Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂnt revista presei

Patru profesori de la Universitatea Alba Iulia, verificaţi după ce au semnat pentru „cărţile” unor deţinuţi

Patru cadre didactice de la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia care au validat lucrările unor deţinuţi urmează să fie verificate de Comisia de etică, însă rectorul instituţiei susţine că nu crede că vor fi sancţionaţi "pentru că şi-au spus părerea despre un material".

Rectorul Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Daniel Breaz, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că a solicitat convocarea Comisiei de etică pentru a dezbate cazurile a patru cadre didactice ale instituţiei care au validat lucrările unor deţinuţi.

"Am trimis astăzi (joi - n.r.) preşedintelui Comisiei de etică din universitate o adresă prin care i-am solicitat să convoace comisia. Domnia sa va convoca Comisia de etică, conform regulamentului, în 15 zile de la data emiterii acesteia (…) Fiecare profesor recunoscut în domeniul său de activitate poate să facă recenzii, atunci când i se cere, asupra unui material scris şi poate să facă recomandări cu privire la calitatea materialului respectiv. Aceste recenzii se fac în nume proprii şi nu în numele universităţii", a spus Breaz.

El a adăugat că semnătura şi decizia privind evaluarea unei cărţi sau a unui material ştiinţific aparţin persoanei în cauză şi nu universităţii.

"Semnătura şi decizia aparţin persoanei în cauză şi nu universităţii. Este o activitate disjunctă de activitatea pe care o are cadrul didactic respectiv în universitate. Este vorba de onoarea sa atunci când recomandă sau nu recomandă un manuscris, fie el carte, articol ştiinţific, publicaţie. În general, această expertiză este cerută de o editură sau de un redactor-şef al unui jurnal pentru a vedea dacă poate fi sau nu publicat un material de o editură sau un jurnal ştiinţific de specialitate", a mai spus Breaz.

Întrebat ce părere are despre colegii săi care au validat cărţile unor deţinuţi, Daniel Breaz a răspuns că nu se poate exprima privind calitatea materialelor validate deoarece niciunul nu este din domeniul său de expertiză, însă consideră că nu au încălcat legea dacă au dat doar o recomandare.

"Nu se pune problema ca unul dintre colegii mei să fie coordonator sau coautor al unei lucrări (…) O editură la care a trimis persoana privată de libertate materialul respectiv a cerut expertiza privind acest material. Legea spune foarte clar: calitatea de material ştiinţific nu poate fi certificată decât de un cadru didactic universitar şi atunci s-a cerut expertiza şi celor patru colegi ai mei, din cele câteva sute de cadre didactice care au dat astfel de recomandări. Ei au dat în nume propriu aceste recomandări. Nu mă pot exprima, nefiind domeniul meu de expertiză, de calitatea acestor materiale, dar decizia de a reduce pedeapsa celor care sunt în spatele gratiilor nu aparţine cadrelor universitare, nici editurilor care au publicat materiale, ci unei comisii din penitenciar care analizează", a spus Breaz.

El a afirmat că nu crede că vor fi sancţionaţi cei patru profesori ai universităţii.

"Dacă colegii mei au dat doar recomandarea de publicare a unui material, părerea mea este că nu riscă nicio sancţiune. Pasul următor, de publicare a lucrării, a aparţinut editurii. Eu consider că în momentul în care ei au dat o recomandare şi au expertizat un material nu pot fi sancţionaţi pentru că şi-au spus părerea despre un material", a afirmat Daniel Breaz.

Patru cadre didactice de la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia apar pe lista profesorilor universitari care, după cum prevede procedura, le-au dat deţinuţilor recomandare scrisă pentru a elabora o lucrare ştiinţifică pe o anumită temă, listă făcută publică recent de Ministerul Justiţiei. Astfel, pe listă se regăsesc profesorul Mihai Himcinschi - Facultatea de Teologie Ortodoxă Alba Iulia, profesorul Sorin Briciu - Şcoala Doctorală de Contabilitate, profesorul Mariana Luduşan şi conferenţiarul Ioan Gânfălean, ambii de la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale.

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a cerut Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) să solicite universităţilor o analiză punctuală a cazurilor în care profesorii din respectivele instituţii au dat recomandări pentru cărţi scrise de deţinuţi.

http://www.puterea.ro/social/ministrul-educatiei-despre-scandalul-lucrarilor-detinutilor-simt-o-durere-fizica-129254.html

Ministrul Educației, despre scandalul lucrărilor deținuților: Simt o durere fizică

O durere fizică imensă și o palmă dată educației din România. Așa caracterizează ministrul Educației, Adrian Curaj, implicarea profesorilor universitari în scandalul lucrărilor științifice ale deținuților.

Recomandările profesorilor universitari pentru lucrările scrise de deținuți reprezintă o palmă uriașă pentru învățământul universitar din România, a declarat Ministrul Educației la Interviurile Europa FM.

Adrian Curaj  a declarat că printre zecile de profesori universitari care au ajutat condamnații să iasă mai repede din pușcării, se află și cadre didactice susținute uneori chiar de conducerea universităților.

Titularul de la Învățământ spune că  așteaptă cât mai repede răspunsul Consiliului Rectorilor pentru a putea lua măsuri.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/cum-se-recupereaza-banii-investiti-in-educatia-copilului-404439

ANALIZĂ. În ce investești pe timp de criză: un an pentru copilul tău la Harvard sau un Porsche

Absolvenți ai unor mari universități ale lumii arată cum o investiție de sute de mii de dolari în educație poate da un randament mai bun decât dacă ai folosi acești bani pentru deschiderea unei afaceri.

Am auzit în media poveștile unor tineri care relatează experiența lor ca studenți la unele dintre cele mai bune universități ale lumii. Vor­bim de tineri care s-au remarcat încă din perioada liceului la olimpiade internaționale obținând medalii. Acestor tineri li se oferă burse complete la Yale, Harvard, Oxford, universități care îi monitorizează atent încă din timpul liceului. Trebuie spus, însă, că numărul celor care obțin astfel de burse complete, la aceste pres­tigioase instituții de învățământ superior, este de sub 1% din totalul studenților.

Investiție amortizată într-un an

Teoretic, poți fi printre cei 99% din studenții care urmează cursuri la marile universități din Occident dacă îndeplinești două condiții: în primul rând trebuie să fii un student foarte bun (mult peste medie, dar nu neapărat de geniu) și să dispui de bani care să acopere taxele. În cazul universităților americane precum Massachusetts Institute of Technology, Stanford sau Yale taxele variază undeva în jurul sumei de 50.000 de dolari pe an. Universitățile de elită din Anglia percep o taxă medie anuală de 9.000 lire. În Franța taxele sunt mai mici, dar sistemul rămâne foarte riguros: trebuie să fii admis la așa numitele Classes Préparatoires care sunt echivalentul primilor doi ani de facultate din România. După acești doi ani, cei mai buni intră la așa numitele Grandes Écoles - dintre care cele mai importante sunt École Normale Supérieure, École Polytechnique, École Centrale de Paris. Valoarea taxelor universitare poate fi, însă, acoperită din primii ani de după absolvire.

În schimb, studiile arată că, cel puțin în SUA, prima slujbă îi aduce anual unui tânăr absolvent de MIT, Harvard sau Yale între 50.000 și 70.000 de dolari.

De asemenea, profesorii sau absolvenții români ai acestor școli de elită susțin că efortul financiar merită, confirmând că suma poate fi acoperită, integral, în primii ani de muncă după absolvire.

Studii cât un bolid german nou

În QS World University Rankings, topul anual al celor mai mari universități ale lumii, în primele 50 se află 19 universități americane, 9 sunt britanice, iar din Australia înregistrăm un număr de 5. Majoritatea statelor puternic dezvoltate au una sau două universități în primele 50: Germania, Elveția, Franța (2), China, Canada (2), Danemarca, Singapore sau Hong Kong.

Narcis Avarvari a ajuns în Franța în 1993. Imediat a primit o bursă la École Polytechnique, o universitate aflată pe poziția 40 în lume. După un doctorat în chimia fosforului, a fost admis la Centrul Național de Cercetare Științifică. El explică plusurile și minusurile plecării în Occident la o vârstă atât de fragedă: „Cei care ajung la olimpiada internațională sunt imediat admiși de universități americane precum Harvard sau Massachusetts Institute of Technology. Le este foarte greu să refuze. Intră la 18 ani în sistemul american, care este mult mai pragmatic decât cel european, iar la terminarea studiilor sunt complet integrați în respectiva societate. În condițiile astea, nu cred că se mai pot întoarce. Însă majoritatea celor care pleacă în stagii de pregătire în străinătate după terminarea facultății își dau acolo doctoratele, iar unii dintre ei, tot mai mulți, se întorc“. Taxa de școlarizare pentru cei trei ani la una dintre cele mai bune școli din Franța, École Polytechnique, este de 24.000 de euro.

El Dorado american

Primele zece locuri au fost rezervate în clasamentul 2014/2015 numai pentru două state: SUA (6 universități) și Marea Britanie (4). Anul acesta, în Top 10 și-a făcut loc și o universitate din Elveția:  Swiss Federal Institute of Technology, astfel că războiul academic America-Europa este de 5-5.

Dacă în SUA taxele totale depășesc lejer suta de mii de dolari, în Marea Britanie se înjumătățesc sau pot fi chiar mai mici. La cea mai bună universitate a lumii, Massachusetts Institute of Technology (MIT), a fost student și Sergiu Moroianu. După șase ani de studii în SUA, în urma cărora a obținut un master și un doctorat, s-a întors în țară. “Cred că sunt primul și singurul tânăr doctor de la MIT care trăiește în țară“, rememorează Sergiu Moroianu.

„La MIT, taxele pentru toți anii de facultate se ridică, în total, la 150.000 de dolari. Mă întrebi dacă merită ca o familie din România cu un venit mediu spre mare să investească această sumă în educația fiului lor? Depinde. Un absolvent de MIT poate câștiga (la prima sa slujbă) anual aproximativ 50.000 de dolari. Un alt atu al absolvenților: își vor găsi rapid o slujbă la absolvire în cazul în care obțin o diplomă în inginerie, IT sau management. Studenții de la MIT sunt căutați de head-hunteri încă din timpul facultății. Dacă tânărul absolvent se gândește să se întoarcă, totuși, în România ar trebui să se orienteze spre discipline cum ar fi matematicile aplicate, mecanica fluidelor, robotica. Acestea sunt căutate de companiile multinaționale precum Renault sau Ford, unde există salarii bune. Pentru a ocupa poziții de top în România în alte domenii, diploma de la MIT trebuie însoțită de o bogată experiență dobândită în străinătate. Altfel, nu vei fi decât un absolvent de MIT pe care angajatorul român îl consideră supercalificat“, ne-a explicat Sergiu Moroianu. 

Totuși, acesta crede că tinerii nu ar trebui să plece prea de timpuriu în Occident. „Eu am ajuns în SUA la 21 de ani. Cred că eram prea tânăr. Dacă pleacă la 18 ani, vor întâmpina dificultăți practice. Ei nu sunt pregătiți pentru a lua viața pe cont propriu - nu știu să se întrețină, să se organizeze. Dacă nu ești riguros, studiezi la ore imposibile, nu te hrănești decât cu cartofi prăjiți, te poți pierde pe drum. În plus, nu trebuie să te lași absorbit doar de specializarea lor. Tinerii au nevoie să urmeze cursuri care le pot oferi o anume educație, cultură. La 18 ani, poți intra în anturaje greșite. Cineva care face facultatea, masterul și doctoratul dincolo de Ocean și-a trăit o treime din viață în SUA. Este, practic, american“, a explicat absolventul român al MIT.

Coleg cu președintele american

Despre experiența în cadrul unei universități americane de top ne-a vorbit și Dragoș Ciuparu, șapte ani profesor la Yale University, o instituție de învățământ superior care a ocupat poziția a zecea în clasamentul pe anul 2015. Taxa de școlarizare este de 60.000 de dolari pe an, iar pentru un MBA trebuie să plătești 100.000 de dolari, dar profesorul Ciuparu spune că investiția merită fiecare cent: „Instituțiile puternice sunt magnet pentru oamenii capabili și puternici, astfel încât acestea adună de multe ori elita politică și de afaceri a unei țări. Am spus-o și cu alte ocazii, din ultimii 4 președinți americani, 3 sunt absolvenți de Yale, iar Obama a terminat Columbia University, universitate din primele zece în Topul Shanghai al primelor 500 de universități din lume.

Participarea în activitatea profesională de zi cu zi într-o școală puternică te contaminează de modul ei de funcționare, de valorile și standardele ei fundamentale, atât cele profesionale, cât și cele etice și morale, astfel încât ajungi într-un timp relativ scurt să nu mai poți funcționa decât în cadrul unor asemenea norme. Mai mult, regulile jocului sunt astfel făcute încât să fii provocat să-ți atingi potențialul, fiind tot timpul sprijinit și stimulat și niciodată împiedicat, pentru că reușitele tale sunt și reușitele școlii în care activezi. Fiecare publicație, brevet, rezultat, premiu etc. este acordat lui X de la universitatea Y, așa veți citi în toate comunicatele de presă și în toate jurnalele“.

Dragoș Ciuparu spune că la universitățile de elită ale Americii mergi nu doar pentru calitatea profesorilor, unii laureați Nobel, dar și pentru colegii pe care îi vei avea, „pentru rețelele sociale și interumane din care vei face parte. Aici vin să studieze copii de șefi de state, de politicieni de prim rang, copiii unor oameni de afaceri importanți care dețin posturi-cheie de directori, CEO în instituții financiare, bancare, petroliere. Ca student, vei face parte din frății, vei fi implicat în evenimente cu circuit intern și vei lega prietenii care te pot ajuta să promovezi în cercuri influente“. 

„La MIT, o dată ce ai fost admis, universitatea te va ajuta să îți plătești taxele. În cazul în care nu dispui de resurse financiare, facultatea îți poate oferi un  împrumut sau posibilitatea de a munci în campus, de a corecta lucrări“, spune Sergiu Moroianu, absolvent MIT.

Guvernul, în Top 500

Dacă nici un membru al Guvernului Ponta nu obținuse o diplomă la una dintre cele mai bune 500 de universități din lume, lucrurile s-au mai schimbat după învestirea noului executiv Cioloș. Opt din cei 21 de membrii ai guvernului Cioloș au obținut o diplomă la o universitate aflată în prima jumătate a clasamentului mondial al universităților QS World University Rankings.  Printre ei, Cristina Paşca Palmer, ministru al Mediului a predat la Universitatea Harvard (locul 2 în QS World University Rankings), iar Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare a obținut un master în Globalizare și Dezvoltare la Universitatea Warwick (locul 44 în QS World University Rankings) din Marea Britanie. Șeful portofoliului de la Economie, Costin Grigore, are o diplomă de master şi doctoratul la Universitatea Wisconsin Madison (locul 54). Iar Claudia Ana Moarcăş, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a făcut un masterat în Drept la Universitatea din Geneva (locul 89).

Egalitate - SUA vs Europa

Dintre primele zece universități ale lumii, cinci sunt din SUA: MIT (locul 1), Harvard (locul 2), Stanford (locul 4), California Institute of Technology (locul 5) și Yale (locul 10). La MIT, taxa anuală este, potrivit lui Sergiu Moroianu, în jur de 50.000 de dolari pe an. La Harvard, unde au studiat doi președinți ai SUA, dar și numeroși membri ai Congresului american, taxa este de 57.000 de dolari. Rata de admitere a studenților este de 5%. La Stanford, unde învață peste 10.000 de studenți, taxa anuală minimă este de 42.000 de dolari. 30 de miliardari în dolari au învățat aici de-a lungul timpului. La  California Institute of Technology, care are 32 de laureați ai premiului Nobel printre absolvenți, taxa anuală de școlarizare este de aproximativ 58.000 de dolari. Trebuie spus, însă, că un absolvent al acestei instituții are un salariu anual de debutant de 67.000 de dolari în primul an de muncă, potrivit unui studiu intern. La Yale, taxa anuală, explică profesorul Ciuparu, este de 60.000 de dolari pe an. Patru universități din Anglia sunt în primele zece ale lumii: Cambridge (locul 3), Oxford (locul 6) și University College London (locul 7), Imperial College London (locul 8). Taxele sunt mult mai mici dacă le comparăm cu cele din SUA. Departamentul de comunicare ne-a precizat faptul că la University College London taxa este de 9.000 de lire indiferent de modulul la care studiezi. Aceeași taxă anuală este percepută și la Cambridge, dar și la Imperial College London: 9.000 lire, adică 13.500 de dolari pe an. La Oxford studiază, în acest moment, un număr de aproximativ 100 de studenți din România. Taxa anuală este de 12.000 de lire, adică 18.000 de dolari.  Surpriza a venit anul acesta de la Swiss Federal Institute of Technology, care se află pe poziția a noua în QS World University Rankings. Aici taxa de școlarizare este una simbolică, de 580 de franci francezi. În schimb, condițiile de admitere sunt foarte severe. Mai trebuie spus că în clasamentul mondial al universităților sunt patru instituții de învățământ superior autohtone: Universitatea București (locul 651), dar și Universitatea Ioan Cuza din Iași, Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea de vest din Timișoara (toate după locul 700).

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.