Filmul doi – partea 4

Ajutor minunat în vremurile din urmă
Puţini ştiu, desigur cei care citesc.

La noi în biserică sunt uniicare spun că este de la Dumnezeu, alţii că nu este de la Dumnezeu.

Pe mine personal Slavic mi-a ajutat.

„Dacă nu este secret povesteşte.”

„Nu pot.”

„Bine, lasă. ”

„E adevărat, dacă nu era adevărat, nimic nu s-ar fi întâmplat. ”

„Pentru asta a venit Slavocica. Judecând după profeţii s-a spus, că acest Otroc, nu va trebui căutat, el îi va găsi pe cei, ce vor declara despre el.

Înseamnă că nu toţi sunt ai lui.

Fie ca să iasă toţi la lumină, să se arate, să ne uităm unii la alţii.

Astfel a rezultat cu Otrocul, desigur eu nu mă aşteptam la aceasta.”

Pelerinul Irik

Buna ziua,

Mă numesc Irik, acesta este fiul meu Vadim.

Ieri, în data de 17 martie ne uitam la o emisune la canalul 1 .

Emisiunea era despre Otroc Veaceslav.

În această emisiune, totul s-a povestit amănunţit, cum a crescut acest copil, cum acest micuţ la 5 ani a început să vindece oamenii, şi cum ajuta oamenii să se vindece de multe boli.

Noi ne-am uitat la această emisune cu întreaga familia ca şi cu o singură suflare.

Ne era frică să şi respirăm.

Iar această emisiune, ne-a zguduit pe toţi până în străfundul inimii.

Apoi după această emisune, era o oră târzie,îmi amintesc că ne-am pus la somn.

Astăzi când ne-am trezit, azi dimineaţă, în 18 martie, eu încă stăteam în pat, iar în minte mi-a venit exact acest gând, trebuie să mă merg în Chebarkul. Şi am plecat din Başkir.

Noi suntem musulmani, iar aici totul este ortodox, şi totuşi ne-am decis să venim aici, în Chebarkul.

Cel mai important aspect este ca atunci când ne deplasam, nu exista nici un obstacol, nu ne-a oprit poliţia, totul a fost în regulă.

Când am intrat înChebarkul, am întrebat prima femeie ce ne-a ieşit în cale despre Otroc Veaceslav.Şi ni s-a spus multe lucruri, ne-au povestit despre mama lui.

Ne-au dat adresa Valentinei Afanasevna, şi noi am găsit repede această repede.

Am venit aici, ne gândeam că nu ne vor lasa cu maşina.

Doar că am arătat adresa, ne-au dat voie să intrăm cu maşina în garnizoană. Apoi am întrebat din nou la primul ieşit în cale, ne-au arătat strada, chiar şi clădirea.

Când am urcat, aveam emoţii, ne gândeam, poate nu ne vor primi.

Valentina Afanasevnane-a întâmpinat cu căldură, bunătate, ne-a invitat să intrăm, să bem ceai.

Noi i-am zis că tocmai veneam de la cafenea.

Ea ne-a invitat în camera care a fost a lui Veaceslav.

Acolo ne-a întâmpinat cu bunăvoinţă, ne-a povestit multe. Ne-a dăruit cartea“Trimis de Dumnezeu”,ne-a dăruit această fotografie.

Începând de azi, nădăjduim să venim des aici la Valentina Afanasevna.

Nouă ne-a plăcut foarte mult. Cu atât mai mult, ne-a permis nouă musulmanilor, noi ne-am gândit că nu va îngădui să venim la mormânt.

Ea ne-a dat permisiunea.

De aceea vă mulţumesc foarte mult tuturor. Şi o adâncă plecăciune.

Îmi este atât de uşor pe suflet, uşor, bine.

“Iar acesta este din Israel, din Ierusalim sau de unde? ”

“Da, da. ”

“În Ierusalim şi în Cebarculi e la fel, un loc sfânt. ”

“Şi aici e un loc sfânt. ”

“Iată şi confirmarea, curcubeul. “

“Natura a confirmat aceasta. “

M-am întâlnit cu prietenul meuşi am vorbit, el mi-a povestit şi a spus:„Iric, hai să mergem anul viitor împreună”.

Eu zic: „De ce nu, se poate!”

Noi am stat aici, mi-e deja în suflet acest micuţ din Chebarkul.

Toată vindecarea, confirmarea, curcubeul cel-am văzut. Sunt deja mulţumit cu asta.

De astăzi gândul meu va fi laChebarkul.

Valentina Afanasevna

Privesc la tot ce se întâmplă, mă uit de ani, pentru că Slavic nu mai este de 14 ani.

În martie se vor face 15 ani de când a plecat la Domnul.

În aceşti 15 ani am văzut multe, şi în plus, cel mai important lucru pe care cel-a spus, necontenit se vor lupta cu el.

De aceea eu nu mă mai mir de nimic, m-am resemnat cu toate, dacă aşa este voia lui Dumnezeu şi este lupta aceasta lungă şi obositoare.

Şi pot spune tot ce vor, pentru că faptele lui Otroc, prorociile lui se împlinesc.

Totul se confirmă, iar pe oameni nu îi poţi păcăli.

Iar pe Sfântul lor îl proslăveşte poporul, după cum mi-a spus un preot.

El a spus:„Ce noi... noi doar întărim ceea ce proslăveşte poporul”.

Eu spun:„Voi nu doar întăriţi, voi vă şi împotriviţi cu putere acestei întăriri”.

De aceea şi el mi-a zis:„Da, dar a-l opri pe acest Otroc este imposibil”.

Eu zic:„Aşa am şi înţeles”.

Cu cât îmi doresc mai mult, este o dorinţă a unui om obişnuit, ca la oricare. Şi eu am o dorinţă.,am întrebat sunt uşoare sau nu, să îmi cos o fustă din sac, să iau în mână un băţşi să plec undeva, mai departe de toate acestea.

Însă eu nu îl pot lasa pe Otroc, pe Slavocica, sunt mama lui.

De aceea stau, privesc şi ascult... şi sunt ca un vas pentru scuipat.

Cine vrea scuipă, cineva laudă, cineva denigrează,dar mie îmi estetot una.

Dar în general oamenii plâng.

Unii îl iubesc atât de mult pe Slavic încât îmi apare un sentiment de invidie.

De ce nu plâng eu aşa şi de ce nu vorbesc aşa.

Poate că eu nu îl iubesc atât de mult. Pentru că îl vezi pe om cum îl iubeşte şi cum plânge.

O astfel de relaţionare are poporul cu Slavic. O bună relaţionare.

În timpul vieţii era bunăşi acum este bună.

Există oameni, care într-atât de corect îl înţeleg şi îl simt chiar mai bine decât mine.

Au o sensibilitate specială.

Acatist cântat- interpretează Timofei Savin din oraşul Vladimir
Protoiereul Alexandr Fisun

Despre Otroc Veaceslav sunt deja dezbateri aprinse.

Unii sunt atraşi demultele aspecte pozitive,alţii se îndepărtează pentru că a spus unele lucruri ciudate şi date din biografia sa care nu se înscriu în viziunea noastră.

Dar copacul se cunoaşte după roade, după cum este scris în Sfânta Scriptură, iar aceste roade sunt pozitive, deoarece în timpul vieţii îi ajuta pe oameni, îi vindeca, a prezis viitorul.

Şi după moarte, sunt tot mai multe mărturii despre ajutorul său binecuvântat.

Acesta este cel obiectiv motiv pentru a-l considera sfânt.

Omul posedat de puterea demonică, nicidecum nu va putea ajuta după decesul său, pentru că singur are nevoie de ajutor, aflându-se în chinurile iadului.

Pot ajuta doar cei plăcuţi lui Dumnezeu.

Astfel, decizia finală o va exprima biserica prinadunarea sinodului, atuncicând vor exista suficiente argumente pentru aceasta.

Deocamdată noi avem păreri diferite. Eu personal îl consider pe Otroc Veaceslav Sfânt.

Şi sunt martor a cel puţin unei intervenţiia minunatul său ajutor.

Pentru că tot mai mulţi oameni vin la mormântul lui Otroc şicinstesc memoria lui, vor să se roage, iar rugăciune nu se poate face deoarece încă nu a fost canonizat.

Astfel s-a născut gândul de ai scrie un acatist, pentru citirea în chilie.

Iarautoriiau scris acest acatist.

A ieşit un acatist special, artistic cu puţine specificaţii. Este greu să legi biografia sa cu acatistul, nu prea reuşeam nimic.

Ne zbăteam, ne zbăteam, nu reuşeam nimic.

Apoi unei femei din regiunea lor în vis i-a apărut Otroc Veaceslav, şi i-a dictat un întreg rând de elemenet pentru a le întroduce în acatist.

După ce s-a trezit din somn a notat, au ieşit 2 pagini.

Iar cândam studiat aceste informaţii, eraudate cunoscute ca în carte, însă de acolo erau mai greu de extras. Iar aici totul era aşezat în ordinecronologică şi clară.

Am refăcut acatistul şi el arezultat un acatist viu după conţinut şi chiar puţin artistic.

Deşi cei care au întocmit acatistulerau oameni absolut nepregătiţi în acest domeniu.

Aici deja avem un evident ajutor din partea lui Otroc.

