Stat însărcinată cu politica oraşelor, pe lângă Ministrul muncii, relaţiilor sociale, familiei, solidarităţii şi oraşelor;
-
M. Alain MARLEIX, Secretar de Stat la interne şi colectivităţile teritoriale, pe lângă Ministrul de interne, teritoriile de peste mări şi colectivităţile teritoriale;
-
Mme Rama YADE Secretar de Stat însărcinat cu sporturile, pe lângă Ministrul sănătăţii şi sporturilor ;
-
M. Hubert FALCO, Secretar de Stat însărcinat cu apărarea şi foştii combatanţi, pe lângă Ministrul apărării;
-
Mme Anne-Marie IDRAC, Secretar de Stat însărcinat cu comerţul exterior, pe lângă Ministrul economiei, industriei si ocupării forţei de muncă;
-
Mme Nadine MORANO, Secretar de Stat însărcinat cu familia şi solidaritatea, pe lângă Ministrul muncii, relaţiilor sociale, familiei, solidarităţii şi oraşelor;
-
Mme Chantal JOUANNO, Secretar de Stat însărcinat cu Ecologia, pe lângă ministrul ecologiei, energiei, dezvoltării durabile şi mărilor, responsabil cu tehnologiile verzi şi negocierile privind climatul;
-
M. Pierre LELLOUCHE, Secretar de Stat însărcinat cu afacerile europene , pe lângă Ministrul afacerilor externe şi europene;
-
Mme Nora BERRA, Secretar de Stat însărcinat cu persoanele în vârsta, pe lângă Ministrul muncii, relaţiilor sociale, familiei, solidarităţii şi oraşelor;
-
M. Benoist APPARU, Secretar de Stat însărcinat cu Locuinţele şi Urbanismul, pe lângă ministrul ecologiei, energiei, dezvoltării durabile şi mărilor, responsabil cu tehnologiile verzi şi negocierile privind climatul;
-
M. Georges TRON, Secretar de Stat însărcinat cu Functia Publica;
ANEXA II
MANIFESTARI EXPOZITIONALE ORGANIZATE IN FRANTA
Organizatorii de targuri si expozitii precum si agentiile organizatoare de evenimente sunt regrupati in cadrul Federatiei de Targuri, Saloane, Congrese si Evenimente din Franta, FSCEF, care reprezinta 90% din activitatea sectorului:
|