Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂNT



Yüklə 483,6 Kb.
səhifə8/18
tarix23.12.2017
ölçüsü483,6 Kb.
#35791
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   18

Emoţiile bacalaureatului sunt trăite nu numai de copii şi de părinţi, ele par să îi implice şi pe cititori şi pe telespectatori. Psihologul Bogdana Bursuc ne spune ce impact emoţional are acest lucru asupra elevilor şi asupra rezultatelor la examene.


Mai mult ca în oricare an, bacalaureatul este dezbătut pe larg de presă, ţinând prima pagină a ziarelor şi deschizând emisiunile de ştiri.

Astfel, nu numai că ne sunt prezentate informaţiile din punct de vedere jurnalistic, dar profesorii sunt invitaţi la emisiuni pentru a rezolva în direct subiectele. Ca să nu mai vorbim de prezentarea pe larg care se face fraudării examenelor care au loc în această săptămână!

Dincolo de toate aceste aspecte, atenţia prea mare pe care presa o acordă bacalaureatului poate influenţa personalitatea copilului. Atenţie! Pe termen scurt, scandalul din jurul „bacului” îi poate afecta performanţa la examenele rămase. Vineri, 5 iulie, bacalaureatul se încheie cu proba la alegere a profilului şi specializării (proba E d). 

Ratarea, privită ca o catastrofă

Despre mediatizarea care se face bacalaureatului ne-a vorbit psihologul Bogdana Bursuc de la Mind Institute Bucureşti:

„Este influenţat modul de procesare a informaţiei şi de estimare a riscurilor - supraestimare: o informaţie la care suntem supraexpuşi ne face să percepem o probabilitate mai mare a pericolului şi să crească semnificaţia sau miza acestui eveniment de viaţă în mintea copiilor şi părinţilor, astfel încât ratările să fie percepute în termeni de catastrofă, iar succesul în termeni de realizarel. Acest lucru face ca valoarea personală să fie legată de un astfel de rezultat”.



http://adevarul.ro/educatie/scoala/evaluare-nationala-2013-capacitate-2013-rezultate-finale-evaluare-nationala-rezultate-finale-evaluare-nationala-2013-1_51d3caafc7b855ff56f6b5b0/index.html

REZULTATE FINALE EVALUAREA NAŢIONALĂ 2013. Lista cu notele obţinute de elevi la examenul de Capacitate 2013, judeţ cu judeţ

adevarul.ro publica miercuri, 3 iulie, rezultatele finale obţinute la Evaluarea Naţională de elevii din fiecare judeţ. Listele cu mediile după contestaţii sunt afişate astăzi atât la avizierele şolilor, cât şi pe site-urile inspectoratelor şcolare. Joi, 4 iulie, notele de la Capacitate 2013 la nivel naţional şi ierarhia copiilor la nivelul fiecărui judeţ vor fi centralizate pe portalul admitere.edu.ro.


Miercuri, 3 iulie, se afişează mediile finale la Evaluarea Naţională 2013, iar joi, 4 iulie, se va comunica ierarhia la nivel de judeţ, care va arăta elevilor la ce liceu ar putea să intre în urma repartizării computerizate. Adevarul.ro va va tine la curent cu ultimele noutati privind afişarea rezultatelor finale în ţară.

Elevii care au dat examenul de Capacitate 2013 săptămâna trecută află în decursul zilei de miercuri dacă au obţinut note mai mari în urma contestaţiilor depuse sâmbătă, listele cu mediile finale urmând să fie afişate atât la şcoli, cât şi pe site-urile inspectoratelor şcolare judeţene.

În plus, joi, elevii şi părinţii vor afla şi ce loc ocupă copilul în mult aşteptata ierarhie la nivel judeţean, în funcţie de care îşi vor putea cântări opţiunile pentru liceu. Ierarhizarea, realizată pe fiecare judeţ, la nivel naţional, urmează să fie publicată pe site-ul admitere.edu.ro în data de 4 iulie.

Conform rezultatelor parţiale afişate sâmbătă, în jur de 76% din cei peste 123.000 de elevi prezenţi la Evaluarea Naţională au luat note mai mari de 5.



Notele finale, afişate diferit în ţară

„Noi, la nivel de Capitală, am decis ca rezultatele finale de la Evaluarea Naţională, după contestaţii, să fie afişate simultan la ora 18.00, atât la şcoli cât şi pe site-ul inspectoratului şcolar, însă nu ştiu să existe o decizie la nivel de minister în acest sens. Ierarhia pe fiecare judeţ va fi afişată pe 4 iulie de Ministerul Educaţiei, pe site-ul admitere.edu.ro”, a explicat Marian Banu, purtător de cuvânt la Inspectoratul Şcolar din Bucureşti.

După afişarea mediilor la Evaluarea Naţională, următorul pas este completarea fişei de înscriere pentru repartizarea computerizată la liceu, în perioada 5-9 iulie, în funcţie de ultima medie de admitere la liceul dorit, de locul ocupat de elev în ierarhia locală, dar şi de numărul de locuri disponibile pentru fiecare specializare.

Ca atare, un instrument util este broşura admiterii la liceu, publicată deja de fiecare inspectorat şcolar judeţean, unde părinţii pot vedea integral oferta tuturor liceelor: de la cele 1.449 de licee de stat ( dintre care colegii naţionale – 235,  licee teoretice – 295, vocaţionale – 98 şi tehnologice – 821), până la cele 44 de licee private acreditate din ţară.



http://www.cotidianul.ro/cu-basescu-vom-da-teza-cu-merkel-vom-lucra-la-raboteza-217221/

Reforma învățământului în viziunea preşedintelui

Cu Băsescu vom da teză, cu Merkel vom lucra la raboteză

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, înainte de a pleca la Berlin, că șomajul în rândul tinerilor tinde să crească și că susține învățământul profesional. La Berlin, Angela Merkel a reușit să-și construiască o nouă tribună electorală în vederea alegerilor din toamnă, la care a convocat 20 de lideri europeni și miniștri ai Muncii, pentru a demonstra că Berlinul se pricepe nu numai la impunerea măsurilor de austeritate.

"Vreau să plecăm de la realitățile noastre. Șomajul în rândul tinerilor reprezintă 23,8% din totalul șomerilor. Este un șomaj care a crescut, față de 2012, cu un procent. Tendința șomajului este să afecteze tot mai mare tinerii. Al doilea lucru. Avem trei regiuni în care șomajul în rândul tinerilor depășește 25% iar programele vor trebui îndreptate spre zonele în care șomajul este în creștere sau a depășit limita de 25%. În discuțiile pe care le vom avea la Berlin voi sublinia măsurile legislative care s-au luat în România pentru a stimula angajarea tinerilor în câmpul muncii’’, a spus Traian Basescu inaintea de plecare la Berlin, in contextul scandalului legat de spaga la bac.

"Acum câţiva ani spuneam de fapt că nu avem meseriaşi, fie că vorbeam de mecanici, mecanici auto, tinichigii, ospătari. Poate nu a fost cel mai fericit mod de a o spune, dar e clar că o şansă pentru tineri este învăţământul profesional. E şansa de a-şi găsi un loc de muncă după şcoala profesională, care durează doi ani", a spus Băsescu.



Băsescu: universitarii parlamentari sabotează învățământul profesional

"Sper ca şi părinţii şi copiii să înţeleagă că a avea o meserie e garanţia poate nu a prosperităţii, dar a unui trai decent. Ştiu că acest concept intră în coliziune puternică cu interesele universitarilor parlamentari. Atât în trecut, prin desfiinţarea şcolilor profesionale, cât şi azi se manifestă tendinţa de a desfiinţa acest învăţământ profesional pentru ca multele universităţi inventate pe tot cuprinsul ţării să aibă materie primă plătitoare", a spus şeful statului.


El a insistat asupra renunţării la mercantilismul din sistemul de educaţie din România.

"Ori înţelegem că avem obligaţia să renunţăm la mercantilismul din educaţie şi să dăm şanse copiilor, ori, dacă nu, vom avea generaţii sacrificate. Eu voi rămâne susţinător fără rezerve al consolidării învăţământului profesional în România", a mai spus Băsescu.

Întreaga Europa se confruntă cu un șomaj teribil în rândul tinerilor de până la 25 de ani.Media UE este de 23,8%, cu situații limită în Grecia (59,2%) și Spania (56,6%). Franța se situează în jurul a 25% șomaj in rândul tinerilor. Germania, cu un șomaj de 8% se consideră în postura de a da lecții partenerilor europeni.

’’Mare operațiune politico-mediatică astăzi la Berlin pentru cancelarul german, care va găzdui un cvasi-summit european consacrat angajării tinerilor. Angela Merkel vrea să arate tuturor vecinilor că țara sa nu este bună doar la dictat măsuri de austeritate țărilor in dificultate, dar și la implicarea în măsurile pentru ieșirea din criză și împotriva șomajului’’, așa caracterizează Les Echos evenimentul la Berlin. Fără îndoială este și o mișcare electorală înaintea vacantei de vară a politicienilor, astfel încât la toamna, în apropierea alegerilor, Merkel sa beneficieze și de o imagine mai bună în ochii electoratului de stânga nehotărat. Adică Merkel încearcă să-și marginalizeze rivalul social-democrat, Peer Steinbruck, cel care deja a făcut într-atâtea gafe încât nu mai speră decât la un post de vicecancelar într-o mare coaliție condusă de eterna Merkel.

Așadar acesta este contextul în care Traian Băsescu găsește potrivit a se gândi la viitorul învățământului românesc, cântând în același timp în struna Angelei Merkel. Cancelarul german, cum a arătat și publicația economică franceză citata, dorește să demonstreze că se gândește și la măsuri pentru ieșirea din criză. Însa soluția pe care o ofera nu este alta decât impunerea modelului german de învățământ și de reformă a pieței muncii, iar fondurile cu care UE dorește să pună în practică reformele sunt ridicole. Ultimul Consiliu Europeana a decis alocarea 6 miliarde de euro pe întreg intervalul 2014-2020, la care se mai pot adăuga fonduri europene necheltuite. Având în vedere bugetul total de un miliard de euro și amploarea șomajului în rândul tinerilor, suma nu poate avea vreun efect.

Cât despre modelul german, fără îndoială că acesta a dat rezultate remarcabile, având în vedere rata scăzută a șomajului. Numai că Germania a ajuns să cunoască o penurie accentuată de tineri calificați. Si astfel, modelul german se reduce acum la atragerea tinerilor calificați din alte state, prin programul ’’The job of my life’’, adresat cetățenilor europeni cu vârste între 18 și 35 de ani, pe care Berlinul speră să-i transforme în viitorii medici și informaticieni ai țării. Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie din Germania, Achim Dercks se plânge însă că programul nu a atras suficienți tineri, din cauza barierei lingvistice și a nerecunoașterii diplomelor în unele landuri.

Germania reproșează altor state din UE că nu iau decizii interne pe măsura durității competiției la nivel internațional și că nu așteaptă decât o ipotetică reîntoarcere a creșterii economice. Pe de altă parte, vicecancelarul liberal Philip Rosler sintetizează modelul german în următoarea chemare: ’’Veniți în Germania! Formați-vă la noi! Economia noastra suferă în fiecare an de lipsa a zeci de mii de muncitori’’. Și tot mai mulți sunt tinerii europeni care văd în Germania un El Dorado, a doua cea mai mare exportatoare țară din lume, dupa China.
Să fie acesta sistemul pe care președintele Băsescu dorește să-l transplanteze in România?

Mai departe, actualul sistem german, instituit de fostul cancelar social-democrat Gerhard Schroeder, prin reformele Hartz, de la începutul anilor 2000, este unul al mini-joburilor, plătite cu până la 450 de euro pe luna, pentru 20 de ore de muncă pe săptămână, fără contract de muncă și fără asigurări sociale. În aceste condiții, deținătorii unui asemenea mini-job sunt dependenți de partenerul de viață, dacă acesta este angajat cu contract de munca. Decesul sau un divorț pot duce la o dramă în familia respectivă. Orice companie, de la IMM-uri și până la multinaționale pot angaja, și chiar sunt încurajate, în sistemul mini-job. Condiția, de nerefuzat pentru patron, este ca salariul să nu depășească 450 de euro pe lună.

Sistemul prezentat aproape că este instituit, informal, şi în România, el netrebuind decât legalizat, spre liniştea investitorilor. Cu diferenţa că salariile vor fi mult mai mici decât în Germania (odată ce 400 de euro reprezintă acum salariul mediu pe economie în România) şi că numărul de ore cerut pentru un mini-job va fi mult mai mare.

Numai că în Germania acest sistem aduce beneficii imposibile în contextul legilor româneşti. În Germania, familiile (acolo unde este cazul), şi nu indivizii, sunt supuse impozitării. La fel stau lucrurile şi în ce priveşte asigurarea de sănătate: câtă vreme unul dintre soţi este şomer sau are un mini-job, el intră pe aceeaşi asigurare cu partenerul angajat într-o slujbă obişnuită. Însă în momentul angajării pe un loc de muncă full-time, fiecare devine responsabil pentru asigurarea sa. Oricât de lăudat ar fi sistemul german, aceste detalii îl fac greu transferabil în alte state. Însă dacă există voinţă politică şi un impuls de la forurile financiare internaţionale... orice este posibil.

Pentru cei care caută mai mult decat 450 de euro...’’A căuta un loc de muncă în Germania este foarte frustrant, pentru că ziarele nu contenesc să arate în ce stare bună este economia noastră. Dar, în realitate, niciunul dintre prietenii mei cu diplome nu găsește un loc de muncă decent, nici măcar o slujbă prost remunerată’’, spune o tânără din Germania, în vârstă de 26 de ani, citată de Le Monde.

Și nu în cele din urmă, elogiul adus de președintele Traian Băsescu si alti lideri europeni ’’strungului american’’ si invatamantului profesional este exprimarea frustă a unei realități: axarea sistemului de învățământ pe liniile directoare oferite de marile companii, fenomen ajutat mult de actualul proces Bologna. Acum, în plină negociere a celui mai important parteneriat economic dintre UE și SUA.



http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013070488387/Social/Basescu-sustine-invatamantul-profesional-si-condamna-mercantilismul-din-educatie.html

Băsescu susține învățământul profesional și condamnă mercantilismul din educație

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că România are obligația de a renunța la mercantilismul din educație, el arătând că interesul „universitarilor parlamentari“ este de a desființa învățământul profesional pentru ca universitățile „inventate“ să aibă „materie primă plătitoare“. „Acum câțiva ani spuneam de fapt că nu avem meseriași, fie că vorbeam de mecanici, mecanici auto, tinichigii, ospătari. Poate nu a fost cel mai fericit mod de a o spune, dar e clar că o șansă pentru tineri este învățământul profesional. E șansa de a-și găsi un loc de muncă după școala profesională, care durează doi ani“, a spus Băsescu. El a arătat că acest model preluat după modelul german și introdus în Legea educației din România a fost unul de succes, în condițiile în care în anul școlar 2012-2013 au fost 13.000 tineri înscriși în învățământul profesional și 1.500 de firme care au beneficiat de forța de muncă calificată și au acceptat acești tineri în producție. Băsescu a spus că pentru anul 2013-2014 pentru învățământul profesional sunt 20.000 de locuri și 1.800 de firme care solicită să preia tineri care au trecut de clasa a IX-a. „Sper ca și părinții și copiii să înțeleagă că a avea o meserie e garanția poate nu a prosperității, dar a unui trai decent. Știu că acest concept intră în coliziune puternică cu interesele universitarilor parlamentari. Atât în trecut, prin desființarea școlilor profesionale, cât și azi se manifestă tendința de a desființa acest învățământ profesional pentru ca multele universități inventate pe tot cuprinsul țării să aibă materie primă plătitoare“, a spus șeful statului. El a insistat asupra renunțării la mercantilismul din sistemul de educație din România. „Ori înțelegem că avem obligația să renunțăm la mercantilismul din educație și să dăm șanse copiilor, ori, dacă nu, vom avea generații sacrificate. Eu voi rămâne susținător fără rezerve al consolidării învățământului profesional în România“, a mai spus Băsescu.



http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013070488388/Social/Dupa-procurori-si-metroul-a-pus-bete-n-roate-examenului-de-Bacalaureat.html

După procurori, și metroul a pus bețe-n roate examenului de Bacalaureat

Examenul de bacalaureat din acest an pare să fie „bântuit“ de ghinion pentru absolvenții de liceu. Miercuri, a avut loc proba scrisă la Matematică și Istorie, însă participarea elevilor la examen a fost pusă în dificultate de o defecțiune la metrou. Un metrou plin cu călători a rămas blocat, miercuri, între staţiile Anghel Saligny şi Nicolae Grigorescu. Traficul a fost blocat pe magistrala Anghel Saligny, iar trenurile au circulat pe un singur sens înspre Piaţa Unirii. Mai mulți elevi din Bucuresti au rămas blocați la metrou din cauza defecțiunii și nu au reușit să ajungă la timp la școală pentru a susține examenele de Istorie și de Matematică. „Este o situație obiectivă și acești copii vor intra în Bacalaureat, cu subiectele de rezervă“, a declarat pentru HotNews.ro purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar București, Marian Banu.

Cei care au reușit să ajungă în centrele de examen au avut mai multe emoții pentru proba scrisă la Mate­matică decât pentru cea de la Limba și Literatura Română. Absolvenții de liceu au avut subiecte diferențiate în funcție de profilul absolvit iar majoritatea candidaților au spus că acestea au fost mai ușoare decât se așteptau. Proba de Matematică din cadrul examenului de bacalaureat este considerată de candidați „proba de foc“ a exame­nului. Anul acesta Ministerul Educației a pregătit patru variante diferite de subiecte pentru elevii care dau bacul la matematică în funcție de profilul pe care l-au terminat. La examenul de Matematică și la cel de Istorie care s-au desfășurat miercuri în cadrul Bacalaureatului a fost extrasă varianta de subiecte numărul 2. Subiectele pe care absolvenții de liceu le-au avut de rezolvat sunt structurate pe trei mari cerințe, fiecare cu mai multe sub-puncte. Fiecare subiect este notat cu 30 de puncte, iar 10 puncte se acordă din oficiu. La Istorie, ultimul subiect le-a cerut absolvenților să realizeze un eseu de două pagini despre „formarea statului român modern și evoluția acestuia în secolul al XIX-lea“. Nu Istoria a fost însă proba care a stârnit cele mai multe emoții, ci Matematica. Deși s-au liniștit când au văzut că subiectele nu sunt prea grele, majoritatea elevilor au avut emoții pentru că, spun ei, „la Matematică, un calcul greșit și su­biectul valorează zero puncte“, a declarat o elevă înainte de proba scrisă.  

http://www.evz.ro/detalii/stiri/bacalaureat-2013-trei-elevi-au-ajuns-la-spital-dupa-ce-au-ramas-cu-castile-cu-care-copiau-1045846.html

BACALAUREAT 2013. Trei elevi au ajuns la spital după ce au rămas cu căștile cu care copiau în urechi

BACALAUERAT 2013. Final neașteptat de examen pentru trei elevi din Gorj. Aceștia au ajuns la spital după ce nu au mai reușit să-și scoată din urechi căștile cu care au încercat să copieze.

Medicii se aşteaptă să aibă şi mai mulţi pacienţi cu aceeaşi problemă. Cei trei elevi gorjeni au ajuns la secţia ORL a Spitalului Judeţean Târgu Jiu, iar medicii au fost nevoiți să le extragă căştile. Potrivit Inspectoratului Şcolar Gorj, un singur elev din Motru a fost scos din sala de examen la proba de matematică, după ce a fost prins cu un astfel de dispozitiv în ureche.

Medicii subliniază că cei care le poartă nu ar trebui să forțeze scoaterea lor deoarece există riscul apariţiei leziunilor la nivelul timpanului.



http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15117877-bac-2013-baremele-integrale-examenele-matematica-istorie.htm

Yüklə 483,6 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin