Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂnt revista presei

Absolvenţii clasei a VIII-a au început, de astăzi, Evaluare Naţională, examen care va conta la admiterea la liceu sau la o şcoală de arte şi meserii.

Aproximativ 3500 de elevi au susţinut, în această dimineaţă, prima probă, cea de la limba şi literatura română. Examenul s-a desfăşurat în săli unde există sisteme de supraveghere video. 45 de elevi au lipsit de la această testare. „Nu au fost probleme. În cursul zilei de astăzi, vor fi traşi la sorţi ăprofesorii corectgori, după care se va trece la corectarea lucrărilor“, a spus Ion Işfan, inspectorul şcolar general.

Pentru unii elevi, subiectele au fost mai uşoare decât la teză. Subiectele au fost foarte uşoare. Compunerea nu mi-a ridicat mari probleme. Mă aştept să primesc nota 10. Nu am avut emoţii. Sunt încrezător.Aştept examenul de la matematică, pentru că m-am pregătit mai mult“, a spus unul dintre candidaţi. Alţii nu consideră că examenul a fost aşa de uşor: „Cel mai greu mi s-a părut partea creativă, iar cel mai uşor prima a fost prima parte. Subiectele au fost de nivel mediu“.

http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/liderii-comunitatii-romanesti-timoc-asteapta-rezultatele-anchetei-privind-proiectul-pilot-invatare-limbii-romane-1_51c9a9e4c7b855ff56c6511a/index.html

Liderii comunităţii româneşti din Timoc aşteaptă rezultatele anchetei privind proiectul pilot de învăţare a limbii române

Autorităţile şcolare din Serbia au acceptat anul acesta primul proiect experimental de învăţare a limbii române cu elemente de cultură naţională, în 13 şcoli din comunele Bor, Zajecear şi Negotin. Liderii comunităţii româneşti din Timoc aşteaptă acum rezultatele anchetei derulate de Ministerul Educaţiei.

Proiectul pilot de studiere a limbii române cu elemente de cultură naţională în şcolile din Valea Timocului – Serbia a început în luna aprilie, după ce autorităţile de la Belgrad au ales câteva şcoli din oraşele Bor, Zajecear şi Negotin, iar Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) s-a implicat în pregătirea proiectului.

Proiectul pilot a fost programat pentru un număr de 13 şcoli din Bor, Zajecear şi Negotin, antrenând peste 600 de copii. Cum era firesc pentru un prim proiect au apărut şi o serie de nefuncţionalizăţi, iar o parte din copii s-au retras, fie din cauza programului şcolar încărcat, fie din cauza distanţelor pe care trebuiau să le parcurgă din satele de domiciliu până la şcoala din oraş, însă ideea în sine şi deschiderea autorităţilor şcolare de la Zajecear şi Belgrad s-a dovedit un pas uriaş înainte în realizarea acestui vis al românilor legat de afirmarea identităţii lingvistice. „Toate ţările care aderă la Uniunea Europeană trebuie să respecte drepturile fundamentale are minorităţilor. Minoritatea română are acest drept de a învăţa limba română şi recent s-a încheiat un proiect pilot care este un pas înainte pe calea aprobării de către autorităţile sârbe a introducerii limbii române în şcoli. Cred că de acum înainte nu mai există niciun impediment şi din toamnă românii îşi vor putea învăţa limba maternă în şcoli” spune Romeo Crîşmaru, preşedinte Asociaţiei Forum pentru Cultură şi Identitate din Drobeta Turnu Severin.

După momentul istoric al discuţiilor oficiale de la Bruxelles dintre România şi Serbia consemnat la 2 martie 2012, ideea studierii limbii materne în şcoli de către românii din Valea Timocului a început să capete conturul unui vis realizabil. Primele coordonate au fost trasate de către liderul Asociaţiei pentru Cultura şi Tradiţia Rumânilor „Dunărea” din Kladovo – Tihan Matasarevici, care a reuşit să răzbată prin hăţişul legilativ şi să obţină aprobările necesare atât de la Ministerul Educaţiei din Serbia, cât şi de la Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear, pentru a încrie la şcoală 155 de copii, de la părinţii cărora a obţinut semnături. Din păcate, la Kladovo nu a fost aprobată introducerea proiectului pilot, însă toată lumea a înţeles faptul că aici a început materializarea unui vis secular al fraţilor noştri.

„Am început să strângem semnăturile de la părinţi pentru copiii care vor să înveţe în limba română. De mai bine de jumătate de an ne ocupăm cu înscrierea copiilor pe formulare şi aceste formulare s-au dus la şcoli pentru ca să se poată învăţa limba română aici la noi la Kladovo. Părinţii a peste 150 de copii şi-au dat acordul ca micuţii lor să aibă învăţământ în limba română, ne spune Tihan Matasarieici, preşedinte Asociaţia pentru Cultura şi Tradiţia Românilor.

Liderii comunităţii româneşti din Timoc aşteaptă acum cu sufletul la gură rezultatele anchetei Ministerului Educaţiei şi fireşte întroducerea limbii române în şcoli de la 1 septembrie 2013, odată cu începutul noului an şcolar. Pe de altă parte, Tihan Matasarieici, preşedinte Asociaţia pentru Cultura şi Tradiţia Românilor, a reuşit, cu fonduri europene, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, să organizeze în perioada următoare într-o tabără de vară, cursuri de limba română, în care sunt implicaţi circa 50 de copii, în oraşul Kladovo şi în satul Podvârşka.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013062688059/Social/Gasirea-unor-antonime-rolul-virgulei-si-doua-compuneri-in-subiectele-de-la-evaluarea-nationala.html

Găsirea unor antonime, rolul virgulei și două compuneri, în subiectele de la evaluarea națională

Găsirea unor antonime, rolul virgulei într-un fragment de text, două compuneri și construirea unei fraze cu subordonată predicativă se numără printre cerințele subiectelor probei de limba română din cadrul examenului de evaluare națională.

La subiectul 1, elevii au primit un fragment din Alexandru Vlahuță – „Din durerile lumii“, pornind de la care au avut de îndeplinit mai multe cerințe.
Prima dintre acestea a constat în găsirea de antonime pentru cuvintele „sărac“, „mari“ și „bucurie“. Apoi, elevii au trebuit să explice rolul virgulei în secvența de text „cu inima plină de dor, de bucurie și de nerăbdare“.

Cerința a treia a constatat în transcrierea din text a două cuvinte sau grupuri de cuvinte care se referă la timpul în care se petrece acțiunea.

La a patra cerință, elevii au avut de menționat două trăsături ale genului epic prezente în text, iar apoi au trebuit să prezinte în trei-cinci rânduri semnificația unei secvențe din text.

Tot la subiectul 1, elevilor li s-a cerut să redacteze o compunere de 15-25 de rânduri în care să evidențieze trăsăturile unui personaj din fragmentul dat.

La al doilea subiect, cerințele au avut ca punct de plecare un text de 12 rânduri de pe site-ul www.eucitesc.ro.

Cerințele au presupus, printre altele, formularea unor enunțuri legate de acest text, menționarea valorii morfologice a unor cuvinte și a funcției sintactice a altora și construirea unei fraze alcătuite din două propoziții dintre care una să fie o predicativă introdusă prin adverbul relativ „cum“.

Subiectul 2 a avut și o cerință constând în redactarea unei compuneri de 10-15 rânduri în care să se prezinte o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unui concurs.

Peste 190.000 de elevi de clasa a VIII-a susțin marți, sub supraveghere video, proba de limba română din cadrul evaluării naționale - examen ale cărui note vor conta la admitere în liceu.

Subiectele de la evaluarea națională sunt elaborate de către Centrul Național pentru Evaluare și Examinare (CNEE).

Evaluarea lucrărilor este făcută de către doi profesori din unitatea respectivă de învățământ, de regulă unitate școlară cu personalitate juridică. În cazul în care nu există câte doi profesori la disciplinele la care se susține evaluarea națională, va fi solicitat un cadru didactic din cea mai apropiată unitate de învățământ.

Examenul de evaluare națională la clasa a VIII-a va continua miercuri, 26 iunie, cu proba la limba și literatura maternă, și joi, 27 iunie, cu proba de matematică. Afișarea rezultatelor este programată sâmbătă, 29 iunie (până la ora 16.00). În aceeași zi, în intervalul 16.00 - 20.00, pot fi depuse contestațiile, care vor fi soluționate în zilele de 30 iunie, 1 și 2 iulie. Rezultatele finale, după contestații, vor fi afișate în 3 iulie. Media de admitere în liceu va fi calculată ca medie artimetică dintre media notelor de la evaluare și media generală a anilor de gimnaziu.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013062688057/Social/Reformele-din-Educatie-tragedia-sistemului-de-invatamant-romanesc.html

Reformele din Educație, tragedia sistemului de învățământ românesc

Deși au trecut mai mult de două decenii, de când sistemul educațional din România se modifică aproape cu fiecare generație de elevi, rezultatele sunt departe de a fi cele așteptate iar victimele sunt copiii care învață ghidați de un sistem confuz și instabil.

Statisticile arată că suntem pe locul doi în Europa Centrală și de Est la analfabetism, locul patru în Uniunea Europeană la abandon școlar și avem unul dintre cele mai mici bugete alocate Educației. Acesta este bilanțul celor 11 guverne care au condus România din 90 până astăzi. În 1999, Andrei Marga a introdus examenul de capacitate. Inițial, ministrul a anunțat că nu se mai dă examen de admitere la liceu, dar nu a fost așa. Rezultatele au fost dezastruoase. În mandatul Ecaterinei Andronescu a fost introdusă admiterea la liceu compu­terizată. Primul an a fost dezastru. Mulți elevi au ajuns la alte licee decât își doreau, pentru că nu au completat bine codurile. În 2003 au fost introduse la Bacalaureat probele scrise în sistem grilă. Din nou o schimbare anunțată în ultima clipă.

„Ne simțeam într-un fel cobai. Chiar simțeam că e un experiment“, își amin­tește un fost elev, citat de digi24.ro. Florina Rogalschi este profesor de limba și literatura română la Școala Centrală. Predă de 33 de ani și a scris două manuale iar experiența a învățat-o să nu mai creadă în reforme „Miniștrii par să trăiască într-o atmosferă eterată, suficientă lor. Nu există propriu-zis o reformă în învățământul românesc până acum“, spune Florina Rogalschi pentru Digi24.

Pactul Național pentru Educație, semnat în 2007 de toate partidele poli­tice, a rămas doar un plan pe hârtie. Printre cei care au lucrat la el este și fostul minstru al Educației, Mircea Miclea, singurul ministru care a demi­sionat din cauză că învățământul era subfinanțat. „Din păcate, defecțiunea este în capul politicienilor. Pentru că deși au semnat acest pact, din rațiuni de doi bani, politicianiste, de campanie electorală, au început să atace pactul“, explică Mircea Miclea.
Efectele se văd, în rezultatele dezas­troase ale examenelor naționale și în aplicabilitatea derizorie a cunoștințelor învățate pe băncile școli, care nu își găsesc echivalent în meseriile în care se concretizează.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/evaluarea-nationala-proba-la-romana-sabotata-de-penele-de-curent-in-judetul-galati-1044413.html

EVALUAREA NAŢIONALĂ: Proba la română, sabotată de penele de curent în judeţul Galaţi

În zece localităţi din nord-estul judeţului, întreruperile de energie electrică s-au ţinut lanţ îngreunând distribuirea subiectelor.

Emoţii mai mari decât ale candidaţilor pe capul echipei de organizare a evaluării naţionale de la ISJ.

Viaţa liberă scrie că exact în timpul în care trebuiau distribuite subiectele la proba de limba şi literatura română s-a întrerupt curentul pentru perioade scurte în nu mai puţin de zece localităţi din nord-estul judeţului.

„S-a întrerupt curentul cam câte zece minute la Bereşti, la Bălăbăneşti, Rădeşti, Vârlezi, Jorăşti, Bereşti Meria, Băneasa, Băleni şi Drăguşeni. Unele dintre aceste şcoli aveau generatoare, dar altele nu. Ne-am temut că nu vom putea transmite subiectele. Sunam la Electrica şi era ocupat, probabil sunau şi utilizatorii casnici. A fost nevoie de intervenţia Prefecturii. Am trimis subiecte de la şcolile apropiate la cele afectate, ne-am mişcat repede, n-am întârziat mai mult de un sfert de oră, dar putea fi mai rău.

Nici cei de la Electrica n-au ştiut ce se întâmplă, probabil a fost o avarie la magistrala principală. Reparau într-un loc şi cădea reţeaua în altă parte”, povesteşte inspectoarea generală, Laura Marin, despre peripeţiile prin care a trecut la debutul evaluării naţionale.

Elevii, relaxaţi după examen

Elevii au declarat că subiectele nu au fost dificile, mai ales că nu au mai avut parte de capcane, aşa cum li s-a întâmplat candidaţilor de anul trecut.

De aceeaşi părere a fost şi profesorul Corneliu Goldu de la CNVA, care a declarat pentru „Viaţa liberă” că subiectele au fost abordabile chiar şi pentru elevi de nivel mediu: „N-au ridicat prea mari dificultăţi candidaţilor, n-au mai fost capcane sau ambiguităţi ca anul trecut. Nu s-au cerut lucruri de fineţe, dar cu toate acestea au fost elevi care au greşit la subiectul al II-lea punctul cinci, scriind că sunt trei propoziţii. S-au încurcat şi au luat ca predicat un verb la infinitiv. În rest, s-a respectat programa şi n-au fost greşeli de conţinut ştiinţific”, spune profesorul cu experienţă.

Joi, proba la matematică

Absolvenţii de gimnaziu mai au de trecut prin emoţiile probei la matematică, ce se va desfăşura joi, 27 iunie, începând cu ora 9,00. Rezultatele iniţiale se vor afişa sâmbătă, 29 iunie, până în ora 16,00, urmând ca în aceeaşi zi, până la ora 20,00, să se depună contestaţiile. Notele finale vor fi făcute publice pe data de 3 iulie.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/evaluarea-nationala-gramatica-le-a-dat-batai-de-cap-elevilor-ieseni-1044406.html

EVALUAREA NAŢIONALĂ: Gramatica le-a dat bătăi de cap elevilor ieşeni

Evaluarea naţională a debutat ieri cu proba la limba şi literatura română, apreciată de elevi ca fiind uşoară. Varianta de subiect extrasă, cu numărul 10, i-a pus, totuşi, în dificultate pe unii elevi, printr-o cerinţă de gramatică notată cu 4 puncte.

La punctul 5 de la subiectul al II-lea, elevilor li s-a cerut să transcrie fiecare propoziţie dintr-o frază, precizând felul subordonatei. În loc de două propoziţii, unii elevi au indicat trei, fiind induşi în eroare de prezenţa verbului „a putea”, pe care l-au considerat predicat verbal. „Mie subiectele mi s-au părut destul de uşoare, adică au putut fi rezolvate. A fost o singură cerinţă cu schepsis. Era un verb la infinitiv, «a putea», şi foarte mulţi l-au luat ca predicat verbal. Şi eu am greşit, cu toate că doamna profesoară ne-a explicat de fiecare dată la ore că «a putea» e verb la infinitiv şi niciodată predicat verbal. Sunt mai mulţi colegi care au făcut confuzia asta. Sper să-mi dea măcar jumătate din punctaj, că am scris corect felul subordonatei”, a spus Georgiana Melinte, candidată de la Şcoala „B.P. Hasdeu” din Iaşi.

„Nu-mi place gramatica”

Ziarul de Iaşi mai scrie că gramatica i-a creat ceva probleme şi Cătălinei Cojocaru, de la aceeaşi şcoală. „Mi s-a părut uşor, dar trebuie să şi înveţi ca să ştii şi acel uşor. Am greşit la valoarea morfologică şi funcţiile sintactice le-am încurcat... Apoi cică erau două propoziţii şi eu am scris trei, dar am scris că prima subordonată e atributivă. Nu-mi place gramatica, mi se pare mai grea”, a menţionat adolescenta. Compunerile solicitate puteau fi însă redactate cu uşurinţă de către toţi candidaţii. În prima dintre acestea, elevii aveau de subliniat trăsăturile personajului dintr-un fragment extras din opera „Din durerile lumii” de Alexandru Vlahuţă. „Subiectele au fost mai uşoare decât la simulări. În loc de caracterizarea unui personaj, mă aşteptam să fie ceva mai greu, de argumentat. Sigur trebuie să iau peste 9, nu se poate să iau mai puţin!”, a afirmat Cătălina-Elena Zamfir, candidată de la Liceul „Al.I. Cuza”. „La personaj trebuia să subliniem faptul că este dornic să înveţe, în ciuda sărăciei. Morala poveştii a fost că banii nu contează. Dacă ai voinţă şi talent, reuşeşti oricum. Dacă ai bani şi nu ai încredere în tine, nu reuşeşti”, a adăugat Ana-Maria Dogariu, de la acelaşi liceu.

