Faza: proiect tehnic

Cap. 3. Excavaţii pentru lucrările provizorii ale executantului

Art.3.1. Pentru excavaţiile necesare construcţiilor provizorii ale executantului cuprinzând organizarea tehnologică şi socială, acesta va întocmi propriile sale caiete de sarcini.

Art.3.2. Executantul nu va începe nici o astfel de lucrare până nu obţine aprobarea consultantului care se va referi în principal la următoarele aspecte :

- amplasarea în afara zonelor lucrărilor definitive sau provizorii cuprinse în proiect sau existente ;

- influenţa acestor lucrări şi a tehnologiei de execuţie preconizate asupra stabilităţii lucrărilor din imediata apropiere ;

- amplasarea haldelor şi depozitelor pentru materialul excavat ;

- efectul acestor lucrări asupra scurgerii apelor de orice natură ;

- modul în care va fi reamenajată zona lucrărilor respective, după terminarea execuţiei.

Cap. 4. Curăţirea terenului

Art.4.1. Ampriza structurilor prevăzute prin proiect, va fi curăţată de arbori, arbuşti, tufişuri, cioate, rădăcini sau alte materiale existente şi se va decapa stratul vegetal.

Art.4.2. După înlăturarea acestor materiale, vor putea începe lucrările de excavare a stratului considerat impropriu pentru structuri, conform planurilor din proiect.

Art.4.3. În cazul în care imediat după realizarea acestei excavaţii urmează a se începe execuţia unei structuri într-un termen cerut prin proiect sau de consultant, executantul va lua toate măsurile pentru a-l respecta. Dacă acest termen se depăşeşte, motiv pentru care consultantul consideră necesară o nouă decapare, aceasta va fi făcută de executant.

Art.4.4. Toate materialele rezultate din operaţiile de mai sus vor fi evacuate din zona lucrărilor, haldate sau depozitate în zonele indicate de investitor.

Executantul va acorda o atenţie deosebită depozitării stratului vegetal în vederea reutilizării.

Art.4.5. Executantul va proteja toate elementele naturale sau lucrările existente în zonă pe toată durata execuţiei lucrărilor de excavaţii aşa cum va dispune consultantul.

CAP. 5. Informaţii asupra lucrărilor subterane existente
Art.5.1. Situaţia lucrărilor subterane existente în amplasament trebuie să fie cunoscută de către executant pe baza planurilor furnizate acestuia. În cazul lucrărilor de construcţii existente situate în vecinătatea lucrărilor noi, proiectul trebuie sa specifice toate informaţiile necesare (inclusiv cotele de fundare) care sa permită executantului să-şi desfăşoare lucrările fără afectarea celor existente.

Art.5.2. Executantul va verifica prin mijloace proprii situaţia lucrărilor subterane existente în zonă. Pe această baza el va putea propune, lucrări suplimentare faţă de prevederile proiectului, în vederea asigurării integrităţii şi performanţelor construcţiilor existente învecinate. În cazul în care va fi necesară efectuarea unor lucrări de demolări, se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, gaze, canalizare, electrice etc. din zonele respective. Prin proiect se vor stabili măsurile speciale ce trebuie luate pentru ca lucrările de demolare să nu fie stânjenite de eventualele distrugeri ale acestora şi pentru a se evita accidentele sau incendiile.

Cap. 6. Siguranţa excavaţiilor şi protecţia taluzelor

Art.6.1. Executantul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii gropilor provizorii pe termen scurt şi a celor pe termen lung şi de a limita la strictul necesar volumul acestora. Pentru săpăturile în terenuri slabe (mobile) precondiţiile constau în evitarea eroziunii din cauza apei de şiroire, din ploaie sau infiltarţii pin executarea de şanţuri de colectare şi deviere a acestor ape.

Art.6.2. Dacă în cursul execuţiei lucrărilor, executantul constată o slăbire a stabilităţii unui sistem de protecţie aplicat sau a unui sistem de sprijinire provizorie, va supune spre aprobare consultantului un proiect de consolidare. În caz de urgenţă se vor executa lucrări de consolidare, înainte de a prezenta consultantului proiectul acestora.

Art.6.3. În cazul unor alunecări de teren produse în timpul execuţiei lucrărilor până în momentul recepţiei finale, datorate unor greşeli ale executantului acesta va reface pe cheltuiala sa lucrarea descrisă în condiţiile ce vor fi dispuse de consultant.

Art.6.4. În cazul descoperirii în timpul excavaţiilor a unor gropi sau hrube ale căror limite se extind sub nivelul cotei de fundare, executantul va opri lucrările şi va solicita beneficiarului şi proiectantului soluţii corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi economic.

Cap. 7. Excavaţii grosiere si de finisaj în terenul natural

Art.7.1. " Terenul natural " este materialul cu sau fără coeziune (loess şi alte materiale loessoide, etc.) care se excavează manual sau cu diverse utilaje de excavat.

Art.7.2. " Excavaţii grosiere " reprezintă zona cuprinsă între linia terenului şi linia situată la cca. 0,20 m deasupra cotei de fundare, şi se vor executa cu utilaje de gabarit mic.