Acatist:

Armata de îngeri să îl slăvească pe cei care il iubesc pe Hristos,

Pe proorocul zilelor noastre, Otroc Veaceslav

Care a predicat despre aceste,

Cel care a venit din partea Domnului Iisus Hristos.
Şi chinuri groaznice pregătite pentru păcătoşi,

Ca să fim înţelepţi la cele spuse de tine,

Cu lacrimi de pocăinţă îl vom chema pe Dumnezeu,

Aleluia.
Aleluia, Aleluia, Aleluia.
Lucurile promise şi destoinic de proslăvire este copilul,

De bun miros pe pământul rus,

Otroc Veaceslav, roagă-te lui Dumnezeu,

Păzeşte-ne de ale noastre patimi.

…..

Mulţumiri ţie Doamne.
Elena Bobcova şi Maşa Polznâşeva

Or. Vladimir

Aceasta este nepoata mea, o cheamă Maşa.

Ea îl cinsteşte foarte mult pe Otroc Veaceslav.

Când ea a văzut pentru prima oară poza lui, chiar s-a pus să doarmă cu ea, a pus-o pe pernă.

Şi tot timpul când mă ofeream să o ung cu ulei sfinţit, pentru că atunci când ea rămâne la mine, înainte de culcare, ne ungem cu ulei sfinţit. Avem ulei diferit, din Ierusalim şi din alte locuri sfinte. Avem şi ulei de la Otrocul Veaceslav, a fost adus din Chebarkul.

Când o întreb pe Maşa:„Maşenica cu ce ulei vrei să ne ungem?”

Ea spunea că vrea doar de la Otroc Veaceslav, vrea şibomboane de la Otroc Veaceslav, totul.

Şi când se pune să doarmă, înainte de culcare citim din Evanghelie şi poza.

La început aveam cartea scrisă de mama lui Otroc, acolo era şi o poză a lui Otroc.

Ea îmi spune: „Mătuşă, vreau şi eu o astfel de fotografie ca să o am la mine acasă.”

Şi una din enoriaşe ne-a adus exact o astfel de fotografie pe care şi-a dorit-o Marusea, şi în consecinţă nu mai dormea cu cartea, ci cu această poză.

Odată când i-am vizitat, pentru că ea cu părinţii nu locuieşte cu noi, şiîmi spune:„Mătuşă,ştii eu azi l-am visat pe Otroc Veaceslav”.

Îi zic:„Maşenca cum adică l-ai visat?”

Eu eram uimită, pentru că dintr-o dată l-a visat pe Otroc Veaceslav.

Ea îmi spune:„Mătuşică, eu dormeam în pătuţ cu mama, el a venit la mine şi ne-am dus spre acolo”.

Eu zic: „Unde Maşa aţi mers?”

Şi ea: „Acolo sus, pe scări.”

Eu îi zic:„Bine. Iar mama?”

Şi ea îmi zice:„Iar mama, zice, doarme în pătuţ ea nu ne vede”.

Şi zice:„Noi ne-am dus acolo, era atât de bine în cer”.

Eu zic:„Ce ai văzut acolo Masenka?”

„Acolo, zice, l-am văzut pe Nicolae...”

„Pe cine ai mai văzut Marusea în cer?”

Zice:„Am intrat, acolo sunt multe case diferite. Am fost la Eva”.

Îi zic:„Maşa, la care Eva?”

Zice:„Acea Eva cu Adam, la ei am fost”.

Eu o întreb:„Ce fructe ai văzut, ai văzut ceva mere? Dacă este raiul, înseamnă că sunt mere, lămâie”....

Fetiţa: „Nu, nu eu am...”şopteşte la ureche... a mâncat ananas.

Ea spune: „Da, erau. Acolo mătuşică piersicele sunt atât de gustoase. Eu m-am apropiat de el şi l-am întrebat, am voie?”

Eu zic:„Maşa, de cine te-ai apropiat?”

Şi ea: „Mătuşă, cum la cine am mers, m-am apropiat şi am întrebat dacă se poate?”

Şi eu: „Pe cine ai întrebat?”

Ea îmi zice: „Mătuşă, l-am întrebat pe Domnul”.

Eu zic:„Şi ce ţi-a spus?”

El mi-a zis:„Se poate.Mătuşă, dar sunt atât de gustoase.Şi piersici am mâncat,şi mere”.

Probabil că l-a văzut pe Sfântul Nicolae, pentru că ea cunoaşte sfinţii.

„Marusea, pe cine ai văzut acolo, eu nu-mi amintesc.

Despre cine mi-aipovestit? Pe cine ai văzut a în afară de Adam şi Eva,şi Nicolai?

Aha, pe cine? Pe Chiril şi Maria... aha. Sunt sfinţii tăi? Da.

Apoi mi-a zis că a pus-o înapoi în pătuţ.

Eu o întreb:„Cum te-a pus în pătuţ?”

Şi ea îmi răspunde: „Aşa, noi am coborâtşi el m-a pus în pătuţ”.

Eu zic:„Mama ştie?”

Ea: „Nu, mama nu ştie nimic, mama dormea în pătuţ”.

Uite aşa s-a întâmplat.