„Varianta extrasă are un grad mediu”

A doua compunere a constituit pentru unii elevi un prilej de a rememora sau de a imagina întâmplări din timpul unui concurs. „Am scris că am fost la un concurs de dans sportiv şi când am călcat pe ringul de dans, parchetul fiind nou şi papucii tot noi, am alunecat şi toată lumea a început să râdă de mine. M-am supărat, dar până la urmă am luat locul IV şi mi-a trecut toată supărarea. E o întâmplare reală, chiar dacă nu s-a petrecut exact aşa, din timpul unui concurs desfăşurat acum doi ani Suceava”, a povestit Iasmina Ilucă, absolventă a Şcolii „B.P. Hasdeu”.

„Am povestit că eram la un concurs de engleză la care, când am intrat în clasă, imediat a început sa fie panică, să sune alarma, pentru că luase foc clădirea. De obicei, n-am imaginaţia bogată, dar de data asta am avut”, a completat Ana-Maria Dogariu, absolventă a Liceului „Al.I. Cuza”. Date fiind subiectele primite, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar sunt de părere că nota de trecere poate fi obţinută cu uşurinţă. „Considerăm că varianta extrasă are un grad mediu de dificultate, astfel încât să poată fi atinsă cu uşurinţă nota minimă de cinci, în timp ce elevii cu o pregătire temeinică, serioasă, să fie răsplătiţi cu notele aşteptate, criteriile de departajare la nivelul mediilor mari presupunând obişnuinţe de lectură şi interpretare a textelor din registre stilistice diferite”, a subliniat Cezar Zaharia, inspector de specialitate.

Nici un elev nu a fost eliminat

Potrivit informaţiilor transmise de IŞJ, proba a fost susţinută de către 6770 de absolvenţi de gimnaziu, prezenţa fiind de 97,38%. Niciun elev nu a fost eliminat din examen şi nu s-au înregistrat incidente.

Reclamaţii au apărut însă în ceea ce priveşte supravegherea elevilor. De exemplu, un cadru didactic de la Liceul tehnologic din Tătăruşi s-a plâns că directoarea unităţii doreşte să-l înlocuiască din comisia de supraveghere la proba programată mâine. „A invocat faptul că nu pot participa pentru că sunt inginer şi ştiu matematică, însă adevăratul motiv e că astăzi (ieri – n.r.) am fost corect - nu exigent sau sever - şi n-am lăsat copiii să se inspire nici măcar unul de la altul; din materiale nici nu s-a pus problema.

Din dorinţa de a obţine rezultate bune la matematică, deoarece şi ea a predat la o clasă a VIII-a, vrea în loc un profesor care să fie mai indulgent cu elevii. Copiii nu sunt prea străluciţi - cam întrevede ce rezultate vor fi - şi are nevoie de artificii. Nu e vorba de banii pe care i-aş lua ca supraveghetor, dar nu-mi convine ca, având 30 de ani de experienţă, să fiu înlocuit fără motiv din comisie, în care am fost numit cu aprobarea consiliului profesoral”, a semnalat profesorul Ion Ghiban. Directoarea unităţii, Geta Lazăr, nu a putut fi contactată telefonic pentru a comenta acuzaţiile.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/evaluarea-nacapacitatea-la-romana-usoara-doar-la-prima-vedere-1044363.html

EVALUAREA NAȚIONALĂ 2013. Capacitatea la română, uşoară doar la prima vedere

Povestea unui copil sărac de la țară, care pleacă din satul natal ca să învețe în Capitală, dar și gramatica i-au pus în încurcătură pe absolvenții de gimnaziu. Dascălii sunt optimiști: un 7 tot se poate lua

După scandalul „Predicativă versus Subiectivă” din 2012, proba de Limba română a Evaluării Naţionale, desfăşurată ieri, nu le-a adus elevilor de clasa a VIII-a surprize majore.

Piesa de rezistenţă a variantei cu numărul zece primită de copii a fost un fragment din Alexandru Vlahuţă, opera „Din durerile lumii”. Un text pe care până şi părinţii adunaţi ciorchine în faţa Şcolii nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu” din Capitală, l-au etichetat a fi „nici preaprea, nici foarte-foarte”, cu menţiunea că cerinţele necesitau concentrare maximă.

Dificultăţi la caracterizare

La fel ca şi copiii lor, mamele care au rezolvat ad-hoc cerinţele s-au împotmolit la caracterizarea personajului de la punctul B al subiectului I.