Art.7.3. " Excavaţii de finisaj" reprezintă zona cuprinsă între linia cotei de fundare şi linia de deasupra cotei de fundare la o înălţime de cca. 20 cm. şi se realizează manual cu unelte adecvate.

Art.7.4. Excavaţiile în terenul natural se vor executa cu utilaje sau manual la cotele şi taluzele indicate în proiect.

Art.7.5. Pe durata execuţiei, în incinte etanşe, săpăturile vor fi ţinute permanent la uscat. Excavaţiile nu vor putea fi efectuate decât după instalarea unor dispozitive eficace de drenare, captare şi evacuare a apelor.

Art.7.6 Săpăturile pot fi executate în funcţie de prevederile proiectului şi normativului C 169:

a) cu taluz vertical, fără sprijiniri, de obicei în gropi de fundaţie de mică adâncime sau în terenuri de consistenta foarte ridicata (marna, roci stâncoase, argile tari);

b) cu taluz vertical cu pereţi sprijiniţi cu dulapi de lemn sau metalici, orizontali sau verticali, cu filete si şpraiţuri (numai reglabile). Aşezarea dulapilor (verticali sau orizontali) şi interspaţiile dintre aceştia se vor indica prin proiect. Filetele, cadrele de susţinere, şpraiţurile şi tehnologia de execuţie se vor preciza de către Antreprenor care are obligaţia să execute săpătura la dimensiunile cerute din proiect;

c) cu taluz înclinat, de regula cu borne de 0.5 - 1.0m lăţime la fiecare 2m înălţime, înclinarea taluzurilor şi lăţimea bornelor se adopta în funcţie de natura terenului. Antreprenorul poate aduce modificări elementelor de mai sus, cu condiţia asigurării stabilităţii săpăturilor pe toata durata execuţiei lucrărilor. Dacă aceste modificări necesită un volum mai mare de lucrări decât cel luat în considerare la ofertare, ele se vor executa cu acordul expres al Investitorului şi vor fi plătite de acesta cu menţiunea că Antreprenorul trebuie să convină în prealabil cu Investitorul asupra costului acestora;

Executantul va trebui să dispună de mijloace de pompaj suficiente ca număr şi putere pentru a face faţă oricărei eventualităţi.

Pentru evitarea acestor situaţii, este indicat ca excavaţiile şi umpluturile să se execute în perioada secetoasă a anului.

CAP. 8. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR DE FUNDARE

Art.8.1. Stratul de fundaţie este stratul în stare naturală, nealterat, capabil să asigure stabilitatea construcţiilor proiectate.

Art.8.2. Decaparea stratului vegetal se va face până la înălţimea completă a stratului de pământ vegetal inclusiv a rădăcinilor şi a altor materiale organice.

Art.8.3. Excavaţiile manuale se vor executa la un interval de timp cât mai apropiat de realizarea stratului suport construcţiilor din beton.

Recepţia fundaţiei se va face de o comisie constituită din beneficiat, proiectant (geolog)şi constructor.

Art.8.4. Întreaga suprafaţă de fundare se compactează cu rulouri compactoare pe suprafeţe orizontale şi cu maiuri manuale pe suprafeţele înclinate, cu 6-8 treceri pe aceeaşi fâsie.

Art.8.5. Controlul geotehnic al caracteristicilor materialului din terenul astfel pregătit, se va realiza prin determinarea greutăţii volumice în stare naturală şi uscată, precum şi a umidităţii determinate pe un număr satisfăcător de probe; probe prelevate la cca. 100 m echidistanţă.

Art.8.6. În cazul nerealizării condiţiilor de mai sus se va relua compactarea terenului de fundaţie, cu un număr suplimentar de 2-4 treceri. Dacă nici după repetarea compactării nu se vor obţine condiţiile prescrise se va opri pregătirea suprafeţei de fundaţie pentru zona respectivă şi se va cere avizul consultantului pentru măsuri în continuare.

Art.8.7. Circulaţia cilindrilor compactori va fi dirijată paralel cu axul lucrării, fiecare următoare trecere trebuie să acopere pe cea precedentă cu 0,25.

Art.8.8. Recepţia terenurilor de fundare după compactare constituie o fază determinantă prin care se autorizează începerea umpluturilor. Depunerile trebuie începute în max. 8 h după recepţionarea fundaţiei pentru a evita deteriorarea terenului de fundare. După expirarea acestei perioade terenul de fundare va fi din nou recepţionat.

La recepţia terenului de fundare se întocmeşte un proces- verbal tip de verificare a naturii terenului de fundare.

Cap. 9. Halde
Art.9.1. Executantul va prezenta consultantului spre aprobare propunerile sale pentru suprafeţele destinate haldelor.

Zonele de descărcare vor fi alese într-o manieră care să nu împiedice funcţionalitatea hidraulică a lucrării.

Cap. 10. Utilaje de execuţie
Art. 10.1. Buldozerul de 81-180 CP pentru decapări şi strângere în grămezi.

Art. 10.2. Excavator cu cupă de 0,71-1,25 mc pentru excavaţii deasupra nivelului apei.

Art. 10.3. Rulouri compactoare de mici dimensiuni

Art. 10.4. Maiuri manuale şi mecanice