imobile la 37°C, mobile la 22 - 30°C (numai Y. pestis – imobila)
cresc pe mediile uzuale in limite mari de temperatura (4 - 43°C)
fermenteaza glucoza fara producere de gaz
produc β – galactozidaza
Genul Yersinia
Caractere generale:
nu acidifica lactoza
intensa activitate ureazica (exceptie, Y. pestis)
produc indol si ornitindecarboxilaza
nu produc H2S
nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza
nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)
Genul Yersinia
Taxonomie:
12 specii, din care
3 specii au fost izolate la om:
Y. pestis
Y. pseudotuberculosis
Y. enterocolitica
Genul Yersinia
Habitat:
toate speciile sunt raspandite in mediul inconjurator (mai ales, pe sol, unde supravietuiesc perioade lungi de timp - > 3 luni)
Yersinia pestis
rezervor: rozatoare:
sobolani
rozatoare mici salbatice (veverite, iepuri)
cale de transmitere: de la animale la om:
puricii sobolanului (unde supravietuiesc indelung in proventricol si stomac)
prin praf de dejecte sau produse animaliere
cale de transmitere: interuman:
Pulex irritans
prin inhalare de picaturi Flügge de la pacient in faza prodromala ori acuta a pestei pulmonare
Yersinia pseudotuberculosis
rezervor natural:
rozatoare
pasari salbatice
sol
ape (supravietuieste activ chiar si la temperaturi joase)
cale de transmitere: alimentara
determina: enterite subacute + adenopatie mezenterica marcata, ce poate mima apendicita
Yersinia enterocolitica
rezervor natural:
mamifere salbatice
mamifere domestice (porc)
produse alimentare (contaminate in perioada procesarii), in care rezista in stare biologic activa mult timp: carne refrigerata ori prelucrata sub forma a diferite produse netratate termic, lapte, branzeturi, ciocolata etc.
Yersinia enterocolitica
determina o patologie polimorfa:
la copii: imbolnaviri intestinale (enterite, sdr. dureros al fosei iliace drepte)
la adult: artrite reactive, eritem nodos (formele extraintestinale sunt, de obicei, precedate de sdr. enteral)
la subiectii imunodeprimati: forme abdominale complicate (adenite mezenterice, apendicite), forme extraintestinale, septicemii
Dg. de laborator
Y. pestis:
risc individual si colectiv!
trebuie izolata numai in laboratoare specializate cu regim restrictiv (nivel 3 si 4 de protectie)
Dg. de laborator
Celelalte specii de Yersinia:
produs patologic: materii fecale
medii de cultura slab selective: agar Mac Conkey
incubare: 48h.
mediu cu antibiotice: CIN (Cefsulodin – Irgasan – Novobiocina) – rezultate superioare (incubare 18 – 24h la 37°C): colonii tipice: semitransparente, margini clare, centrul rosu
bulion de imbogatire cu: Irgasan si Ticarcilina
Dg. de laborator
identificarea preliminara: pe mediile multitest TSI, MIU, MILF, citrat
fermenteaza glucoza fara gaz
nu produc H2S
nu fermenteaza lactoza
nu produc indol, lizindecarboxilaza, fenilalanindezaminaza
imobile la 37°C, devin mobile dupa mentinerea 24h la temperatura camerei
Dg. de laborator
nu cresc pe mediul cu citrat (Simmons)
nu scindeaza malonatul
produc ureaza
produc β – galactozidaza
ornitindecarboxilaza produce doar Y. enterocolitica
identificarea antigenica prin aglutinare cu ser anti – Y. enterocolitica O3 si ser anti – Y. pseudotuberculosis tip I (serovarurile dominante in tara noastra) confirma apartenenta la gen si specie
Genul Citrobacter
Grupare de Enterobacteriaceae:
mobile
fermenteaza glucoza cu gaz
fermenteaza lactoza lent
produc constant β – galactozidaza
cresc pe medii cu citrat ca unica sursa de C.
nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza
unele specii – ureazo – (+)
Genul Citrobacter
Taxonomic:
12 specii, din care 8 specii au importanta medicala
procese patologice umane la persoane cu imunodepresie
Citrobacter freundii
determina:
septicemii accidentale (posttransfuzionale) sau diseminari ale unor localizari din cele mai variate
patogen intestinal – intensa activitate citotoxica
poate fi confundat cu Salmonella enterica, avand caractere comune biochimice si mai ales antigenice: poate aglutina cu serurile polivalente si Vi anti – Salmonella
implicat in etiologia unor izbucniri epidemice de TIA
Citrobacter diversus
determina:
septicemii
meningite neonatale
infectii urinare
enterocolite
Dg. diferential: E. coli – in infectii urinare
Genul Citrobacter
Rezistotipie:
Sensibil:
Aminoglicozide
Cefalosporine de gen. a – II – a
Cefalosporine de gen. a – III – a
Fluoroquinolone
Genul Klebsiella
bacterii imobile
capsulate
fermenteaza glucoza cu producere de mari cantitati de gaz
colonii mucoide
fermenteaza majoritatea zaharurilor
produce acetoina din glucoza (reactia Voges – Proskauer)
cresc pe medii cu citrat
produce lizindecarboxilaza
produce ureaza
nu produce fenilalanindezaminaza
nu produce H2S
Genul Klebsiella
Taxonomic:
10 specii
Importanta in patologie:
infectii nosocomiale (K. pneumoniae, K. oxytoca):
bronhopneumonii
infectii urinare
enterite, mai ales la copii
postoperator, in complicatii septice generalizate ori localizate
septicemii – cu prognostic sever
Genul Klebsiella
K. rhinoscleromatis
K. ozenae
intalnite inpatologia specifica ORL
Genul Klebsiella
Identificarea preliminara:
pe mediile de izolare gelozate simple: in 24h. la 37°C, se dezvolta colonii mari de 2 – 3 mm., rotunde, bombate, umede, cu aspect mucoid. Acest aspect se accentueaza la 48h. cand diametrul coloniilor atinge 3 – 4 mm. si apare o evidenta tendinta la confluare.
