Faza: proiect tehnic

Cap. 8. Modul de execuţie

Art.8.1. Executarea umpluturilor se admite numai după tratarea şi recepţionarea stratului de fundaţie conform cap.8 din C.S.- Excavaţii la suprafaţă.

Art.8.2. La depunerile curente, înainte de descărcare şi împrăştiere, se vor lua măsuri ca suprafaţa să fie pregătită pentru depuneri astfel :

- se va îndepărta stratul necorespunzător şi deteriorat ;

- suprafaţa de depunere va fi plană, fără urme adânci .

Pentru aceasta, circulaţia vehicolelor se va face pe mal cu condiţia ca utilajul să nu se apropie la mai puţin de 2 m de limita superioară a taluzului.

Art.8.3. Operaţiile de descărcare, împrăştiere, compactare se vor executa pe tronsoane distincte, cu următoarea succesiune a operaţiilor :

a. descărcarea autobasculantelor se face în grămezi, dispuse astfel încât să asigure o împrăştiere minimă (dacă este cazul)

b. depunerea materialului se va face în straturi orizontale, cu grosimi de 20 cm

c. compactarea se va executa mecanizat prin circa min.8 treceri pe fâşie

d. pentru a realiza o bună înfrăţire între straturi, decalajul între straturi, în secţiune transversală, nu va depăşi grosimea unui strat.

Art.8.4. Lucrările de umplutură se vor întrerupe în cazul unei ploi torenţiale sau de durată la care se observă antrenarea materialului fin din umplutură.

Art.8.5. Execuţia lucrărilor pe timp friguros se admite cu următoarele condiţii :

- se va lucra cu materialul uscat, sau cu umiditate redusă ( 2-3% ).

- materialul din care se execută umplutura nu trebuie să fie îngheţat;

- stratul pe care se depune umplutura nu trebuie să fie îngheţat;

- depunerea va fi întreruptă în cazuri excepţionale: ninsori abundente, viscol, temperaturi sub - 5 ⁰C ( noaptea ) şi 0⁰C ( ziua );

- atunci când tronsonul unde urmează să se lucreze este acoperit cu zăpadă, aceasta se va îndepărta ;

Reluarea umpluturilor se va face numai în condiţiile dezgheţării în profunzime a materialului depus, cu respectarea operaţiunilor de descărcare, împrăştiere, compactare.

Art.8.6. În perioada cu temperaturi ridicate peste 25⁰C, compactarea se va efectua imediat după umectare. Zonele unde se vor executa aceste umpluturi şi volumul acestora, se vor conveni în prealabil de către executant cu consultantul şi investitorul.

Cap. 9. Inspecţii şi încercări - controlul calităţii
Art.9.1. Verificarea calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de desfăşurare al lucrărilor.

Verificarea lucrărilor de compactare se va face de către personalul atestat.

Controlul se efectuează prin :

- control vizual;

- control dimensional prin metode topo- geodezice;

Art.9.2. Controlul vizual se va referi în special la : înlăturarea stratului vegetal din ampriza lucrarilor, înlăturarea rădăcinilor din terenul de fundaţie şi din materialul de umplutură, depistarea zonelor cu terenuri mâloase, turbă, deşeuri, precum şi a zonelor cu exces de umiditate, natura terenului de fundare şi a materialului din surse, modul de depunere, împrăştiere şi compactare a materialului, etc.

Constatările vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate prin dispoziţii de şantier date de consultant, dispoziţii în care se vor prevedea măsurile locale ce trebuie luate.

Art.9.3.Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru şi va consta din:

- pichetarea axului, amprizei, şablonare a taluzelor, etc.

- determinarea cotelor fiecărui strat de depunere după compactare.

- şablon pentru controlul pantei taluzelor.


Cap. 10. Utilaje de execuţie
Art.10.1. Buldozerul de 81-180 CP pentru împrăştierea materialului

Art.10.2. Rulouri compactoare de mici dimensiuni

Art.10.3. Maiuri mecanice şi manuale.

