F4045-01-03-Act1-Pagina curenta

FEDER

Obiectivul general al POS „Creşterea competitivităţii economice” este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Se urmăreşte o creştere medie a productivităţii de cca. 5,5% anual, până în anul 2015, permiţând României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Obiectivele specifice ale POS „Creşterea competitivităţii economice” (POS-CCE) sunt:

 Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv

 Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor

 Cresterea capacitatii C&D si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productiv,

 Valorificarea potentialului IT (tehnologia informaţiei) si aplicarea acestuia in sectorul public si privat

 Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic

Avand in vedere deopotriva, posibilitatile identificate pentru imbunatatirea competitivitatii

intreprinderilor romanesti pentru a face fata noilor provocari si folosirea oportunitatilor de a

opera pe Piata Unica Europeana, cat si eligibilitatea Romaniei pentru finantarea din FEDR, in

cadrul POS-CCE au fost identificate urmatoarele axe prioritare:

Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de productie

Axa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate

Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public

Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic

Axa Prioritara 5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri

Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica
Obiectivul Axei Prioritare 4 „Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic „ este acela de a reduce intensitatea energetică primară pentru atingerea ţintei nationale (reducere cu 40% pana in 2015) şi reducerea gradului de poluare a sectorului energetic. Romania este caracterizată printr-o intensitate energetica primară şi finală extrem de ridicată comparativ cu media UE 25 (aproximativ de 4 ori mai ridicata). Mai mult, intensitatea energetică reprezintă factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj fata de tarile UE. Acest decalaj poate constitui un factor negativ important pentru competitivitatea economiei nationale mai ales in perspectiva cresterii treptate a preturilor la energie si alinierea acestora la nivelurile europene.
Pentru reducerea acestui decalaj s-au identificat următoarele domenii de intervenţie:

 Imbunatatirea eficientei energetice

 Valorificarea resurselor regenerabile de energie

 Reducerea impactului negativ asupra mediului al functionarii sistemului energetic

Pentru fiecare din domeniile de intervenţie menţionate s-a conturat o serie de operaţiuni indicative care se prezintă sintetic în tabelul de mai jos:

Domenii de intervenţie	Operaţiuni indicative
Imbunatatirea eficientei energetice	 Sprijinirea investitiilor pentru construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, pentru retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate),  Sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice, in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de distributie,  Realizarea de investitii pentru interconectarea retelelor de transport a energiei electrice, a petrolului si gazelor naturale, cu retelele europene
Valorificarea resurselor regenerabile de energie	 Realizarea de investitii in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei si a resurselor geotermale si modernizarea celor existente.
Reducerea impactului negativ asupra mediului al functionarii sistemului energetic	 Realizarea de investitii in instalatii de desulfurare, arzatoare cu NOx redus si filtre pentru instalatiile mari de ardere

Avantaje aplicǎrii instrumentelor structurale sunt:

- Susţinerea obiectivului de investiţie ca proiect de importanţǎ majora la nivel naţional

- Utilizarea unor fonduri nerambursabile farǎ costuri financiare suplimentare care pot acoperi cca. 50 – 100% din valoarea investiţiei

Dezavantaje aplicǎrii instrumentelor structurale sunt:

- Constituirea co-finantarii locale de pana la 50% din valoarea investiţiei

- Preluarea, in totalitate, a riscurilor care pot apare pe durata de funcţionare

- Aplicarea regulii « n+2 », fondurile care nu vor fi cheltuite în termen de 2 ani de la data angajarii lor vor fi returnate.

 Surse asigurate prin mecanismele promovate de Protocolul de la Kyoto 
Un alt tip de surse atrase sunt cele provenite din aplicarea mecanismelor promovate de Protocolul de la Kyoto, adoptat in decembrie 1997 cu ocazia celei de-a treia Conferinţe a Părţilor la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice.
Protocolul de la Kyoto constituie baza legalǎ, pe plan mondial, pentru procesul de reducere a emisiilor de GES. Perioada 2008-2012 reprezintǎ prima perioada de angajament a Protocolului.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite, exista o serie de mecanisme promovate de Protocol:

- Mecanismul implementarii in comun (Joint Implementation – JI)

- Mecanismul de dezvoltare nepoluanta (Clean Development Mechanism – CDM)

- Mecanismul Comertului International cu Reduceri de Emisii (International Emission Trading – IET)

Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr.3/2001, asumându-şi astfel obligatia de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) cu 8%, in prima perioada de angajament, fata de anul 1989.

În calitate de ţarǎ parte a Anexei I la Covenţia Cadru a Naţiunilor Unite, România poate utiliza Mecanismul implementarii in comun (JI) pentru realizarea reducerilor de emisii.
Acest mecanism:

• 
  Permite transferul/achizitionarea catre/de la orice alta parte semnatara unitaţilor de reducere a emisiilor (ERU) rezultate din proiecte ce au ca scop reducerea de emisii de GES.
  
• 
  Faciliteaza transferul tehnologiilor moderne, ‘’curate’’, in toate domeniile care produc emisii de gaze cu efect de sera, in special, in sectorul energetic.
  

• 
  Maximizeazǎ efiecienţa mǎsurilor luate in plan national pentru evitarea si reducerea emisiilor poluante ce duc la schimbări climatice.
  

Domenii in care se pot realiza proiecte Joint Implementation: 

• 
  constructia instalatiilor de cogenerare, sau transformarea unor centrale termice in centrale de cogenerare;
  
• 
  reabilitarea si eficientizarea unor grupuri din termocentrale;
  
• 
  cresterea eficientei energetice a sistemelor de incalzire din orase;
  
• 
  schimbarea combustibililor in instalatiile de producere a energiei cu combustibili “curati”, sau trecerea la utilizarea combustibililor cu continut scazut de carbon ;