Protoiereul Peotr Borodulin

Or. Cerepoveţ

Dragi fraţi şi surori, în prezent sunt foarte multe discuţii despre Otroc Veaceslav Krasheninnikov.

Sunt discuţii foarte diferite, unii sunt pentru el, alţii împotriva lui.

Noi vrem să facem o emisiunea şi să povestim despre el, despre ceea ce noi înşine simţim şi înţelegem. Clericii nostri au opinii diferite cu privire la Otrocul Veaceslav.

Unii consideră că este sfânt, alţii consideră că este extrasens.

Eu vă asigur că este sfânt.

De ce sunt atât de sigur de aceasta?

În primul rând, nu sunt un băieţel, am 65 de ani. Am văzut tot felul de oameni, am văzut oameni demonizaţi, mulţi preoţi, arhierei, credincioşi.

Pot să deosebesc răul de bine şi adevărul de minciună.

Prima dată când a ajuns la mine cartea despre el, se numea „Ah, mamă, mămico”.

Eu nu prea am încredere în cărţile ce se tipăresc în prezent, pentru că conţin multe minciuni.

Eu am citit cartea şi după cum se spune, am fost atins de aceasta.

Am citit,şi mă gândeam, deci, dacă astfel se scrie despre el, ori este proroc, ori într-adevăr este o minciună.

Mă gândeam că trebuie să mă rog pentru el.

Prin mila lui Dumnezeu, după mulţi ani de slujire în biserică, Dumnezeum-a învăţat să mă rog. În rugăciune simt pentru cine mă rog şi ce fel de om este.

Ori viu, ori mort. Nu este nici o diferenţă.

Dacă văd că merge lin, fără obstacole,atunci omul este bun, fie viu fie mort.

Iar dacă încep să casc, începe să fie greu, mie greu să mă rog, atunci omul este foarte păcătos, fie viu fie mort.

Iar dacă deloc nu mă pot ruga, atunci nu pot exprima în cuvinte ce se întâmplă cu un astfel de om. Eu pur şi simplu mă opresc, pentru că se poate întâmpla ceva cu mine.

Demonii nu te lasă să te rogi pentru omul respectiv.

De aceea eu verific toate aceste cărţi, discuţii despre diverşi oameni în felul meu prin rugăciunecu Dumnezeu.

Prin comunicarea cu Dumnezeu, niciodată nu greşesc.

În privinţa lui Otroc Veaceslav,sâmbăta eu de obicei fac panihidă.

Îi pomenesc pe toţi şi pe toate.

O panihidă ţine 2 oreşi jumătate.

Încerc să amintesc pe toţi străbunicii, rudeapropiate şi depărtate, pe toţi ostaşi ce au participat la revoluţie, pe toţi comandanţii militari, pe toţi, toţi, toţi de care îmi amintescşi pe care îi ştiu. Ei toţi au nevoie de panihidă.

Mulţi dintre ei se află în locuri nu prea bune.

Am început să mă rog şi pentru Otrocul Veaceslav. Deşi este un băieţel micuţ, el avea 11 ani când a murit... Chiar şi copiii fac anumite păcate.

Iar în rugăciuneeu le simt.

Eu m-am rugat şi era lin, drept, nu simţeamnimic rău.

Poate că eu nu m-am rugat bine, poate ar fi trebuit să mă rog cu lacrimi, mai cu foc, din inimă, din suflet.

Şi din nou nu am simţit nimic. Băieţelul este sfânt.

Mă gândeam că dacă este aşa,o să-l întroduc la rugăciune.

Rugăciunile le fac duminica pentru că trebuie să te rogi lui Dumnezeu şi acasă, peste tot trebuie să îl slăveşti pe Dumnezeu. Rugăciuni duminica, panihidă sămbâta.

L-am inclus în rugăciune:„Sfinte Otroc Veaceslav, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.”

Şi în timpul acestor cereri,l-am simţit că a venit la mine în vizită.

Stă alături de mine, eu nu-l vâd, însă îl simt că stă alături de mine.

Şi aud cum îmi spune:„Să vii la mine la mormânt. ”

Ce să fac, trebuie să merg.

Eu sunt un om ascultător, trebuie să merg.

Deşi uneori am avut probleme cu banii şi altele, acum nu aveam probleme.

Am plecat exact în perioada Paştelelui, anul trecut. Am venit la el la mormânt.

Ne-am rugat, am cântat Hristos a Înviat, i-am cântat o panihidă.

Am vorbit cu mama lui şi m-am convins fără de carte, că este un băieţel sfânt.

Cum se întâmplă asta? Simţi cu inima.

Cum scrie în cartea sa, el îi va găsi pe toţi şi singur se va face cunoscut de unul singur.

De aceea, Dumnezeu nualege pe orişicine.

Veaceslav nu alege pe oricinepentru a-l cinsti, a-l iubişi pentru a i se ruga.