Art.10.4. Excavator cu cupă de 0,71-1,25

CAP. 11. PROTECŢIA MEDIULUI
Art.11.1. Executantul va asigura în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanţi şi/sau lubrefianţi în apă sau pe drumurile de acces.

Deasemenea, executantului îi revine sarcina de-a reduce în limita posibilităţilor emisiile de noxe (provenite de la utilajele şi mijloacele de transport) atât prin permanenta verificare şi întreţinere a parcului auto cât şi prin achiziţionarea de carburant corespunzător calitativ.

Art.11.2. Executantul va monitoriza în permanenţă starea tehnică a staţiei de alimentare cu carburanţi şi a rezervoarelor de stocare a acestora.

Art.11.3. Executantul se va dota cu un minim de absorbanţi şi/sau substanţe neutralizatoare pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi.

Art.11.4. Executantul va asigura pe toată perioada desfăşurării lucrărilor, întreţinerea drumurilor tehnologice pe care vor circula utilajele şi mijloacele sale de transport şi va lua măsurile necesare în vederea limitării emisiilor de praf generate de circulaţia auto pe aceste drumuri.

Art.11.5. Executantul va lua şi alte măsuri pe care le consideră necesare în vederea eliminării sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului.

Art.11.6. Executantul va asigura la terminarea execuţiei investiţiei, demontarea tuturor componentelor organizării tehnologice care au concurat la realizarea lucrărilor de umpluturi (birouri, atelier reparaţii parc auto, staţie de alimentare carburanţi, rezervoare carburanţi, magazie lubrifianţi, etc), inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea terenului de toate deşeurile rezultate în urma operaţiunilor de dezafectare.

Executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată organizarea tehnologică menţionată.

Cap. 12. Măsuri de protecţia muncii

Art.12.1. La execuţia umpluturilor se vor respecta următoarele:

1. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT cu Ord. 9/N/15.03.1993.

2. Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii hidrotehnice la

suprafaţă şi pe apă, ale Ministerului Industriilor, redactarea a-II-a/1993.

3. Norme generale de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi Protecţiei

Sociale şi Ministerului Sănătăţii .

4. Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 editată de Ministrul Muncii şi Protecţiei

Sociale.

O atenţie deosebită trebuie acordată lucrului sub linii electrice sub tensiune. Accesul utilajelor se va face numai cu respectarea strictă a gabaritului permis de norme, sau când aceasta nu e posibil, se va opri tensiunea în reţea.

Art.12.2. La lucrările de excavaţii executate cu draglina sau excavatoare se vor respecta prevederile cu privire la modul de lucru al utilajelor de săpat.

Se va acorda o atenţie deosebită platformelor de lucru şi circulaţiei în această zonă. Lăţimea platformei de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilajelor şi a mijloacelor de transport. Distanţa minimă de la cea mai apropiată parte a mecanismelor la marginea platformei trebuie să fie cel puţin 1,50 m.

Deserventul utilajului este obligat să observe starea abatajului, iar în caz de pericol, de surpare să îndepărteze utilajul din zona periculoasă.

O atenţie deosebită, trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicule, care se va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii.

Art.12.3. Execuţia decapărilor şi a împrăştierii umpluturilor se realizează cu buldozerul. La aceste lucrări se vor respecta prevederile referitoare la acest gen de lucrări.

Art.12.4. La executarea umpluturilor se vor respecta măsurile cuprinse în norme privind acest tip de lucrări.

Se interzice introducerea utilajelor grele de compactare în locuri înguste unde utilajul poate lovi construcţia din beton sau se poate agăţa de armături.

Se interzice trecerea cu compactorul în apropierea şanţurilor în care se lucrează.

Art.12.5. La încărcarea manuală şi mecanică a diverselor materiale, precum şi transportul acestora cu mijloace auto, se vor respecta prevederile din norme pentru aceste operaţii.

Art.12.6. Pentru situaţii de viitură executantul va instala un sistem propriu de atenţionare. În caz de pericol se vor evacua utilajele şi personalul la cotă neinundabilă şi accesibilă, asigurând accesele şi se vor proteja cu blocuri din beton din rezervele pentru viitură, zonele expuse la eroziuni.