„Sunt sigură că al meu s-a descurcat, este foarte bun la română”, spune o mamă, în încercarea de a-şi ridica moralul. Lângă ea, fiul tace mâlc şi mototoleşte în mâini foaia de examen. Spune că nu-i chip să-şi ghicească nota şi că subiectele „au fost uşoare doar la prima vedere”. Dascălii îi dau dreptate. „Este altceva decât subiectele cu care ei erau obişnuiţi, respectiv să demonstreze că un text se încadrează într-un anumit gen literar sau într-o specie literară”, explică Laura Tudor, profesoară de română la Şcoala Nr.2 din Caracal.

Aceasta spune că cel mai la îndemână de caracterizat era personajul mamei, „biata Ilinca Văduva”. Pentru a lua punctajul maxim însă, elevii ar fi trebuit şi să explice situaţiile din care reies trăsăturile personajului ales. Alte „capcane” constau în alegerea adjectivelor pronominale sau la construcţia propoziţiei predicative.

Cât despre redactarea compunerii de final, dascălul crede că nu se puteau face gafe prea mari. „Ţine de puterea lor de exprimare şi de imaginaţia fiecăruia”, mai arată profesoara Laura Tudor. Evaluarea naţională contină miercuri şi joi cu proba de limbă maternă, respectiv cea de matematică.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/evaluare-nationala-2013-impresiile-elevilor-a-fost-usor-doar-la-prima-vedere-1044261.html

EVALUARE NAȚIONALĂ 2013. Impresiile elevilor: ”A fost UȘOR doar la PRIMA VEDERE”

Primul examen important din viața absolvenților de gimnaziu le-a dat mai multe emoții părinților, care au stat de santinelă la umbra copacilor din fața școlii, timp de două ore, cât a durat proba de româna a Evaluării Naționale. Reacția la vederea subiectelor a meritat așteptarea: ”La cât au lucrat copiii, e imposibil să nu fi rezolvat corect!”Primul examen important din viața absolvenților de gimnaziu le-a dat mai multe emoții părinților, care au stat de santinelă la umbra copacilor din fața școlii, timp de două ore, cât a durat proba de româna a Evaluării Naționale. Reacția la vederea subiectelor a meritat așteptarea: ”La cât au lucrat copiii, e imposibil să nu fi rezolvat corect!”

Emoționați peste măsură au fost și părinții elevilor de clasa a VIII-a de la Şcoala nr. 11 "Ion Heliade Rădulescu" din Capitală, ai căror odrasle au primit ordin clar să nu pună piciorul afară din sala de examen până nu se scurge și ultimul din cele 120 de minute alocate probei de română.

În fața lor, prin crăpătura porții întredeschise, un paznic moleșit de căldură îi privește curios, trâgând cu urechea la discuțiile despre alegerea liceelor.

“Majoritatea aleg să meargă mai departe la Vianu (n.r.-Colegiu Național de Informatică), dar nu este o regulă. Așteptăm să vedem notele”, spune cu jumătate de gură o femeie blondă, cu părul atent buclat și geantă crem asortată la un costumaș de vară.

De jur împrejurul ei, alte mame fac și desfac viitorul copiilor lor care la acestă oră, cel mai probabil, se pregătesc să încheie compunerea de la subiectul II B.

Primul ieșit este un elev zâmbitor, cu tunsoare a la Bealtes, dar care își mai pierde din curaj când dă cu ochii de cohorta de părinți nerăbdători să vadă ce variantă s-a dat la examen. “Fug la mama, că mă așteaptă la mașină. A fost ușor, sper ca nota să mă ajute să intru la Caragiale”, încercă el să se fofileze, lăsând spre dezbatere grupului de adulți foaia cu cerințele. În doi timpi și trei mișcări, mamele rezolvă varianta și targ concluzia că punctul B. de la subiectul I, caracterizarea unui personaj dintr-un fragment de Alexandru Vlahuță, a fost cel mai mare hop al elevilor. Câteva însă, încearcat să mai însenineze atmosfera: “Lasă dragă, la cât de mult au lucrat copiii noștri, n-au cum să nu ia note mari. A mea m-a zăpăcit de cap, îmi recita tot ce învăța în ziua respectivă, dar va merita”.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/evaluare-nationala-2013-rezolvari-subiecte-o-profesoara-de-limba-romana-le-arata-elevil-1044250.html

EVALUARE NAȚIONALĂ 2013 - REZOLVĂRI SUBIECTE. O PROFESOARĂ de LIMBA Română le arată elevilor PAS cu PAS cum trebuiau REZOLVATE subiectele

Profesoara de Limba română Laura Tudor, de la Școala Nr.2 din Caracal, a rezolvat pentru EVZ subiectele primei probe de Evaluare Națională și spune că exercițiile au fost de dificultate medie, însă necesitau foarte multă concentrare.

"Subiectele au fost frumoase dar îi puneau în dificultate pe elevi, atât la caracterizarea personajului, cât şi la alegerea adjectivelor pronominale sau la construcţia propoziţiei predicativ"-Laura Tudor, profesoară de Limba română

EVALUARE NAȚIONALĂ 2013: REZOLVĂRI și SUBIECTE

Subiectul I

1. Sărac=bogat Mari=mici Bucurie=tristețe

2. Virgula marchează grafic o enumerare a sentimentelor băiatului odată cu revenirea acasă. Din punct de vedere morfologic şi sintactic, marchează coordonarea prin juxtapunerea a doua substantive cu funcţie sintactică de complement indirect ce determin[ adjectivul ”plină”

3. ” pe la pârguitul strugurilor” şi ”vara”

4. Prezenta personajelor ( băiatul sărac, mama acestuia- Ilinca Văduvă, învățătorul- domnul Ghervescu, fratele domnului Ghervescu- preotul şi soţia preotului) şi a naraţiunii (mod de expunere prin care se povesteşte istoria băiatului) indică faptul că textul aparţine genului epic.

5. Această secvenţa se referea atâta la bucuria, cât şi la durerea maternă în momentul despărţirii de singura ei alinare. Ilinca Văduva este mândră că băiatul ei pleacă la oraş, de aceea se străduieşte să îl aranjeze frumos împrumutând chiar pânza din sat. Durerea mamei vine din realizarea faptului că va rămâne fără singura mângâiere pe care o mai avea.

La B. Este destul de greu să realizeze o caracterizare cât de cât completă, deoarece există marea posibilitate ca ei să nu fi ştiut textul lui Al. Vlahuţă integral. Conform baremului, elevii trebuie să menţioneze două mijloace de caracterizare, directă sau indirectă şi să extragă din text două trăsături ale personajului (de exemplu, mama băiatului, ”biata Ilinca Văduva” aşa cum este caracterizată direct de către narator prin compătimire, este un personaj ale cărui trăsături reies şi indirect, din felul în care se comporta cu celelalte personaje.

Astfel, este foarte ataşată de fiul ei, la a cărui plecare în sufletu-i se cuibăresc un amalgam de sentimente: durere şi bucurie. Ilinca Văduva este mândră că băiatul ei pleacă la oraş, de aceea se străduieşte să îl aranjeze frumos împrumutând chiar pânza din sat. Durerea maternă vine din realizarea faptului că va rămâne fără singura mângâiere pe care o mai avea- băiatul ei.)

Subiectul al II-lea

1. Numele concursului anunţat este ”Cum ar fi dacă...?” Termenul limită de trimitere a textelor pentru concurs este de 23 decembrie

2. Premiul consta într-un tichet în valoare de 500 de lei, cu ajutorul căruia îţi poţi cumpăra cărţile preferate.

3. Poartă= verb predicativ Îl= pronume personal Conversaţiile= substantiv comun Nostru= adjectiv posesiv

4. Acest= atribut adjectival Scrie= predicat verbal

5. ”Vom selecta trei texte finaliste”=propoziţie principală ”care vor fi publicate pe un site pentru a putea fi comentate de dumneavoastră”= propoziţie subordonată atributiva introdusă prin pronumele relativ care Aici se poate greşi deoarece în a doua propoziţie sunt nişte verbe la modul infinitiv( a putea fi comentate), care pot fi luate de ei ca verbe predicative, ceea ce i-ar încurca la delimitarea frazei în propoziţii.

6. Propoziţia principală=La reîntâlnire, toţi colegii mei au rămas (verb copulativ, regent pentru propoziţia predicativă) propoziţia predicativă= cum îi ştiam.

La B. Ține de puterea lor de exprimare şi de imaginaţia fiecăruia. Se depunctează greşelile de ortografie sau de punctuaţie şi dacă nu respecta cerinţele impuse de barem.(relatarea evenimentelor respectând succesiunea întâmplărilor, etc)

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15066317-evaluarea-nationala-2013-cum-ajuns-profesoara-faca-lectii-gramatica-facebook.htm