pe mediile slab selective: colonii lactozo – (+), aspect mucoid
pe medii moderat – selective: caracterul mucoid mai putin pregnant
Genul Klebsiella
Rezistotipie:
Rezistenta inalta si multipla
Sensilitate:
Cefalosporine de gen. a – III – a
Fluoroquinolone
Colimicina
Gentamicina
Genul Enterobacter
enterobacterii mobile
fermenteaza glucoza cu mari cantitati de gaz
fermenteaza lactoza
reactia Voges – Proskauer (+)
nu produce indol
nu produce H2S
nu produce fenilalanindezaminaza
Genul Enterobacter
Taxonomic: 16 specii
Importanta medicala: infectii spitalicesti
Genul Enterobacter
Identificarea preliminara:
pe medii simple: se dezvolta repede, formand in 24h. la 37°C colonii mari, 2 – 3 mm., rotunde, tipice, “S”
pe medii slab selective: colonii mari, lactozo – (+)
Genul Enterobacter
Rezistotipie:
Sensibilitati variate la:
Fluoroquinolone
Cefalosporine din gen. a – III – a
Aminoglicozide
Genul Hafnia
enterobacterii mobile
produc gaz din glucoza
produc lizindecarboxilaza
produc β – galactozidaza
nu produc H2S
nu produc indol, ureaza, fenilalanindezaminaza
Genul Hafnia
Taxonomie: 1 specie: H. alvei
Importanta medicala:
enteropatogenitatea – discutabila
traheobronsite post – intubatie
infectiile tractusului urinar
Genul Serratia
enterobacterii mobile
cresc luxuriant pe medii simple si slab sau moderat selective
metabolic, produc cantitati mici de gaz din glucoza
produce decarboxilaze
fermenteaza lactoza tardiv
nu produce indol
nu produce H2S
nu produce fenilalanindezaminaza
test Voges – Proskauer – (+)
Genul Serratia
Taxonomic:
12 specii,
S. marcescens – principalul exponent al genului, este un conditionat – patogen relativ frecvent in infectiile de spital.
Importanta medicala:
patogen urinar
patogen respirator
bacteriemii
septicemii grave
Genul Serratia
Rezistotipie:
S. marcescens achizitioneaza cu usurinta factori de rezistenta multipla
Rezistenta la aminoglicozide (gentamicina, amikacina), precum si la cefalosporine poate fi relevanta pentru rezistotipuri cu circulatie spitaliceasca.
Genul Proteus
Genul Proteus
Genul Providencia
Genul Morganella
prezinta fenilalanindezaminaza
Genul Proteus
enterobacterii mobile
fermenteaza glucoza cu putin gaz
produc H2S
ureaza (+)
fenilalanindezaminaza (+)
nu produc lizindecarboxilaza
nu produc β – galactozidaza
pe mediile nutritive fara inhibitori, prezinta fenomenul de invazie sau de migrare, caracteristic genului
Genul Proteus
Taxonomic:
8 specii, din care 3 au importanta medicala:
P. mirabilis
P. vulgaris
P. penneri
Genul Proteus
Importanta medicala:
P. mirabilis – locul al – II –lea in etiologia infectiilor urinare, dupa E. coli
P. vulgaris – infectii urinare, gastroenterite cu aspect de TIA
- izolat frecvent din scaun, fiind component al microbiotei intestinale
ambele specii pot cauza infectii localizate, indeosebi ale plagilor chirurgicale abdominale sau septicemii.
Genul Proteus
Identificarea preliminara:
caracteristica unica de a invada mediile simple gelozate: din locul inocularii, valuri succesive de cultura migreaza concentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea cu valul migrator al altei colonii
daca coloniile migratoare apartin aceleiasi tulpini valurile se intrica formand o panza continua
daca ele apartin insa la 2 tulpini diferite, chiar din aceeasi specie de Proteus, migrarile se opresc la 1 – 2 mm. distanta, intre ele trasandu-se o linie de demarcatie. Acest fenomen, cunoscut ca fenomenul de demarcatie Dienes, este folosit ca marker epidemic.
Genul Proteus
Identificarea preliminara:
pe mediile selective, colonii lactozo – (-)
fenilalanindezaminaza - (+)
lizindecarboxilaza - (-)
Producerea de indol de catre P. vulgaris diferentiaza speciile de Proteus chiar in etapa preliminara a diagnosticului.
Genul Proteus
Identificarea definitiva:
Identificarea biochimica prin setul largit de teste biochimice
Tiparea serologica: schema propusa de Vinkle – serovarurile de Proteus OX19, OX2, OXK pentru inrudirile antigenice cu rickettsiile si utilizarea lor ca antigene in reactia de aglutinare Weil – Felix in serodiagnosticul unor rickettsioze de primoinfectie.
Genul Proteus
Rezistotipia:
Spectre diferite de sensibilitate fata de:
β – lactamine
aminoglicozide
fluoroquinolone.
Genul Providencia
fenilalanindezaminazo – (+)
lactozo – (-)
β – galactozidaza – (-)
lizindecarboxilaza (-)
absenta caracterului migrator pe mediile simple gelozate
scindeaza malonatul
cresc pe medii cu citrat (Simmons)
Genul Providencia
Taxonomie:
6 specii, dintre care 4 au fost izolate din prelevate
umane.
Importanta in patologie:
P. rettgeri, P. stuartii – infectii urinare si extraintestinale, indeosebi nosocomiale
P. alcalifaciens – rareori izolata la om – implicata in izbucniri epidemice (TIA) sau cazuri sporadice de diaree acuta
Genul Morganella
enterobacterii mobile
fenilalanindezaminaza - (+)
ureaza – (+)
ornitindecarboxilaza – (+)
indol – (+)
nu produc β – galactozidaza
nu produc H2S
nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)
Genul Morganella
Taxonomic: Specia Proteus morganii a fost reconsiderat ca gen aparte, pe baza analizelor genetice de hibridare a ADN – ului.
Importanta in patologie:
agent etiologic al unor infectii urinare postoperatorii
mai rar, a fost mentionata in infectii generalizate
Genul Morganella
Rezistotipie:
Sensibilitatea frecventa a M. morganii la Nitrofurantoin si tetracicline, care pot fi utilizati ca markeri intraspecifici sau intergenetici.
Bacilii Gram negativi nefermentativi
Pseudomonadele:
bacili Gram – (-) nesporulati, drepti sau usor incurbati
mobili (unul sau mai multi flageli polari)
nepretentioase nutritiv
strict aerobe
au metabolism oxidativ, niciodata fermentativ
numai respiratia nitritilor permite crestere anaeroba
zaharolitici
catalazo – (+)
oxidazo – (+)
Redus nitratii fie la nitriti, fie la N2 gazos
Bacilii Gram negativi nefermentativi
Familia Pseudomonadaceae
Genul Pseudomonas
Specii fluorescente: P. aeruginosa, P. putida, P. fluorescens
Specii non – fluorescente: P. alcaligenes, P. pseudoalcaligenes
Bacilii Gram negativi nefermentativi
Habitat:
ape de suprafata,
sol umed
microbiota indigena a omului
bine reprezentate in fondul microbian de spital: apa distilata, solutii saline, solutii de coloranti, solutii antiseptice si dezinfectante, solutii pentru irigatii, medicamente, solutii perfuzabile, sange pentru transfuzii, coliruri, instrumentar, instalatii tehnico – sanitare, plante ornamentale, vaze cu flori etc.
Bacilii Gram negativi nefermentativi
Pseudomonas aeruginosa – ocupa I-ul loc intre pseudomonade sub raportul frecventei izolarilor in laboratorul clinic, al varietatii, morbiditatii si mortalitatii infectiilor determinate.
Bacilii Gram negativi nefermentativi
P. aeruginosa determina:
Infectii ale plagilor si arsurilor
Bacteriemie
Septicemie
Infectii I.V.
Peritonite
Infectii bronho – pulmonare
Infectii otice
Meningite
Infectii oculare
Osteomielite
Infectii urinare
Bacilii Gram negativi nefermentativi
Medii de cultura neselective:
Geloza – sange
Geloza – chocolat
Medii selective:
Agar Mac Conkey
Mediul Levine
Mediul Istrati – Meitert
Medii mai selective:
Agar baza Pseudomonas cu Cetrimid, Irgasan
Bacilii Gram negativi nefermentativi
P. aeruginosa:
colonii mari, 2 – 3 mm. Ø, rotunde, cu centrul bombat, margini neregulate si tendinta invaziva (aspect de “ou prajit”), suprafata granulara, consistenta untoasa
cultura cu suprafata iridiscenta cu luciu metalic si plaje de autoliza
cultura degaja aroma patrunzatoare particulara asemanatoare florilor de iasomie.
pe medii lichide: suspensii omogene
Bacilii Gram negativi nefermentativi
produce pigmenti difuzibili fluorescenti:
Piocianina
Pioverdina
Piorubrina
Piomelanina
alcalinizarea coloanei si pantei de TSI (mediul ramane inert).