Art.12.7. Aceste măsuri nu sunt limitative, executantul poate lua şi alte măsuri care să evite accidentele tehnice sau cele ale personalului.

Art.12.8. În timpul execuţiei lucrărilor, are obligaţia de a lua toate măsurile pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.

Art.12.9. Executantul are obligaţia să execute instructaje de protecţia muncii, în care să se insiste asupra aspectelor cu caracter de periculozitate.

Cap. 13. STAS-uri recomandate pentru umpluturi
13.1. Verificarea lucrărilor de compactare se va face cu personal atestat, descris în " Norma metodologică privind autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii" publicată în Buletinul construcţiilor nr. 4 din 1996 şi GE 026/97 " Ghid pentru executarea compactării în plan orizontal şi înclinat ".

C 169 - 88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru

realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

Buletinul constr. nr. 5/1988

C 159 - 79 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării în con.

Buletinul constr. nr. 4/1990

P 10 - 86 Normativ privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de fundaţii directe la construcţii

SR EN 14688/2-05 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământului.

STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.

STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor

STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

- II -

CAIET DE SARCINI PRIVIND LUCRARI DE EXECUŢIE A

REŢELEI DE CANALIZARE DIN TUBURI PVC

1. GENERALITATI

1. 
   Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice pentru executarea colectoarelor de canalizare din tuburi de PVC, cu diametre Dn 160 mm
   

2. 
   Tehnologia executării colectoarelor de canalizare din tuburi de PVC, comporta în principal urmatoarele faze şi operaţiuni:
   

1. 
   Faza premergătoare
   

1. 
   Pregătirea traseului colectorului de canalizare (eliberarea terenului) şi amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea şi manipularea materialelor.
   
2. 
   Marcarea traseului şi fixarea de reperi în afara amprizei lucrărilor în vederea execuţiei lucrărilor la cotele din proiect.
   
3. 
   Recepţia, sortarea şi transportul tuburilor de PVC şi a celorlalte materiale legate de execuţia colectorului.
   

2. 
   Faza de execuţie
   

1. 
   Săparea tranşeelor la cotele din proiect.
   
2. 
   Verificarea cotelor săpăturii cu aparatul topo.
   
3. 
   Sprijiniri.
   
4. 
   Execuţia patului de fundare
   
5. 
   Lansarea tuburilor.
   
6. 
   Verificarea radierului colectorului cu aparatul topo.
   
7. 
   Îmbinarea tuburilor.
   
8. 
   Umplerea parţială a tranşeii între îmbinări.
   
9. 
   Instalarea căminelor.
   

3. 
   Faza de probe şi punere în funcţiune
   

1. 
   Proba de etanşeitate a colectorului pe tronsoane.
   
2. 
   Înlăturarea defecţiunilor.
   
3. 
   Executarea umpluturilor şi refacerea terenului (conf. destinaţiei iniţiale sau a specificaţiilor proiectului).
   
4. 
   Proba generală de etanşeitate a colectorului.
   
5. 
   Recepţia generală a colectorului
   

3. 
   La fazele de execuţie de la pozitiile 1.2.1.2.; 1.2.2.2.; 1.2.2.4; 1.2.2.5.; 1.2.3.1.; 1.2.3.3.; 1.2.3.4.; se vor încheia procese verbale de lucrări între beneficiar şi constructor, în care să se consemneze modul cum s-au executat operaţiunile sau rezultatele probelor.
   

4. 
   Prezentul caiet de sarcini respectă terminologia, semnele convenţionale, calitatea materialelor, încercarea materialelor.
   

2. 
   TRASAREA SI NIVELMENTUL
   
   1. 
      Înainte de începerea lucrărilor, pe baza procesului verbal de predare - primire a amplasamentului, constructorul va identifica poziţia bornelor de nivelment materializate în proiect şi va stabili pe teren traseul colectorului, conform planşelor din proiect, marcând punctele caracteristice (cămine de vizitare la schimbarea direcţiei, camere de intersecţie etc.), prin borne sau ţăruşi. În cazul în care elementele de trasare din proiect, se consideră ca fiind insuficiente sau apar neconcordanţe între situaţia din teren şi proiect, se vor solicita clarificări din partea proiectantului.
      
   2. 
      De-a lungul aliniamentelor se vor bate ţăruşi în dreptul căminelor proiectate, de o parte şi de alta a traseului, la o distanţă suficientă, pentru a rămâne nedeplasaţi în timpul lucrărilor, pentru materializarea permanentă a axului colectorului în timpul execuţiei.
      
   3. 
      Determinarea adâncimii săpăturii se va face cu riglele de nivel şi cruci de vizare, iar verificarea cotelor de pe fundul tranşeei se va face cu aparatul topo.
      

3. 
   SĂPĂTURI
   
   1. 
      Execuţia săpăturilor se va începe dupa completa organizare a şantierului şi aprovizionarea cu tuburi şi a celorlalte materiale necesare, astfel ca şanţurile să rămână deschise numai timpul strict necesar.
      
   2. 
      Tuburile vor fi aşezate în zonele de lucru de-a lungul şanţului pe o fundaţie plană lipsită de asperităţi astfel încât să rezeme pe generatoare în plan continuu.
      
   3. 
      Săparea şanţurilor va începe conform unui grafic detaliat al execuţiei colectorului, întocmit de constructor pe baza posibilităţilor de lucru ale şantierului.
      
   4. 
      Săparea şanţului se va executa mecanizat sau manual, conform prevederilor din proiect, începând din aval spre amonte.
      
   5. 
      Săparea ultimului strat de 20 – 30 cm de deasupra cotei de pozare, va fi executată numai manual (chiar şi în cazul săpăturii mecanizate), cu puţin timp înainte de montarea tuburilor pentru a se evita înmuierea acestuia prin apă de ploaie sau de infiltraţii.
      
   6. 
      În cazul terenurilor cu apă subterană, ultimul strat de săpătura se va executa obligatoriu concomitent cu epuizarea apelor sub cota de pozare a tuburilor.
      
   7. 
      Amenajarea patului colectorului se va face conform indicaţiilor din proiect.
      
   8. 
      Săparea şanţului se va realiza diferit în funcţie de adâncime după cum urmează:
      

• 
  Dacă adâncimea este cuprinsă între 4-6m se va săpa mecanic până la adâncimea de 4m iar diferenţa se va săpa manual
  
• 
  Dacă adâncimea este cuprinsă între 2-4m se va săpa mecanic până la adâncimea de 3,5m iar diferenţa se va săpa manual
  
• 
  Dacă adâncimea este mai mică de 2m atunci 90% din adâncimea necesară se sapă mecanic iar diferenţa de 10% se sapă manual
  

9. 
   În dreptul mufelor sau al îmbinărilor tuburilor, se vor executa adânciri locale ale tranşeii.
   
10. 
    Pamântul rezultat din săpătură se va depozita pe o singura parte a tranşeii, opus părţii pe care sunt depozitate tuburile.
    
11. 
    Pe terenurile agricole, pământul vegetal se va depozita separat, pentru a se putea realcătui stratul respectiv.
    

4. 
   SPRIJINIRI
   
   1. 
      Executarea săpăturilor la tranşeele cu pereţi verticali cu adâncimea peste 1,8 m se va face în mod obligatoriu cu sprijinirea malurilor.
      
   2. 
      Sprijinirea malurilor se face conform prevederilor proiectului, cu ajutorul dulapurilor de lemn, dulapi metalici de inventar, sau a palplanşelor de lemn sau metalice, în asa fel încât să se obţină o siguranţă suficientă şi o usoară executare a lucrărilor în interiorul tranşeei.
      
   3. 
      În funcţie de natura (consistenţa) terenului, dulapii se aşează alăturaţi sau distanţaţi.
      
   4. 
      În terenuri puţin coezive, sprijinirile se execută cu dulapi asezaţi orizontal.
      
   5. 
      Dulapii verticali se aşează la o distanţă de 0,25m între ei, iar şpraiţurile la distanţa de 1,00m. După adâncirea tranşeii cu cca. 0,70m se aşează un nou rând de dulapi orizontali, apoi iar dulapi verticali şi şpraiţuri.
      
   6. 
      În terenuri cu ape subterane abundente, sprijinirea pereţilor se face cu palplanşe din lemn sau metalice, bătute manual pe măsura avansării săpăturii.
      
   7. 
      Sprijinirile se vor executa conform indicaţiilor din proiect.
      
   8. 
      Demontarea sprijinirilor orizontale se va face de jos în sus, câte un dulap de fiecare parte, pamântul batându-se în straturi de 20 cm.
      

5. 
   LANSAREA ŞI ÎMBINAREA TUBURILOR
   
   1. 
      Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se va face atât la primirea pe şantier cât si la depozitarea pe marginea şanţului.
      
   2. 
      Verificarea va avea ca obiect aspectul, dimensiunile extremităţilor tuburilor, care vor trebui să se încadreze în condiţiile tehnice din ISO 161 şi ISO 1167
      
   3. 
      Verificarea pe şantier se va efectua cu şabloane speciale şi se vor verifica în special extremităţile tubului în scopul realizării corecte a punctelor de îmbinare.
      
   4. 
      Lansarea în şanţ a tuburilor se va face cu cea mai mare atenţie pentru a se evita deteriorarea extremităţilor tuburilor.
      
   5. 
      Coborârea tuburilor se poate face manual.
      
   6. 
      Nu se vor utiliza cabluri sau lanţuri neprotejate, folosindu-se însă chingi late sau funii legate de capetele tuburilor.
      
   7. 
      Pentru reţelele de canalizare din tuburi de PVC se folosesc îmbinări cu mufe.
      
   8. 
      Tuburile se vor monta cu mufa în sensul opus sensului de curgere al apei.
      
   9. 
      Înainte de execuţia îmbinării, capetele tuburilor se curăţă cu atenţie
      
   10. 
       Se centrează capătul cu mufa şi se împinge puternic, astfel încât să se realizeze o îmbinare perfect etanşă.
       
   11. 
       Pe parcursul montării tuburilor se va urmării ca patul de nisip pe care se montează tuburile, să fie neted fără goluri pe toata lungimea de pozare.
       
   12. 
       Verificarea reţelei de canalizare se face în două etape:
       

• 
  verificarea pe parcurs în timpul punerii în operă a materialelor pentru urmărirea calităţii lucrărilor ce ramân ascunse. Se verifică pe tronsoane, controlându-se dacă nu au rămas corpuri străine în conducte şi dacă îmbinările sunt corect executate.
  
• 
  verificarea cu aparatul topografic a pantelor. Se admite abaterea limită ± 1%.
  

6. 
   CĂMINE DE RACORD
   
   1. 
      Pentru accesul în conducte şi pentru curăţirea şi evacuarea depunerilor, se prevăd cămine de vizitare prefabricate din PEHD.
      
   2. 
      Căminele de vizitare după funcţionalitatea lor sunt de racord.
      
   3. 
      Căminele cuprind în principal: fundul profilat hidraulic, camera de lucru, rama şi capacul de închidere
      
   4. 
      Rigola are la partea de jos forma profilului tubului si în continuare, în sus pereţi verticali pe înălţimea tubului. Racordarea rigolei cu pereţii caminului se face prin banchete, având panta de minim 10%.
      
   5. 
      În cămine, accesul se face prin scări profilate în pereţii căminelor sau prin scări din fibre de sticlă.
      
   6. 
      Verificarea calităţii căminelor de vizitare şi proba de etanşeitate se vor face concomitent cu verificarea şi proba tuburilor, ţinând seama de condiţiile de exploatare ale acestora.
      

7. 
   UMPLEREA TRANŞEII
   
   1. 
      Umplerea tranşeii se execută în două etape, una dupa lansarea şi pozarea tuburilor şi alta după proba de etanşeitate.
      

7.2. Umplerea tranşeii după lansarea şi pozarea conductei se va face în straturi succesive de pământ de 20 cm grosime, bine bătute cu maiul de mâna pe o înălţime de 15,00 cm – 30,00 cm, peste generatoarea superioară a tubului, lăsându-se libere punctele de îmbinare. Pamântul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să conţină pietre mai mari de 4 cm.

2. 
   Compactările umpluturilor în jurul tubului se va face simultan pe ambele părţi, pentru a se evita deplasările laterale ale tubului.
   

7.4. Umplerea sub tub şi în jurul tubului se va face cu nisip uscat.

7.5. După efectuarea probei de etanşeitate se va executa umplerea totală şi compactarea tranşeii, inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul îmbinărilor.

7.6. La umplerea totală a tranşeii se va avea grijă ca suprafaţa terenului să se refacă conform destinaţiei iniţiale (drumuri, trotuare, teren agricol etc.).

7.7. Excedentul de pământ se va transporta în zonele unde sunt necesare umpluturi, în gropi sau în locuri speciale de depozitare, conform acordului organelor locale.

8. 
   PROBE DE ETANŞEITATE
   

Proba de etanşeitate se face conform STAS 3081/81

1. 
   Se face mai întâi o verificare a etanşeităţii pe porţiuni între cămine.
   

8.2. Verificarea la etanşeitate se face între două cămine consecutive, înainte de execuţia umpluturilor

2. 
   Se vor executa umpluturi de pămînt parţiale, peste conducte, lăsând îmbinările libere.
   

8.4. Se va proceda la închiderea etanşă a tuburilor racordurilor laterale şi blocarea extremităţilor conductelor şi a tuturor punctelor susceptibile de deplasare în timpul probei

8.5. Umplerea cu apă a tuburilor se face de la capatul aval, aerul evacuându-se pe la capatul amonte.

8.6. După umplerea tuburilor, se lasă pline cu apă un interval de 24 ore.

8.7. În timpul probei se completează continuu apa pierdută, măsurându-se cantităţile adaugate.

8.8. Toate operaţiile efectuate vor fi consemnate în procese verbale de către executant şi care va sta la beneficiar.

8. 
   RECEPTIA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
   
   1. 
      Recepţia lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi cu regulamentul din H.G. nr. 273 / 1994 de recepţie a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora.
      

9.2. Recepţia conductelor este precedată de controlul riguros al acestora, care va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

• 
  respectarea dimensiunilor şi a cotelor prevăzute în proiectul de execuţie;
  
• 
  respectarea prescripţiilor de montaj şi funcţionare;
  

• 
  asigurarea etanşeităţii tuburilor;
  
• 
  asigurarea capacităţii de transport;
  
• 
  respectarea măsurilor de protecţie şi securitate a muncii;
  

9.3. La punerea în funcţiune a colectorului, care se face de către constructor, va participa în mod obligatoriu şi personalul, care va exploata instalaţiile respective.

8. 
   NORME DE PROTECŢIA MUNCII
   

La execuţia lucrărilor pentru construcţii edilitare, se vor respecta

- “Normele de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Legea nr. 90-1996.

• 
  norme specifice de protectie a muncii pentru activitatea întreprinderilor de constructii - montaj si de deservire;
  
• 
  norme specifice de lucru al utilajelor ce sunt folosite.
  

Din cadrul normelor specifice de protectie a muncii, elaborate de C.P.M. Bucuresti, se vor respecta în mod deosebit prevederile din urmatoarele capitole:

• 
  Cap. I - Generalitati
  
• 
  Cap. II - Îndatoririle administratiei si ale angajatilor
  
• 
  Cap. III - Instructajul de protectie a muncii
  
• 
  Cap. IV - Norme de igiena a muncii
  
• 
  Cap. V - Echipament de protectie
  
• 
  Cap. VI - Organizarea santierului
  
• 
  Cap. IX - Masuri privind activitatea pe timp friguros
  
• 
  Cap. X - Lucrari de încarcari si descarcari materiale
  
• 
  Cap. XI - Executarea transporturilor
  
• 
  Cap. XII - Lucrari de depozitare a materialelor
  
• 
  Cap. XIII - Electrosecuritate
  
• 
  Cap. XIV - Scule si dispozitive
  
• 
  Cap. XVI - Utilaje, mecanisme de ridicat, macarale si dispozitive anexe
  
• 
  Cap. XVII - Sudura
  
• 
  Cap. XVIII - Utilaje si dispozitive de constructii
  
• 
  Cap. XXI - Lucrari de terasamente
  
• 
  Cap. XXIII - Lucrari de alimentari cu apa si canalizari
  
• 
  Cap. XXXVIII - Lucrari de izolatii
  
• 
  Cap. XXXIX - Dispozitii finale
  

3. 
   MĂSURI NECESARE A FI LUATE DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MUNCII, PREVENIRII ŞI STINGERII INCENDIILOR
   

1. Managementul riscurilor tehnice/tehnologice

Lista actelor normative aplicabile

• 
  Hotărârea Guvernului României nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii, modificata de HGR 940/2006
  
• 
  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii cu toate completarile si modificarile ulterioare
  
• 
  Hotărârea Guvernului României nr. 51/1996 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie;
  
• 
  Hotărârea Guvernului României nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, completată şi modificată de HGR 675/2002, HGR 102/2003 şi HGR 622/2004
  
• 
  Ordinul Ministrului Industriei şi Comerţului nr. 1587/1997 pentru aprobarea categoriilor de construcţii generatoare de riscuri tehnologice;
  
• 
  Ordinul comun MFP şi MLPTL abrogat privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de sevicii;
  
• 
  Ordonanţa Guvernului României nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, completata si modificata de legea 440/2002;
  
• 
  Ordinul Ministrului Industriei şi Comerţului nr. 293/1999 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale;
  
• 
  Ordinul Ministrului Industriei şi Comerţului nr. 323/23.10.2000 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea lucrărilor de montaj;
  
• 
  PE 013/1994 - Normativ privind metodele şi elementele de calcul a siguranţei in funcţionare a instalaţiilor energetice;
  
• 
  PE 224/1989 - Normativ pentru proiectarea instalaţiilor termomecanice ale termocentralelor;
  

Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic şi a măsurilor de prevenire a acestora

Factori de risc intrinseci care pot interveni pe parcursul realizării lucrărilor prezentate în aceastǎ documentaţie pot fi:

a) incompatibilitatea materialelor aferente instalaţiei cu condiţiile de exploatare impuse (clasă de calitate necorespunzătoare, caracteristici mecanice şi elastice necorespunzătoare);

b) configuraţia geometrico-structurală necorespunzătoare (dimensionarea necorespunzătoare a elementelor circuitului, traseu necorespunzător);

c) defecte de fabricaţie (neomogenităţi chimice şi structurale, defecte de material, granulaţie necorespunzătoare);

d) montaj necorespunzător (calitate necorespunzătoare a îmbinărilor sudate, nerespectarea configuraţiei traseului etc.).

Măsurile de prevenire a factorilor de risc care trebuie luate în fazele următoare de proiectare sunt:

• 
  alegerea materialelor elementelor de conducta se va face conform parametrilor de calcul ai fiecărui circuit;
  
• 
  toate materialele folosite se vor certifica conform prevederilor SR EN 10204/2005;
  

• 
  grosimile pereţilor conductelor vor corespunde materialului ales şi parametrilor de calcul ai circuitelor;
  
• 
  se vor prevedea suporţi care să preia deplasările conductei;
  
• 
  pentru evitarea folosirii unor materiale cu defecte de fabricaţie, furnizorul va efectua controale pe lot, pe probe prelevate pe 2 elemente (verificarea compoziţiei chimice, încercarea la tracţiune a materialului de baza, verificarea respectării toleranţelor la diametrul exterior şi la grosimea de perete conform standardelor în vigoare) şi va întocmi certificate de calitate care vor însoţi furnitura;
  
• 
  sudurile efectuate pe şantier vor fi verificate conform listei cantităţilor de lucrări care va fi elaborata de proiectant;
  
• 
  pentru orice abatere de la proiect la faza de procurare şi montaj se va obţine acordul proiectantului;
  
• 
  după efectuarea montajului se va efectua o probă hidraulică a instalaţiei la presiunea precizată pentru fiecare circuit în schema izometrică a acestuia.
  

Factorul uman implicat în faza de exploatare constituie de asemenea un factor important de risc. Acesta grupează toate erorile umane care se manifestă în activitatea de mentenanţă şi de exploatare tehnologică. Erorile umane în exploatare pot fi:

• 
  erori făcute în condiţiile exploatării tehnologice;
  
• 
  manevre greşite, interpretarea eronată a unor informaţii, comunicarea defectuoasă;
  
• 
  erori făcute în activitatea de mentenanţă;
  
• 
  nerespectarea procedeelor de supraveghere tehnică, control, întreţinere, reparaţii.
  

Măsurile de prevenire a acestor factori de risc sunt:

• 
  instruirea personalului privind exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiei;
  
• 
  verificarea periodică a cunoştinţelor personalului;
  

testarea psihologică periodică a personalului;
2. Managementul riscurilor de incendiu

Lista actelor normative aplicabile

• 
  Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
  
• 
  Hotărârea Guvernului României nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajari care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu
  
• 
  Hotărârea Guvernului României nr. 678/1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor;
  
• 
  Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
  
• 
  Norme metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, aprobate cu Ordinul MAI nr. 1435/2006
  
• 
  Normativul C 300/1994 aprobat cu ordinul MLPAT nr. 20/N/11.06.1994 pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii
  
• 
  Ordinul Ministrului de Interne nr. 130/2007 privind aprobarea metodologiei de elaborare a scenariilor de siguranţa la foc;
  
• 
  Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001 pentru aprobarea Metodologiei de certificare a conformităţii, de agrementare tehnică şi de avizare tehnică pentru fabricarea, comercializarea şi utilizarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, modificat cu Ordinul MI nr.394/2004;
  

• 
  Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G. P.S.l.-004, modificat de ordin MI 349/2004
  

• 
  PE 009/1993 - Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice;
  
• 
  P 118/1999 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
  

Prezentarea factorilor de risc de incendiu si a masurilor de prevenire

Factori de risc de incendiu în instalaţiei pot fi: scurtcircuit la motoarele electrice asincrone; scurtcircuit la acţionările electrice ale robinetilor; izolaţie termică sau materiale de întreţinere (lavete, cârpe) îmbibate cu substanţe inflamabile, motorină, ulei sau păcură, etc.

Măsurile de prevenire a incendiilor luate în considerare la faza de proiectare şi care trebuie realizate la transport, depozitare, montaj, exploatare, întreţinere şi reparaţii sunt:

• 
  spaţiile de depozitare, montaj, exploatare, întreţinere şi reparaţii vor fi dotate cu instalaţii sanitare şi toate dotaţiile PSI conform legii;
  
• 
  în perioada de montaj, executantul are obligaţia de a asigura securitatea obiectivelor învecinate împotriva incendiilor şi de a dota locurile de muncă cu materiale şi echipamente de stins incendiu;
  
• 
  se vor lua măsurile impuse de normele lucrărilor cu foc deschis, sudură electrică şi tăiere cu flacără;
  
• 
  execuţia lucrărilor din prezentul proiect se va face astfel încât să nu se blocheze căile de acces pentru intervenţie în caz de incendiu;
  
• 
  materialele utilizate la izolarea termică a conductelor vor fi incombustibile şi se vor asigura împotriva îmbibării cu substanţe inflamabile, motorină, ulei sau păcură şi vor fi complet evacuate după terminarea montajului.
  

Pentru stingerea incendiilor de natură electrică se vor utiliza numai stingătoarele cu praf şi bioxid de carbon şi cele cu zăpadă carbonică.
3. Managementul riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale (protecţia muncii)