F4045-01-03-Act1-Pagina curenta


Evaluarea situaţiei din punct de vedere a respectării cerinţelor de mediu



Yüklə 2,06 Mb.
səhifə7/45
tarix12.01.2019
ölçüsü2,06 Mb.
#95125
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   45

2.7 Evaluarea situaţiei din punct de vedere a respectării cerinţelor de mediu

Aderarea la Uniunea Europeană are avantajul de a grăbi, pe baza experienţei acumulate de către statele dezvoltate, procesul aplicării unor măsuri legate de protejarea mediului ambiant în ţările nou acceptate.


Protejarea mediului ambiant înseamnă protejarea apei, aerului şi solului.
Bază legală a măsurilor de protecţie a mediului, în domeniul limitarii emisiilor de poluanti in apa şi sol, este reprezentatã de cãtre Directiva 1999/31/CE, referitoare la depozitarea deşeurilor. Potrivit prevederilor acestei directive, depozitarea deşeurilor lichide este interzisă.
În ceea ce priveşte poluarea aerului, poluanţii vizaţi sunt în special dioxizii de sulf, oxizii de azot şi pulberile. Emiterea acestor poluanţi în atmosferã este reglementată prin Directiva 2001/80/CE, referitoate la limitarea emisiilor de poluanţi provenite de la instalaţiile mari de ardere (P>20 MWt).
În ţările membre ale Uniunii Europene, ambele Directive sunt în vigoare deja, ele fiind transpuse şi în legislaţia românească.
HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor de NOx în aer provenite din instalaţiile mari de ardere, cu modificările din HG nr. 322/2005, este principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanţi (SO2, NOx şi pulberi) în aer de la instalaţiile mari de ardere, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).
Conform HG nr. 322/2005 titularii activităţilor instalaţiilor mari de ardere existente tip 1 care nu respectă valorile limită de emisie pentru SO2, NOx şi pulberi, trebuie să elaboreaze propuneri de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale în vederea atingerii valorilor limită de emisii până la data de 31.12.2006.
Pentru încadrarea în normele actualei legislaţii de mediu cazanul de abur nr. 5 de 420 t/h şi cazanul de apă fierbinte nr. 2 de 100 Gcal/h au fost echipate cu arzătoare cu funcţionare cu gaz şi păcură, separat, cu formare de NOx redus.
Celelalte cazane din centrală: cazanul de abur nr. 6, cazanul nr. 7 şi cazanul de apă fierbinte nr. 1 sunt echipate cu arzătoare de concepţie învechită. Aceste instalaţii de ardere nu mai corespund din punct de vedere constructiv la concentraţiile de emisii impuse de legislaţia actuală de mediu, fiind depăşite moral.
În ce priveşte emisiile de CO2: baza legalǎ pe plan mondial pentru procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (printre care şi CO2) o constituie Protocolul de la Kyoto, adoptat in decembrie 1997 cu ocazia celei de-a treia Conferinţe a Părţilor la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice.
Perioada 2008 ÷ 2012 reprezintǎ prima perioada de angajament a Protocolului.

România a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3/2001, asumându-şi astfel obligaţia de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) cu 8%, în prima perioadă de angajament, faţă de anul 1989.


În calitate de ţarǎ parte a Anexei I la Covenţia Cadru a Naţiunilor Unite, România poate utiliza Mecanismul implementării în comun (JI) pentru realizarea reducerilor de emisii.
Acest mecanism:

- Permite transferul/achiziţionarea cãtre/de la orice alta parte semnatara unitãţilor de reducere a emisiilor (ERU) rezultate din proiecte ce au ca scop reducerea de emisii de GES.

- Faciliteaza transferul tehnologiilor moderne, ‘’curate’’, în toate domeniile care produc emisii de gaze cu efect de serã, în special, în sectorul energetic.

- Maximizeazǎ efiecienţa mǎsurilor luate in plan national pentru evitarea si reducerea emisiilor poluante ce duc la schimbări climatice.


Emisiile anuale de CO2 – Sursa de producere a energiei electrice şi termice CET Brazi.
Cantitatea totală anuală de combustibil consumat pentru producerea energiei electrice şi termice în sursa de cogenerare CET Brazi în anul 2005, a fost de:

B total = 324 485 tcc/an, din care:

- gaz natural cu Pci = 8050 kcal/mc: 286 515 tcc/an

- păcură cu Pci = 9823 kcal/kg: 30 644 tcc/an

- gaz de rafinărie cu Pci = 11 159 kcal/kg 7 326 tcc/an
Pe baza acestor cantităţi de combustibil s-au determinat cantităţile anuale de CO2 emise în atmosferă, rezultând următoarele valori:


Emisii anuale de CO2

(t /an)


Anul

2005

Emisii CO2 din arderea gazului natural

468 664

Emisii CO2 din arderea păcurii

65 194

Emisii CO2 din arderea gazului de rafinărie

14 183

Total emisii CO2

548 041

În urma implementării măsurilor de eficientizare a funcţionării sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a Municipiului Ploieşti, măsuri care au în vedere promovarea de echipamente performante cu impact redus asupra mediului ambiant, compania va putea beneficia de venituri rezultate din vânzarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce contribuie la creşterea rentabilităţii proiectului.




CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ A REGIUNII




3.1. Contextul regional

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din suprafaţa României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Prezenţa în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea comunicaţii cu cele 8 ţării riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi deci acces la Portul Constanţa- principala poartă maritimă a ţării.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 judeţe (Argeş, Călăraşi, Dămboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 oraşe şi 509 comune cu 2018 sate.




Situat în partea centrală a României şi având o suprafaţă de 4.716 kmp, judeţul Prahova are o populaţie de 829.026 locuitori şi o densitate de 175,8 locuitori/km2, fiind al doilea după Bucureşti din acest punct de vedere. Gradul de urbanizare al judeţului este de 50,9%, iar populaţia ocupată are următoarea structură: 32,7% industrie, 24,4% agricultură, 6,7% construcţii si 36,2% servicii. Reşedinţa administrativă a judeţului este municipiul Ploieşti, cu o populaţiei de 234.707 locuitori. Situat pe pantele sudice ale Carpaţilor, aproape de curbura acestora, Judeţul Prahova este caracterizat de proporţionalitatea formelor de relief - munţi 26,2%, dealuri 36,5% şi câmpii 37,3%.
Din punct de vedere al organizãrii administrative, judeţul Prahova are 103 de unitãţi administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii şi 12 oraşe) şi 89 de comune.
3.1.1 Aspecte demografice
Regiunea Sud-Muntenia are o populatie de 3,342 mil. Locuitori, ceea ce reprezintă 15,4% din populaţia ţării.
Cu o densitate de 97 locuitori/km2, Regiunea Sud-Muntenia se caracterizează din punct de vedere al repartizării pe medii de trai prin faptul că 41,4% trăieşte în mediul urban iar 58,6% în mediul rural.
Evoluţia structrii pe vârste a regiunii relevă apariţia unui proces lent dar constant de îmbătrînire demogarfică, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente cât şi ţării, generat de scăderea natalităţii.
Populaţia regiunii începând cu anul 1990 a înregistrat un declin continuu, ca urmare a schimbărilor economice şi sociale specifice perioadei de tranziţie la economia de piaţă, ajungând ca în 2004 să scadă cu 6,67%. Judeţele unde acest proces este mai accentuat şi înregistrează valorile cele mai ridicate sunt Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi.

Sursa: INS,Statistică teritorială


Cu privire la forţa de muncă, populaţia activă, pe fondul unei tendinţe de scădere, era la sfârşitul anului 2004 de 1,183 mii. persoane cu 110, 8 mii persoane mai puţin decât în anul 2000.
Caracteristic forţei de muncă ocupate este faptul că un procent substanţial din aceasta (39,4%) lucrează în agricultură, restul de 51,6% fiind împarţită aproape egal între sectoarele industrie şi construcţii (29,4%) şi servicii comerciale şi sociale (31,2%).
Dezechilibrele economice din perioada de tranziţie au influenţat substanţial fenomenul de şomaj, astfel că în regiune la sfârsitul anului 2004 s-au înregistrat 94,7 mii şomeri reprezentând 17,0% din total ţară.
Rata şomajlui de 7,4% înregistrată la sfârşitul anului 2004 nu diferă cu mult de rata existentă la nivel naţional (6,3%).
Generat în mare parte de restructurarea unor întreprinderi importante, fenomenul de şomaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de muncă nou create, dinamica realativ crescătoate a acestora nefiind suficientă.
Caracteristicile populatiei se prezinta in tabelul urmator:





Suprafata
-Km2 -

Populatia
-nr.pers.-

Populatia ocupată
-mii pers.-

Rata somajului
-%-

Total Regiune

34453

3379406

1207.3

8,3

Arges

6826

652625

256.5

6,2

Calarasi

5088

324617

101.4

7.8

Dambovita

4054

541763

200.3

6.1

Giurgiu

3526

297859

90.1

7.5

Ialomita

4453

296572

98.2

11.1

Prahova

4716

829945

292.8

10,0

Teleorman

5790

436025

168.0

10.3

Yüklə 2,06 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   45




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin