Fii prietenul meu!

Fii prietenul meu!

(Proiect educaţional)

În acest an şcolar, 2013-1014, în colaborare cu Şcoala Gimnazială Nr. 2 Străoane, coordonator

prof. înv. primar Vizitiu Mihai, am iniţiat proiectul intitulat sugestiv „Fii prietenul meu!”.

Proiectul se desfăşoară între clasa a II-a B de la liceul nostru împreună cu clasa a IV-a de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Străoane, Judeţul Vrancea.

În cadrul acestui proiect ne-am propus ştergerea barierelor dintre elevii din mediul rural şi cel

citadin care se poate realiza printr-o mai bună cunoaştere a celor două medii de viaţă. Activităţile desfăşurate

de elevii din cele două şcoli îi vor apropia pe copii, legându-se unele prietenii care vor putea dăinui în

timp.

Prin activităţile acestui proiect încercăm să realizăm o punte între cele două şcoli şi să încercăm

să dezvăluim copiilor frumuseţile vieţii la ţară. Prin implicarea în activităţi comune plăcute dorim să

găsim cele mai eficiente căi pentru asigurarea unui climat propice legării de prietenii.

Proiectul a demarat în luna octombrie cu activitatea „Să facem cunoştinţă”când copiii şi-au

trimis invitaţii de colaborare întocmite de elevii celor două şcoli. În luna decembrie elevii au

desfăşurat o activitate comună la Casa de Cultură Panciu sub genericul” „Să respectăm tradiţia străbună!”

Copiii coordonaţi de prof. Vizitiu Anişoara şi Vizitiu Mihai au pregătit un program specific

sărbătorilor de iarnă ce a inclus Plugușorul, Sorcova și Semănatul, toate preluate din „Monografia

satului Străoane“, lucrare aparținând autorilor Constantin Apreotesei, Toma Iorga și Alexandru

Străoneanu Balaş. De asemenea, elevii Liceului Tehnologic Panciu au mai prezentat și colajul de colinde

pentru care, de curând, au primit locul I la concursul județean „Colindăm pe la ferești”. Tot în

cadrul acestei activităţi, elevii clasei a II-a B au prezentat dansurile populare „Vrâncenescul”,

„Braşoveanca” şi „ Hora ”.

La finalul programului elevii l-au primit pe Moş Crăciun care a împărţit daruri tuturor

participanţilor. Moş Crăciun a fost ajutat să-şi umple sacul de Primăria Străoane și Primăria Panciu.

Prof.înv.primar Anișoara Vizitiu



Marea Britanie – Curiozităţi

După cum știm, Marea Britanie este un simbol al eleganței și al roialității. Acest loc găzduiește unele dintre cele mai celebre minuni arhitecturale și totodată este și un loc al controverselor și curiozităților. Iată câteva dintre cele mai ilare și mai bizare dintre acestea.

• 
  Ceaiul- Britanicii sunt cei mai mari consumatori de pe Glob. Celebrul ceai a apărut pe teritoriul Marii Britanii în anul 1652.
  
• 
  Dacă tot vorbim de băuturi delicioase, primul magazin de ciocolată caldă a fost deschis în Londra.
  

Notă personală: Ceea ce este mai impresionant decât ceaiul în sine, în opinia mea, ar fi probabil exactitatea orei la care este servit... Pentru mine ar fi foarte dificil să fac totul la o oră exactă: ori cu cinci minute înainte, ori cu cinci minute după...

• 
  Limba franceză- aceasta a fost limba oficială a britanicilor timp de 300 de ani, din 1066 pâna in 1362.
  
• 
  Există peste 300 de limbi/idioame vorbite pe teritoriul Marii Britanii.
  

• 
  Zicale bizare- În Anglia să fiți atenți la cele 3 “W” – “Women, Wine and Weather” – Femeile, Vinurile și Vremea – toate 3 sunt imprevizibile.
  

Notă personală: După mine, zicala aceasta ar fi valabilă cam oriunde… Și pot confirma: noi, fetele suntem într-adevăr imprevizibile... Cât despre celelalte două, nu stiu exact...

Animalele- În Evul Mediu, animalele puteau fi acuzate de crimă şi trimise la moarte.

Numărul găinilor depășește numărul oamenilor pe teritoriul Marii Britanii.

Notă personală: Animale acuzate de crimă... Mă întreb cum ar fi sunat un proces de acest gen... Și cât despre găini (fiind printre animalele mele favorite)... Pentru mine este doar un motiv în plus să mă mut în Marea Britanie.

• 
  Arhitectura și simbolurile sale-London Eye este cel mai înalt punct de observație din lume, iar fiecare rotație a sa durează în jur de 30 de minute.
  
• 
  Metroul- Nu mulți știu că acest mijloc de transport în comun a apărut prima oară în Marea Britanie.
  
• 
   Lungimea celor 409 scări rulante din metroul londonez acoperă într-o săptămână de 7 ori distanța necesară pentru o călătorie în jurul lumii.
  

Notă personală: Personal, cred că este cel mai confortabil mijloc de transport în comun. Se pare că Marea Britanie ne-a oferit iar ceva fără de care, probabil, punctualitatea noastră ar fi cu mult schimbată...

• 
  personalități, sporturi, etc. - Regina a trimis primul e-mail in 1976.
  
• 
  Marea Britanie este cea care a dat lumii: fotbalul, rugby și polo.
  
• 
  Este imposibil să nu fi auzit măcar vreodată de legendara trupă The Beatles. Primele nume purtate de celebrii The Beatles au fost The Blackjacks și apoi The Quarrymen.
  
• 
  William Shakespeare nu a fost pictat niciodată când era în viață.
  

Notă personală: În concluzie, băieți, fiți recunoscători britanicilor pentru că v-au adus sportul favorit și indispensabil. Acum, datorită lor, puteți petrece seri întregi la televizor, fără să vă dați seama uneori.

În al doilea rând, sunt o fană înfocată a trupei The Beatles și a oricărei trupe rock sau care aduce cu acest gen. Am rămas plăcut surprinsă și mi-am adus aminte de vremurile când stăteam pe balcon la bunica, ascultând discurile lor de vinil la pick-up-ul dânsei. Thank you, Great Britain!

După toate acestea, am realizat că Marea Britanie este precum un Guiness Book al curiozităților și al nonconformismului, fiind la fel de imprevizibilă precum vremea sa... Iar acum, cine dorește o ceaşcă de ceai?



Sandu Indra

Clasa a VIII a A


TOPUL CELOR MAI BUNI BUCĂTARI DIN LUME
”Oricine te poate face să savurezi prima gură dintr-un fel de mâncare, însă numai un adevărat bucătar te va face să o savurezi pe ultima” (Francois Minot).
Există oameni care știu multe în materie de gătit, care au câștigat experiență în acest domeniu și alții care experimentează rețete fel de fel, jucându-se cu aromele. Însă numai pasiunea face ca totul să se închege. Acest element-cheie i-a determinat pe unii să devină maeștri ai artei culinare și să strălucească printre toți ceilalți.

Dintre aceștia, unii au beneficiat de pregătire de înaltă calitate la școli renumite, însă sunt și câțiva care au fost autodidacți și au avut ambiția de a fi cei mai buni. Am ales să vă prezint topul celor mai buni bucătari din lume, care, deși s-au evidențiat prin lucruri diferite, sunt uniți prin dorința de a se reinventa permanent pentru a putea aduce fericirea într-o farfurie.

• 
  Gordon Ramsay, de origine britanică, este singurul bucătar din lume care a primit zece stele Michelin, dintre care trei aparțin propriului restaurant. Pe lângă geniul său în materie de gătit, el este cunoscut și datorită emisiunilor de profil pe care le prezintă, cum ar fi FOX‘s Hell’s Kitchen.
  
• 
  Jamie Oliver, cunoscut și ca ”bucătarul gol”, a devenit faimos datorită stilului său practic în bucătărie. El se declară împotriva folosirii alimentelor procesate în școli și pune accentul pe mâncarea sănătoasă și ușor de preparat. Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi și s-au vândut ca pâinea caldă în toată lumea.
  
• 
  Anthony Bourdain este un bucătar cu o reputație de neegalat. A absolvit Institutul Culinar din America și, de atunci, lucrează în domeniu, adunând peste 20 de ani de experiență în bucătării faimoase.
  
• 
  Paul Bocuse, părintele artei culinare, ambasador al bucătăriei franceze, reprezintă o legendă și a devenit faimos prin promovarea importanței ingredientelor proaspete de înaltă calitate.
  
• 
  Thomas Keller este un nume de referință în istoria culinară a Americii. Este autorul unor cărți de bucate unice prin rețetele inovatoare.
  
• 
  Rocco DiSpirito și-a început experienţa de bucătar la 11 ani, ajutând-o pe mama sa la gătit. La 16 ani s-a înscris la Institutul Culinar al Americii pentru a-şi şlefui talentul, iar restul… e istorie! E renumit în special pentru îmbinarea bucătăriei italiene cu cea americană.
  
• 
  Wolfgang Puck este un bucătar austriac-american, persoană publică şi om de afaceri, deţinând peste 5 restaurante. Cu toate acestea, timpul îi permite să îşi menţină reputaţia şi, conform revistei Celebrity 100, este bucătarul cu veniturile cele mai mari.
  
• 
  Emeril John Lagasse, autor, celebritate, om de afaceri, este foarte apreciat de revistele de specialitate. El a contribuit cu reţete pentru proiectul International Space Station, un efort al NASA pentru îmbunătăţirea calităţii mâncării pentru astronauţi.
  
• 
  Todd English a devenit cunoscut datorită emisiunii ”Gătind cu Todd English” şi, în prezent, lucrează ca bucătar-şef la Delta Airlines din SUA.
  
• 
  Charlie Trotter şi-a dezvăluit toate secretele din bucătărie  în cadrul emisiunii ”Sesiunile de bucătărie cu Charlie Trotter”. În 2005, el a primit distincţia ”Umanitarul anului” din partea Asociaţiei Profesioniştilor Culinari.
  

Într-adevăr, cei mai buni bucătari sunt… bărbații.

Prof. Ing. Mocanu Luminiţa Mihaela


Les grands principes

Il nous arrive de temps à autre de rencontrer un vin qui nous fige sur place tant il est bon. Nous en perdons tout intérêt pour le reste du monde. Nous le dégustons avec une concentration extrême en essayant de mémoriser toutes les sensations. Dans ce cas, il n'est pas question de dilapider cette intensité en mangeant quoi que ce soit. Mais quand même, en général, nous buvons le vin au cours d'un repas. Le vin est fait pour se marier aux aliments. Et les bons mets sont prévus pour se marier avec le vin

Il existe des milliers de vins dans le monde, et chacun d'eux est différent. Il y a des centaines de plats de base, et chacun est particulier aussi, sans parler des combinaisons d'aliments dans les plats préparés (ce que nous mangeons). Alors, comment s'y retrouver?

      Quelques pistes à suivre  

Chaque plats à sa personalité, dans le sens où il est constitué de plusieurs ingrédients et arômes qui entrent en interaction pour créer un ensemble plus ou moins délicieux. Même chose avec les vins qui possèdent eux aussi leur propre personalité. Lorsqu'un vin est combiné à un aliment dans la bouche, les interactions se multiplient et le résultat est spécifique à la combinaison des deux. Ainsi, lorsqu'un vin rencontre un aliment, plusieurs choses peuvent se produire:

• 
  L'aliment peut exagérer une caractéristique du vin. Par exemple, si vous mangez des noisettes (qui sont très tanique) avec un rouge tannique, le goût du vin devient si sec, si astringent que beaucoup vont le considérer comme imbuvable;
  
• 
  L'aliment peut affaiblir une caractéristique du vin. Les protéines affaiblissent les tanins par exemple, et un vin rouge très tannique (désagréable seul) peut devenir délicieux s'il accompagne une excellente viande;
  
• 
  L'Intensité des arômes de l'aliment peut cacher ceux du vin et vice versa. Vous en avez fait l'expérience si vous avez bu un vin riche avec un délicat filet de sole;
  
• 
  Le vin peut apporter de nouveaux arômes à l'aliment. Par exemple, un bourgogne rouge débordant de fruit peut transmettre ses arômes fruités à l'aliment, comme s'il s'agissait d'un ingrédient du plat lui-même;
  
• 
  L'union du vin et de l'aliment peut créer un arôme supplémentaire désagréable qui n'était ni dans le vin, ni dans l'aliment; il est ainsi possible de percevoir un arôme métallique lorsque nous mangeons de la dinde avec un bordeaux rouge;
  
• 
  Le vin et l'aliment peuvent interagir à la perfection en créant une sensation aromatique plus forte que celle du vin ou de l'aliment isolés. (c'est ce que nous espérons éprouver à chaque repas même si cette perfection est très rare).
  

Clasa a X-a A

IDEI ECONOMICE ÎN OPERELE CRONICARILOR

Gândirea economică românească a apărut, ca şi în alte ţări, din timpuri îndepărtate. Dar de

izvoare scrise mai importante care permit prezentarea dezvoltării ei istorice, dispunem abia începând

cu formarea statelor feudale româneşti. Până la constituirea lor într-un domeniu distinct al ştiinţei,

cunoştinţe şi idei economice întâlnim în cronici, scrieri istorice, filosofice, juridice etc., în note de

călătorie, acte ale domnitorilor, documente ale mişcărilor pentru înnoiri economico-sociale şi

politice.

Astfel, în scrierile cronicarilor, alături de ideile privind originea şi comunitatea de viaţă a

românilor din cele trei Ţări Române locuite de ei, întâlnim şi consideraţii economice. Miron Costin

sublinia că numele de român este “dat îndeobşte şi muntenilor şi moldovenilor şi celor ce locuiesc în

Ţara Transilvaniei”, iar Constantin Cantacuzino scria că românii din Ţara Românească, Ardeal şi Moldova

“toţi aceştia dintr-o fântână au izvorât şi cură”.

Susţinând rânduielile feudale, cronicarii au criticat abuzuri ale boierilor şi domnitorilor,

tendinţa acestora de a se îmbogăţi cu orice preţ şi de a risipi, precum şi starea grea a ţăranilor. Miron

Costin condamna pe acei care “caută desfrânaţi numai în avuţie să strângă, care apoi totuşi se

risipeşte”, acea “nesăţioasă hire a domnilor spre lăţire şi avuţie oarbă”. Iar Ioan Neculce aprecia că

abuzurile şi samavolniciile boierilor şi domnitorilor duc la ruinarea ţării şi la starea deosebit de grea

a ţăranilor.

Cronicarii au dezvăluit consecinţele cotropirilor străine, distrugerile şi jafurile care le

însoţeau pe acestea şi pericolul care-l prezentau pentru desfăşurarea firească a vieţii economico-sociale

şi politice a românilor. Ioan Neculce arăta că tătarii au intrat în ţară “ca lupii într-o turmă de

oi… Mâncau tot, şi pâne şi dobitoc, s-au jecmănit tot până la un cap de aţă”. Iar Grigore Ureche,

referindu-se la turci şi la împărăţia lor, scria că “supt mâna lor şi supt jugul lor suntem şerbi”.

Prof. Antonache Mihaela

Cultul eroilor renaște

Asociația Cultul eroilor din cadrul Liceului Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza Panciu” a luat ființă la 1 Decembrie 2010, fiind prima în mediul școlar al județului Vrancea.Festivitatea înființării s-a desfășurat la Casa de Cultură a orașului Panciu, în prezența preşedintelui Asociaţiei Judeţene Vrancea, a veteranilor de război, a autorităților locale și a unui numeros public.

Primirea în rândurile organzaţiei a noi membri s-a dorit a fi şi un prilej de trăire intensă a sentimentului patriotic, întrucât ceremonia s-a petrecut în locuri cu mare rezonanţă istorică şi cu ocazia sărbătoririi unor evenimente marcante din istoria neamului.

La Monumentul Eroilor din oraşul Panciu, de Ziua Eroilor Neamului, în mai 2011, cetăţenii oraşului şi oficialităţile locale au putut asista la primirea în organizaţie a unui nou grup de elevi.

În toamna lui 2011, noii membri ai Cultului Eroilor, au fost primiți la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, cu prilejul unei excursii de studiu.

Dintre activităţile desfăşurate de către membrii asociaţiei în ultimii trei ani prezentăm două dintre acestea, realizate în săptămâna activităţilor extracurriculare “Să ştii mai multe, să fii mai bun” şi de 1Decembrie 2013, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

În săptămâna „ Să știi mai multe, să fii mai bun “ Liceul Tehnologic “Alexandru Ioan Cuza “Panciu și Școala Nr. 2 cu clasele I-VIII Mărășești au derulat Proiectul “Trecut șI prezent în istoria locurilor”, având ca grup țintă elevi ai claselor gimnaziale.

Elevii pănceni, însoțiți de către profesorii de istorie Iliescu Luminița și Mihai Adafini, au mers la Mărășești. Primul obiectiv a fost vizita la Mausoleul Eroilor Neamului, unde un număr de elevi au fost primiți în organizația Cultul Eroilor, filiala Vrancea, al cărei președinte la nivelul școlii noastre este domnul profesor Adafini Mihai, iar vicepreședinte doamna profesor Iliescu Luminița.

Rostirea Legămâtului, cu mâna pe Drapelul Patriei și al Cercului Cultul Eroilor s-a făcut în interiorul Mausolului lângă sarcofagul generalului erou Eremia Grigorescu, cel care a lansat în timpul Războiului pentru Întregirea Neamului deviza-legământ ” Pe aici nu se trece”.

În parcul Mausoleului, pe “aleea generalilor”elevii au primit informații interesante despre meritele tuturor marilor comandanți ai celor două Armate române care s-au remarcat în marile ofensive de pe fronturile de la Mărăști, Mărășești și Oituz: Alexandru Averescu, Eremia Grigorescu, Constantin Prezan, Henri Cihoschi, Constantin Cristescu, Ion Dragalina, David Praporgescu, Gheorghe Mărdărescu. Au fost evocate momentele de mare eroism săvârșite de către eroina națională, Ecaterina Teodoroiu și de căpitanul Grigore Ignat, comandantul companiei de mitraliere ai cărei soldați, ofițeri și subofițeri au dat suprema jertfă pentru apărarea gliei strămoșești. A fost evidențiată și frăția de arme româno-franceză în fața bustului generalului Henri Berthelot.

Periplul istoric a continuat la Muzeul Veteranului care funcționează în cadrul Casei de Cultură a orașului Mărășești. Aici, grupul nostru a audiat explicațiile unor veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial, au vizionat exponate interesante datând din perioada celor două războaie mondiale: uniforme militare, decorații, steaguri, extrase din presa vremii, cărți, fotografii. Muzeul, probabil unic în felul său, a fost inaugurat în prezența Majestății Sale Regele Mihai I.

După ce am consemnat impresiile în Cartea de Onoare, am mulțumit și ghidului (profesor pensionar Răileanu Virgil) și ne-am îndreptat spre parcul “ general Joffre“ inaugurat cu mai mulți ani în urmă în memoria legăturilor politico-militare stabilite între România și Franța în timpul Primului Război Mondial. Lângă parc există un monument închinat veteranilor de război extrem de interesant prin faptul că prezintă o succesiune de hărți realizate în marmură. Ele surprind modificările granițelor României de la 1859 și până la 1945.

Pe drumul de întoarcere, ne-am oprit o clipă la Monumentul Victoriei de la Tișița, realizat de sculptorul Oscar Han, ca un omagiu adus celor care au căzut în marea bătălie de la Mărășești, monument ridicat pe cheltuiala celebrului ziarist Pamfil Șeicaru .

Această excursie a fost un prilej de evocare a istoriei noastre locale și naționale, dar și o autentică lecție de istorie și patriotism pentru elevii proaspăt primiți în cercul “Cultul Eroilor”.

Cu prilejul Zilei Naționale de la 1 Decembrie, o parte dintre elevii Asociației Cultul Eroilor de la Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” Panciu, însoțiți de profesorii de istorie Adafini Mihai-președinte și Iliescu Luminița-vicepreședinte ai asociației, au asistat la parada militară desfășurată la București. Cu acest prilej au fost primiți în organizație 17 noi membri de la clasele a-V-a. Rostirea Legământului, cu mâna pe Drapelul Patriei și sub flamurile drapelelor Cercului Cultului Eroilor „Regina Maria”s-a făcut în interiorul Arcului de triumf-simbol al cinstirii eroismului și sacrificiului armatelor române de la Războiul de Independență până la Al Doilea Război Mondial.

A fost ales acest loc istoric și această zi cu mare încărcătură istorică pentru a simți mai profund trăirile acestei festivități. Cu acest prilej, domnul Buruiană Vasile, președintele Filialei Vrancea a Cultului Eroilor, a așezat în pieptul elevilor insigna de membru.

Momentul a fost imortalizat nu numai de păncenii participanți, ci și de vizitatorii celebrului monument, care au dorit să se fotografieze cu steagurile noastre. Mai multe posturi de televiziune au fost interesate de prezența și activitățile desfășurate de elevii din Panciu, iar studenți de la Facultatea de Jurnalistică nu au ratat prilejul de a face un proiect de studiu pe acestă temă de interes național.

Prezența noastră în Capitală a fost sprijinită de către Primăria orașului Panciu și de către domnul comandor (în rezervă) Nicolae Mazăre-membru în conducerea Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” care a însoțit grupul de la Panciu pe toată perioada prezenței în București și căruia îi mulțumim și pe această cale.

Maior(în rezervă), profesor Adafini Mihai
Profesor Iliescu Luminița

Ce se află în pădurea Baciu?

La doar trei kilometri de Cluj, intri în pădurea Hoia-Baciu şi păşeşti într-un loc rupt de timp, un loc misterios şi mirific, în care normalul şi paranormalul se confundă, iar convenţionalul şi neconvenţionalul nu se mai pot deosebi. De la început, te surprinde forma stranie a copacilor. În nicio pădure nu sunt atâţia copaci strâmbaţi sau răsuciţi nefiresc. Peste tot, câte şase sau opt copaci răsar din aceeaşi rădăcină. În loc să crească spre cer, stau arcuiţi ca într-o rugăciune, cu coroanele la pământ, aplecaţi nefiresc de o forţă neştiută. Încă din strămoşi, ţăranii clujeni cunoşteau puterile stranii ale pădurii şi se fereau de ea, căci era peste puterea lor de înţelegere. Mult timp, despre pădure nu s-a prea vorbit, oamenii temându-se să pomenească locul pe care îl credeau căzut sub blestem.

Multă cerneală a curs pe marginea subiectului pădurii Hoia-Baciu, la fel cum mulţi paşi ai curioşilor au străbătut această poartă între lumi, în speranţa surprinderii unei farâme de paranormal. Unii dintre ei au avut într-adevar parte de experienţe inexplicabile care provoacă fiori reci chiar şi celor curajoşi. Cercetătorii nu au încotro şi ridică neputincioşi din umeri, lăsând loc liber celor mai diverse speculaţii care înflăcărează imaginaţia amatorilor de fenomene paranormale.

Padurea Hoia-Baciu, este cu siguranţă cea mai faimoasă locaţie din România, unde au fost investigate şi analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile. Zona în sine a devenit cu adevărat celebră pe mapamond de abia în anul 1968, cu toate că localnicii ştiau de existenţa sa încă din cele mai vechi timpuri, ferindu-se de ea ca de un loc rău, unde se întamplă lucruri peste puterea de înţelegere a omului obişnuit. Toţi ştiau din moşi strămoşi că odată intraţi printre copacii al căror foşnet venea parcă din altă lume, toate spaimele subconştientului uman, prind brusc viaţă şi apar în calea celui îndeajuns de nesăbuit încât să se aventureze în acest loc . Din cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul pădurii de la Hoia-Baciu au observat pe propria piele că odată ce au intrat în pădure pentru a tăia lemne, a cosi iarbă pentru animale sau a culege fructe de pădure sau ciuperci, ceva straniu se întâmplă cu absolut oricare dintre ei.

Încă de la primii paşi printre copaci, sătenii se pomeneau asaltaţi de stări inexplicabile de greaţă, anxietate, senzaţii de vomă, dureri de cap şi chiar arsuri apărute pe piele. Multă vreme, pădurea Baciu din vestul oraşului Cluj-Napoca a rămas un subiect tabu, oamenii temându-se să aducă vorba despre un loc pe care în sinea lor îl credeau căzut sub un blestem greu, sau mai rău, însăşi sălaş al Necuratului. Cel care a întreprins o adevarată muncă de pionierat la aceea vreme în studiul fenomenelor paranormale din pădurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).

Profesorul Sift a fost atras de faima pădurii Baciu, intrigat fiind de poveştile şi întâmplările incredibile pe care le auzea de la localnici. În decada anilor 1950, a întreprins numeroase calătorii în pădure, observând la fiecare incursiune între copaci, o serie de umbre ciudate care îl însoţeau. Fire curajoasă, nu a abandonat cercetările, izbutind să fotografieze”umbrele”. Surprizele şi-au făcut apariţia încă de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe lângă”umbrele” în cauză, multe alte forme, lumini şi siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Investigaţiile lui au fost continuate în anii 1970 de mai multe echipe de cercetare sau de către cercetători solitari din România. În 1968, agenţiile internaţionale de presă au transmis fotografiile de excepţie ale unui OZN discoidal care survolase pădurea clujeană. Atunci a început cariera ei internaţională. Rapoarte despre Hoia-Baciu au fost prezentate peste tot, la institute de cercetare din Europa şi SUA. Astăzi, pădurea Hoia-Baciu este o legendă vie. Fascinaţia cu care ea îi atrage pe cei ce vor să-i dezlege secretele creşte de la an la an. De o jumătate de veac, într-o zonă de numai câţiva kilometri pătraţi, aici sunt consemnate şi studiate cu îndârjire manifestări absolut extraordinare, cum a fi bizarele materializări şi dematerializări care pulverizează limita şi logica ştiinţei. Dar pădurea Hoia Baciu nu este singurul loc straniu din lume. Pe harta locurilor cu fenomene inexplicabile mai sunt şi deşertul Mojave şi Golful Breeze din SUA, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia sau Muntele Kailasa din Tibet. Între ele, pădurea Hoia-Baciu este considerată de toţi marii parapsihologi ai lumii drept cea mai importantă, cel mai „activ” punct de pe Pământ. Prin forţa şi varietatea tulburătoare a apariţiilor din spaţiul ei, pădurea clujeană este „capitala” mondială a paranormalului.

Prof. Hartuche Beatrice

CURIOZITĂȚI MATEMATICE

Ştiaţi că…?
• O plăcintă se poate tăia în 8 bucăți din 3 mișcări?
• În anul 2700 î. Hr. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile.
• “sinus” și “cosinus” au fost introduse în limba română în 1820 de către matematicianul Gheorghe Lazăr?
• Leonardo da Vinci anticipează încă din anul 1491 construirea ceasului cu pendul? Acesta va fi conceput două sute de ani mai târziu, în anul 1656, de matematicianul german Christiaan Huygens.
• În anul 1800 î. Hr. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulțire.
• Primul “calculator” apare în 1623 și este realizat de Wilhelm Schickard? Mașina este denumită Speeding Clock și putea face singură adunări și scăderi dar numai cu numere compuse din maxim 6 cifre.
• În plan, dintre toate figurile geometrice cu același perimetru, cercul are aria cea mai mare?
• În anul 46 î. Hr. Iulius Cezar introduce, la sfatul astronomului Sosinge, calendarul compus din trei ani de 365 de zile și un an de 366 de zile
• În anul 1603 d. Hr. este găsit al șaselea și al șaptelea număr perfect(numărul perfect este un număr întreg egal cu suma divizorilor săi, din care se exclude numărul însuși). Acestea sunt numerele miliardelor și, respectiv, a sutelor de miliarde.
• Cuvântul cifră derivă din cuvântul ş(i)fr care în limba arabă înseamnă zero?
• Semnul (=) folosit astăzi, a fost introdus de matematicianul englez Robert Recorde ( 1510 - 1538) în lucrarea sa " Grădina artelor" ?
• Cuvântul algebră derivă tot dintr-un cuvânt arab: el-g(e)br, folosit pentru prima oară de matematicianul arab Al-Karism la 830 în titlul cărţii sale?
• Cifrele arabe au fost introduse în occidentul creştin la mijlocul secolului al X-lea, de către Gerbert d'Aurillac?

Prof. Bratu Florin

ISTORIA  LICEULUI TEHNOLOGIC PANCIU

Liceul Tehnologic “Al. I. Cuza” având în structura sa toate ciclurile de învățământ existente în orașul Panciu: preprimar,primar,gimnaziu,liceu,școală posticeală, este firesc să se considere continuatorul formelor de învățământ, cu existență continuă, de la începuturi până astăzi.

Începutul este marcat de deschiderea cursurilor Școlii Publice de Băieți Panciu, la data de 7 octombrie 1856, căreia, începând cu 6 septembrie 1902,i s-a atribuit  denumirea “Școala Primară Urbană de Băieți Alexandru Ioan Cuza Panciu ”.

Urmare a Legii Instrucțiunii Publice din 25 noiembrie 1864 dată de domnitorul Al. I. Cuza, în anul următor , 1865, s-a înființat “Școala Primară Urbană de Fete Panciu”.

Cele două școli se vor uni în 1945, când Ministerul Educației Naționale hotărăște să se renunțe la școala demixtată pentru formele de învățământ  primar și gimnaziu.

După Războiul pentru Integrarea Neamului, în condiții foarte dificile,s-a  înființat în anul școlar 1923-1924 Gimnaziul de Băieți “Zăbrăuți”, pentru ca în anul următor să se înființeze și unul pentru fete, numit într-o perioadă “Școala Secundară de Fete  Panciu”, transformată în 1936 în “Gimnaziul Industrial de Fete”.

Prima instituție de educație organizată a copiilor mici s-a înființat la Panciu pe 18 noiembrie 1920.

Pentru că evreii reprezentau o parte însemnată din populația orașului Panciu , în 1899-1900 s-au înființat două școli confesionale pentru popoarele israelite: o școală primară pentru băieți și o alta pentru fete. Aici, copiii evreilor studiau numai limba maternă și religia iudaică, celelalte discipline de învățământ se studiau la școala de stat din localitate.

În perioada 1908-1914, la Panciu a funcționat și o “Școală de Notari”, iar între 1912 până la cutremurul din 1940 o “Școală de Meserii”, cu specialitatea dogărie.

La 1 septembrie 1947 , “Gimnaziul Unic Panciu” s-a transformat în liceu, iar începând cu anul școlar următor, instituția s-a numit “Școala Medie Mixtă tip 11 clase Panciu”.

Începând cu data de 14 noiembrie 1979, “Liceul Agroindustrial Panciu” se separă de ciclurile preșcolar, primar și gimnazial, care vor forma “Școala Generală nr. 1 Panciu”.

Școala Generală a fost o unitate școlară reprezentativă și un centru polarizator pentru școlile de pe valea Șușiței și a Zăbrăuțului.

În condițiile în care unele licee tehnologice revin la statutul de licee teoretice, printre care și “Liceul Ioan Slavici Panciu” , începand cu 1 septembrie 1991 s-au înființat Școli Complementare.

În cadrul Școlii nr. 1 Panciu au ființat timp de 4 ani clase cu profilul mecanică pentru băieți și profil croitorie pentru fete.

După abandonarea acestei forme de învățământ, la 1 septembrie 2006 s-au înființat școlile de arte și meserii.

“Școala de Arte și Meserii Panciu”,pentru absolvenții ciclului gimnazial a calificat băieți și fete  pentru meseriile de ospătar și vânzător în unitățile de alimentație publică.

Un moment foarte important în istoria școlii a fost transformarea SAM în “Liceu Tehnologic”. Autorizația de funcționare s-a dat prin Ordinul Ministerului Educației,Cercetării,Tineretului și Sportului din 17 februarie 2010.

 

 

Prof. Adafini Mihai

Ce știm despre începuturile târgului Panciu ?
Lipsa de preocupare a oamenilor de a așeza pe hârtie unele evenimente ce ar putea deveni importante în timp, se manifestă și astăzi, deși avem toate condițiile să nu se întâmple așa: marea majoritate știm suficientă carte, avem hârtie și timp, scrisul intră în preocupările cotidiene, exemple de urmat sunt la îndemână. Este greu să ceri astăzi, celor ce au trăit în urmă cu câteva sute de ani să fi avut preocupări în acest sens. Erau foarte puțini știutorii de carte iar aceștia nu conștientizau necesitatea imortalizării evenimentelor importante cum nu o facem nici noi astăzi. Nu mai vorbim de faptul că hârtia și cerneala erau un lux iar greutățile vieții de zi cu zi îi îndepărtau de aceste eventuale îndemnuri. Mai există posibilitatea ca unii să fi avut asemenea îndemnuri, să fi făcut niște însemnări pe unele cărți bisericești, mai ales călugării, preoții, dascălii dar războaiele, incendiile, cutremurele și alte vitregii ale vieții să le fi dat pierzaniei. În aceste situații pot fi și actele întocmite la instituțiile statului.

Istoricul de astăzi, trebuie să adune din puținul ce s-a transmis până la noi, să le pună cap la cap, să le interpreteze, ținând cont și de mărturiile orale, și să reconstituie începuturile așezărilor în care trăim. A nu-ți cunoaște trecutul este similar cu a nu-ți cunoaște părinții și bunicii, a nu-ți simți rădăcinile.

Vicisitudinile enumerate fac ca începuturile istoriei târgului Panciu să fie marcate și de legendă, care dă un anumit farmec istoriei noastre locale.

Ceea ce este foarte clar iar cititorul revistei noastre trebuie să știe, este faptul că localitățile Crucea de Jos și Crucea de Sus sunt mai vechi decât orașul Panciu și că și denumirea lor este acoperită de negura vremurilor. Un document din vremea domnitorului Petru Șchiopul, vorbește despre viile domnești de la Cruce ( 1589). Deci, cu aproximativ două secole, Crucea exista înaintea întemeierii târgului Panciu.

Sigur este faptul că primele dughene ( prăvălii ) s-au construit pe teritoriul satului Crucea de Jos, la intersecția șoselei Tișița – Soveja cu șoseaua Haret – Panciu, la capătul bulevardului de astăzi. Locul pe care se va ridica treptat târgul, era acoperit de o pădure de stejar, ce aparținea mănăstirii Bogdana, din valea Trotușului, iar o parte aparținea satului Crucea de Jos. Toată lumea știe că târgurile au fost înființate de meșteșugari și negustori care se așezau la o intersecție de drumuri pentru a-și expune marfa spre vânzare. În afara celor două drumuri amintite, prin locul unde mai târziu se va ridica Panciu mai trecea drumul ce venea dinspre Odobești – Bolotești - Țifești spre Movilița – Păunești – Adjud.

Preocupări pentru a face cunoscute întâmplările legate de întemeierea așezării Panciu au avut, în ordinea cronologică, Adolf Căpățână, doctor în drept și farmacii, primar al orașului Panciu după cutremurul din 1940, Gheorghe Untaru, doctor în istorie, de loc din Bolotești și Mihai Liviu Adafini, specialist în arhivistică.

Adolf Căpățână afirmă în lucrarea „ Istoricul orașului Panciu și a Schiturilor Brazi Sfântul Ion” că „ pe la anul 1730, tânărul zarzavagiu bulgar Baicu Penciu deschide la încrucișarea celor două șosele o dugheană de zarzavat ”. Autorul nu aduce nicio dovadă în acest sens, nici pentru întemeietor și nici pentru dată. Distanța în timp, de peste două sute de ani, de la petrecerea evenimentului până la consemnarea lui într-o lucrare este foarte mare pentru a da credit unei eventuale tradiții orale. Absolut precis este faptul că anul 1730 este greșit pentru că localitatea Panciu nu apare în Catagrafia ( recensământul ) din 1774, nici măcar ca un cătun. Deasemenea, în acel recensământ nu apare numele Baicu Penciu și nici în alte documente ulterioare.

Gheorghe Untaru, autor a tezei de doctorat „ Istoricul Podgoriei și Târgului Panciu ” susținută în anul 1977, afirmă că la 1760 trăia în Crucea de Jos „ Panciu Bacal ”, adică săpunar, numele locuitorului Panciu apărând și în Catagrafia din 1774 . Documentele enumerate de istoricul vrâncean atestă că târgul s-a înființat treptat prin construirea de dughene înainte de 1792, probabil începând cu 1786, ale lui Vasile Zbughină, Iosif Gâtză, Postolache și bineînțeles a lui Panciu bacal, care a fost prima. Data de 1786 a fost avansată, pornindu-se de la un document din 9 martie 1836, al locuitorilor târgului care s-au adresat domnitorului Mihail Sturdza, și în care se spune că se apropie 50 de ani „ de la descălecarea acestui târgușor ”.

Între înființarea unei localități și atestarea ei documentară este un decalaj normal. Situația este asemănătoare cu cea a datei nașterii unei persoane. În urmă cu 60 – 100 – 150 de ani, după ce se năștea copilul, părinții mai lăsau să treacă câteva zile, o săptămână, o lună sau chiar mai mult până îl înregistrau la primărie iar înainte de legea lui Cuza, la biserică. Lăsau timp să vadă dacă trăiește. Cea mai întâlnită situație era pentru cei născuți în decembrie, care erau declarați în primele zile din ianuarie pentru a nu avea un an mai mult din punct de vedere statistic. Pentru băieți conta când plecau în armată iar pentru fete să nu pară mai mari ca vârstă. Așa se face că așezarea Panciu formată treptat între 1786 – 1798 apare într-un document din 25 decembrie 1798, care începea cu „ din drumul târgului Panciu ...” .

Fără îndoială, această dată este actul de naștere al târgului Panciu, chiar dacă existența lui este mai veche cu cel puțin un deceniu.

Adafini Mihai Liviu, în recenta lucrare „ Istoricul orașului Panciu – volumul I ( 1589 – 1940 ”, nu pune la îndoială demonstrația lui Gheorghe Untaru privind vechimea dar are obiecțiuni privind numele primului locuitor. Atât Untaru cât și Adafini au cercetat documentul din Catagrafia amintită unde apare numele „ Pancioc ” ori „ Pancion ”. Numele este scris în limba chirilică și ultima literă nu este înscrisă citeț astfel că poate fi atât c dar și n.

Recensământul a fost făcut de către administrația rusească, căci Moldova și Țara Românească au fost sub ocupația militară a Rusiei între 1768 și 1774. Este posibil ca numele să fi fost deformat de cel care l-a transcris. Funcționarul rus poate nu l-a auzit bine și l-a scris cum a crezut el, în limba rusă. Altă variantă ar fi, cum presupune Adafini Mihai Liviu, că Gheorghe Untaru l-a românizat trecându-l direct Panciu, ca să corespundă cu numele localității care apare sub această formă la 1798 și în anii următori. Familia aceasta, conform documentelor, a fost numeroasă și probabil că s-a bucurat de respect, astfel că de la a merge la dugheana lui Pancioc pentru a face cumpărături, până a se ajunge, în vorbirea simplificată, la a merge la Panciu nu a durat prea mult. Aceeași situație și pentru locuitorii satelor din jur.

Oricum, puține localități au avut șansa să aibă ca dată de naștere 25 decembrie – ziua nașterii Domnului Iisus Hristos - și poate că măcar la aniversări rotunde, ca în 2018, când se vor împlini 220 de ani, să se organizeze festivități pe măsura importanței evenimentului.
Adafini Mihai,

profesor de istorie la Liceul Tehnologic „ Alexandru I. Cuza” Panciu

PRIMĂRIA ORAŞULUI PANCIU

LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU IOAN CUZA” PANCIU

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VRANCEA

INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE CULTURĂ VRANCEA

COMUNITATEA EVREILOR DIN FOCŞANI

INSTITUTUL PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA

„ELIE WIESEL”

PROIECT DE MULTICULTURALITATE ROMÂNO-EVREIASCĂ

COORDONATORI:

LICEUL TEHNOLOGIC “ALEXANDRU IOAN CUZA” PANCIU

PROFESOR: LUMINIŢA ILIESCU

PRIMĂRIA ORAȘULUI PANCIU:

PRIMAR: ION PETRE

VICEPRIMAR: IULIAN NICA

INSTITUTUL PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA

„ELIE WIESEL”:DIRECTOR ALEXANDRU FLORIAN