Înainte nu-mi era cunoscut.

Cel puţin eu sunt convins că este un băieţel sfânt şi eu îl iubesc foarte mult ca pe propriul fiu. A avut parte de suferinţe,are parte de răsplătiri.

Şi la mormântul lui am făcut panihidă şi mii de oameni chiar de faţă cu mineintru acolo şi în timpul panihidei zeci de oameni.

La el vincopii, imaginaţi-vă, iar în timpurile noastre ştiţi cum sunt copiii. Nu este atât de uşor să-i atragi în biserică, nu este atât de uşor.

Ei simt cu inima harul care vine din mormântul său.

Şi toţi care merg acolo cu credinţă primesc ajutor. Elpoate să vindece, chiar şi din lumea de dincolo, să mângăie, să ajute, să protejeze şi să înţelepţească.

Astfel de cazuri sunt foarte multe.

Nu sunt poveşti, nici ficţiune. De ce merg oamenii? Oamenii simt harul.Altfel oamenii nu ar merge. Ei simt harul.

La părintele Nicolae pe insulă merg sute. Deşi el a murit demultă vreme, ei merg.

Şi vor merge... la fel cum îl iubesc pe Gurii din Valadonsk, nici pe el biserica nu-l miluieşte.

Drept să vă spun, oamenii merg, îl iubesc şi îl ţin minte pentru că este omul lui Dumnezeu.

Aşa este şi Otroc Veaceslav. Oamenii simpli îl cinstescşi vin la el după ajutor, iar părinţii bisericeşti spun că el este extrasens.

Acum peste tot sunt extrasenşi, ştiţi ce se întâmplă în ţara noastră.

Avem vrăjitori şi escroci, vorbeşte Ciumak, contaminează apa.

Ciumak, Kaspirovski, suntextrasenşi ce apar la televizor.

Adică, orice om care are ceva abilităţi duhovniceşti este atribuit extrasenşilor, fără a înţelege sau acerceta cine este el. Biserica trebuie să cerceteze. Rezultă că preoţii nu simt Harul care iese din mormântul său.

Preoţii nu caută ajutorul său, vorbesc, îl discriminează, spun că este altfel.

De fapt, ei nu pot crede că în timpul nostru s-a nascutun astfel de băieţel sfânt.

Asta am simţit cu inima, iar inima nu minte niciodată.

De aceea, când fac rugăciuni la mine acasă, în apartament, mereu îl includ în rugăciuni.

Şi ce este interesant, şi enoriaşii mei l-au îndrăgitcu toată inima pe otroc Veaceslav, imaginaţi-vă.

De câţi ani mă cunoaşteţi... de 25 de ani slujesc în regiunea Lavorsk. De ce nu mă credeţi?

Eu nu vă voi minţi. Este un băieţel sfînt. Este înger pământesc şi om ceresc.

Oamenii l-au văzut, s-a arătatcelor apropiaţi luicare îl cunoşteau în timpul vieţii.

L-au văzut cu cămaşa albăşi cu aripi de înger în spate.

Mergeţi la el la mormânt, rugaţi-vă lui, este unbăieţel drăguţ. Arătaţi dragoste pentru el, arătaţi iubirea nefăţarnică, adevărată.

„Băieţel minunat, ajută-mi, sunt bolnav de cancer, medicul nu a putut să mă vindece,şi tu ai murit de cancer de sânge, ajută-ne dacă poţi, roagă-te lui Dumnezeu, mijloceşte pentru noi, ai milă de mine, la cine să mă duc, acum nu sunt sfinţi, nu ai la cine să apelezi.

Toţi apelează la tine şi noi apelăm la tine.

Arată-ne că poţi să ne vindecicu adevărat.

Pentru totdeauna vom fi recunoscători şi vom spune şi altora spunem să meargă.

Fie ca toată ţara să te slăvească. Arată-ţi mila ta câtre noi, ai milă de noi. ”

Acum este un timp de apostazieîn masă, lepădarea generală de Dumnezeu.

Şi clericii şi arhiereii, şi patriarhul... tu eşti ultimul prooroc la noi, în Rusia.

Nu vor mai exista alţi prooroci până la a doua venire.

Te rugăm să ne ajuţi. Tu eşti cu Dumnezeu, mijloceşte pentru noi. Noi te vom preaslăvi şi o să ne închinăm ţie.

Vino la noi, salvează-ne. Tu eşti aproape de Dumnezeu, iar noi nu putem ajunge la Dumnezeu, iar tu eşti alături de El.

Milostiveşte-te asupra noastră care pierim, salveazăţara noastră, biserica noastră.

Nu ne lăsa pe noi,nădăjduim în tine din toată inima.

Spune-ţi cine a citit şi nu a plâns,

Despre Otrocul zilelor noastre,

Nu simte binele lacrimilor fierbinţi,

De la care inimii îi este lumină.

Fragil, luminos, cu ochi albaştrii,

Tămăduitor fără de egoism şi proroc,

Veacul nostru e plin de ispită,

Sufletelor păcătoase l-a trimis Dumnezeu.

Să spună oamenilor ce vor vedea cei de pământ,

În timpul lui antihrist şi înaintea lui

Mai bine s-ar salva prin pocăinţă …..

De chinul morţii a lumii acesteia.

Cum îl chemau vrăjitorii să vindeceţara,

Minunatul Otroc cu numele Slavic,

Prin rugăciune alunga pe vrăjmaşul, satana.

Pe mulţi suferinzi i-a salvat în timpul vieţii

Şi apoi a plecat devreme,

Primind în ascuns revelaţia de sus,

Revelaţia cu suflet umil.

A spus, se va găsi în Lavră cartea,

Ce va revărsa lumină asupra lumii,

Vă veţi minuna cu privire la mine,

Iată cine a trăit cu noi atât de puţin.

A trăit puţinpământeşte,

Atât cât să trezească sufletele celor care pier

Prin cuvântul lui Dumnezeu.

Înaintea sfârşitului lumii să iubeşti.

Au văzut cei fericiţi, l-au îmbrăţişat,se vindecau în preajma sa,

Nu ştiau din ce depărtări era, de cine a fost trimis pe Pământ, pentru ce?

Doar după aceea când s-au trezit, au început să îşi amintească amănunţit.

Au înţeles, nu a trăit în zadar, în vremuri grele.

Despre ce carte vorbea el?

contemporanul cu noişi proorocul nostru.

Citeşte-ne Arhanghel Gavriil, cartea aceea cu rânduri luminate de Dumnezeu.

De la pasărea primăverii, cântecul în suflet rămâne,

Din întâlnirea cu un talent minunat, dorinţa de a crea,

De la cuvântul prorocului, poporul primeşte un semnal de alarmă

Şi lacrimile când apar în mod îngrozitor.

De ce-ai aşteptat până în ultima clipă,

Şi noi înţelegem, s-a împlinit Cuvântul lui Dumnezeu,

Dumnezeu a pedepsit pe cei neînţelepţi,

Dumnezeu i-a înţelepţit.

Şi ca şi cum am vedeape cel care ne-a iubit, de parcă ar mai fi în viaţă,

Părtaş suferinţelor noastre, pe drumurile alunecoase ale vieţii.
Epilog

Valentina Afanasevna

Din cauza marii trădări, dracii au omare putere asupra oamenilor.

Vin scrisori din toate locurile, din alte ţări, din Ucraina, Belarus, de peste tot, pentru că oamenii au nevoie de ajutor.

Dracii pur şi simplu abuzează femei, bărbaţi, copii. Lor le este indiferent.

Aşa se întâmplă în prezent... din cauza trădării, dracii intră în oameni.

Poate că sună ciudat, dar eu stau în cimitir deja de 18 ani şi văd pe unii urlând, sâsâind, lătrând.Sunt copilaşi micuţi şi de 5 luni, nou născuţi şi femei învârstă.

Văd oameni chinuiţi, foarte chinuiţi, care aleargă peste tot spre surse, care îşi pun nădejdea în preoţi, speră la orice şi ei spun, că deja sunt foarte puţine locuri, unde mai primesc ajutor.

Şi cu fiecare an aceste surse sunt tot mai puţine.

Aş vrea să pun o întrebare, de ce? De ce nu începe un război împotriva acestui sistem satanic. Aceasta cumva slabeşte tot mai mult.

Se duce obatjocorireşi eu nu înţeleg de ce preoţii tac.

Desigur, e bine să-l ataci pe Otroc, dar lui Otroc îi este tot una.

Şi mie la fel.

Când l-au îngropat pe Otroc, eu am murit împreună cu el. Eu pur şi simplu stau şi îmi fac datoria.

Stau în cimitir şi întreb, de ce sunt tot mai sărace izvoarele harului.

De ce se înmulţescoameni demonizaţi?

De ce nu există pe nicăieri ajutor pentru ei?

Toţi ştiu că acest fenomen devine în masă şi deja stai,şi te gândeşti, ce o fi în acest om.

Şi ce este cel mai înfricoşător, vin oameni cipaţi. Din experienţa mea, oamenii cipaţi miros a mort.

De la ei vine un aer rece, deja îi poţi recunoaşte, de aceea întrebi omul dacă are cip.

El zice, da.

Pentru început totul a fost bine, dar acest bob de orez al microschemei începe să crească în corp şi omul se simte din ce în ce mai rău.

El nu poate dormi, nu vrea să mănânce, creşte de parcă ar fi o bucată de fier cu margini rupte. Şi asta este de foarte mult timp.

De aceea, eu aş vrea într-adevăr să fug şi pe Otroc al meu să îl iau cu mine.

Aş dori să îi rog pe oameni simpli, nu luaţi cipuri, nu deveniţi cadavre.

După cipuri, potrivit comparaţiei făcute de Slavocica, fiecare om va fi ca o păpuşă.

Această păpuşă, vă daţi seama din omul lui Dumnezeu, vă imaginaţi, păpuşă pentru demon, o jucărie.

Această păpuşă mămico, are multe, multe aţe. Şi toate aceste aţe în mâinile diavolului.

Ce aţă va fi trasă de demon, aceea păpuşa va face.

Imaginaţi-vă pe voi înşivă cu cipuri. Înţelegeţi vă rog, dacă el trage de aţă, toţi cei cu cip vor râde. A tras de o altă aţă şi toţi veţi plânge. Oare aceştea maisunt oameni?

Oamenii nu mai înţeleg nimic, ar trebui cumva să-şi revină. Trebuie să arunci de peste tine aceşti ochelari, doar nu sunt orbi.

Alţii spun asta, mărturisesc că toate acestea există şi Dumnezeu există. Fie-vă frică de Dumnezeu. Mai mult de atât nu am ce să mai spun, nu acceptaţi cipurile, să nu le primiţi.

Nu acceptaţi paşaportul mondial,pentru că aşa cum spunea Otroc, toţi aceia care vor primi această microschemă,vor fi traşi de aţă şi ei vor merge să primească pecetea.

Pentru ce, de ce să ai această veşnică moarte, eu nu înţeleg.

În prezent există foarte multe jucării, fie credeţi, fie nu, poate că ar fi ceva ceva... ele deja sau terminat.

Eu stau în cimitir şi observ separarea între cei care ştiu sigur că aceasta există şi cei care se gândesc că aceasta li se poate în orice moment.

Toţi sunt deprimaţi,toate acestea există.

Eu nu ştiu de ce o aşa mare masă de oameni este de partea întunericului.

De ce îl trădează pe Dumnezeu. Otroc spunea, pentru beneficii.

Iar oamenii trebuie să cugete,deoarece în curând toţi vor avea pecetea.

Pentru că cipurile au intrat în viaţă. Gândiţi-vă şi priviţi-i pe nepoţii voştrii, la copii voştrii.

Ei sunt mici, ce vă pot spune ei la vârsta de 6-7 ani.

Ei vă pot vindeca? Nu pot. Ei pot spune că nu trebuie să acceptaţi aceste microscheme, ce este plăcut lui Dumnezeuşi ce nu este plăcut? Nu pot.

Atunci ascultaţi-l pe Otroc, nu acceptaţi aceste microscheme, nu primiţi aceste peceţi.

Cu cât mai repede şi cât mai mulţivor accepta, cu atât sfârşitul lumii este mai aproape.

De ce să nu-l slujeşti pe Hristos, de ce să-l slujeşti neapărat pe antihrist.

Otroc şi-a dat viaţa pentru a vă spune ce e mai important, nu acceptaţi microscheme sub piele, pentru că toţi care au primit microscheme sub piele ei nu vor putearefuza pecetea.

Iar dacă cineva are, încercaţi să scăpaţi de ele.

Poate încă se mai poate face ceva.

Eu una, trecută prin suferinţă de17 ani vă spun, nu am nevoie de nimic, îmi doresc să auziţi, să nu acceptaţi nimic.

Pentru că Slavocica spunea că primul document neomenesc a fost voucherul. Prin el aînceput iadul să acţioneze. Şi orice mică adeverinţă, orice document din prezent, totul este de la satana. De ce este un astfel de somn, omoară copii. Copiii sunt dejaabuzaţi de demoni.

Ştiţi, astea nu sunt poveşti.

Vin oameni din regiuni diferite ale ţării şi spun aceleaşi lucruri.

Înseamnă că toată ţara a devenit visătoare. În curând toată lumea va deveni visătoare?

Bine, nouă ni se spune că suntem visători, nu-i nimic, dar voi vă daţi seama?

Citeşti acatistul Sfintei Treimi şi acolo este scris că fiecarui om Dumnezeu i-a dat minte, rost şi cuvânt.

Fiecare are un dar, dar gândiţi-vă unde vă duc.

Şi cine vă duce, şi cu atât mai mult, ştiţi, foarte des se spune:„Pe noi părintele ne-a binecuvântat”.

Eu zic:„Părinte, de ce ai binecuvântat să primească aceste numere?”

Iar el spune . . „Ei cred că odată ce ai binecuvântat să primeşti aceste numere, înseamnă că întreaga răspundere este asupra ta”.

O faţă mirată şi speriată a părintelui, se uită şi-mi spune: „Dar eu ce vină am, singuri să găndească”. Aşa că, gândi-vă la aceste lucruri!

Otroc a spus că preoţii nu au nimic personal împotriva lui.

„Ei mămico v-or să facă pe deştepţii, să se arate pe ei înşişi, că sunt atât de deştepţi.

Şi când ei, înţelegeţi, nu să citească predici,dar s-o facă pe deştepţii.

După ce se vor da deştepţi, după aceea mămico ei se vor speria.

Se vor gândi, şi vor înceta să se mai dea deştepţi”.

Să vă ajute Dumnezeu să încetaţi să o mai faceţi pe deştepţii.

Şi să nu mai înşelaţi pe oameni, deoarece sunt alţii cărora Dumnezeu le deschide, la stareţi. El a spus că se v-a aduna un sfat alstareţilorşi la acest sfat va fi luată decizia cu privire la Otroc.

Nu se ia decizia de câtre voi şi nu trebuie să înşelaţi oamenii.

Asta am dorit eu să spun, pentru că sunt foarte mulţi înşelaţi, prea mulţi plâng, se câiesc.

Şi eu trebuie să suport toate acestea.

Inima mea a încetat să le mai primească.

Eu deja stau ca un lemn, pentru că durere este foarte mare, fărădelege este foarte multă, iar eu sunt singură.

Şi după cum am glumit cu un părinte...

Eu îi zic: „Dumneavoastră ştiţi, preoţi sunt mulţi, patriarhi erau mulţi, mulţi mitropoliţi, mama lui Otroc este una.

Voi în fiecare Duminică ar trebui să mă spovediţi şi să mă împărtăşiţi. Voi împreună cu mine să staţi în cimitir şi să îl apăraţi pe Otroc, iar voi ce faceţi? Aţi atacat.

Ce v-a făcut, de ce îl atacaţi?

Proorociile se împlinesc, înseamnă că merităm toate acestea, faptul că se împlinesc. Nu este Otroc de vină, ci noi, cei vii.

Dar existăşi bucurii în viaţa noastră. O fetiţă pe care o ajută Slavocica ne-a trimis un astfel de desen. Încă nu am reuşit să îl pun undeva şi îmi este la vedere.

Acest desen l-am primit zilele trecute, l-a trimis cu mănuţele sale bolnave. Cu greu a făcut o cruce din flori uscate. Ea a croşetato icoană, a muncit la ea aproximativ 2 ani.

Călugăriţa a binecuvântat-o şi ea cu bucurie ne-a trimis poezii.

Aceste poezii se numesc „Despre Slavocica. ”

Cu mănuţa sa, ea a scris despre Slavocica. Când citeşti, te gândeşti că Rusia e în viaţă, nu vor putea să-i facă nimic.

Imaginaţi-vă ce scrie ea, fetiţa, generaţia noastră în creştere.

Ea scrie:

„Slavocica te iubesc atât de mult,

Că nu voi îngheţa nici iarna.

Îl rog încetişor pe Dumnezeu pentru Rusia,

Ajut-o să învieze, Dumnezeul meu.

Toţi sunt infectaţi cu păcat,

Nu avem putere de a ne ridica,

Şi doar tu Veaceslav, cu aripa ta albă

Sufletele către Dumnezeu le-ai ridicat.

Otroc Veaceslav e sfânt, tu în boală m-ai întârit.

Cu al tău suflet luminos, curat, tu calea mi-ai luminat.

Iată îţi scriu scrisoare în versuri, ce îi vor dărui lui Dumnezeu?

Sufletul meu, în mâini sigure, să îl duci tu la altar.

Acolo împărtăşania mă va învia, Veaceslav,

Mă vei îndruma ca un tată

Cu durere pentru Rusia inima-mi sângerează,

Ţine sufletul în el ca într-o cutie.

Cu lacrimi cânt acatistul sfântului Otroc Slavocica,

Ce mult îmi doresc să mă plimb cu el în rai,

Să cânt cântece Singurului Dumnezeu

Rusia, Rusia, tu eşti sfântă,

ocroteşte-l pe Otroc deconducătoriimincinoşii.

Fie ca acea cartesimplă despre Slava,

Să încălzească sufletele tuturor oamenilor,

Nu mi-e frică, nu mi-e ruşine, darjelesc,

Pentru tine, pentru mine, pentru noi toţi.

În acest anotimp de primăvară, Slava,

Priveşte din ceruri spre voi,

Cumne vom uita noi în ochii lui?

Cum vom răspunde pentru fiecare păcat?

Fie cao lacrimă s-a prelins pe obraz,

Şi va diparerâsul zgomotos,

Mama Valentina, a scris cartea despre Slava,

Toate cuvintele le-a compus ca pe o rugăciune.

Toată Rusia stai pentru Slava,

Şi roagă-te lui, este Sfânt.”

Asta scrie, un astfel de om. Vin multe astfel de versuri,poţi să faci o culegere.

Faci culegere din aceste versuri şi din nou e pericol. V-a trebui să baţi în cuie toată această durere a poporului. Aşa a şi scris ea o poezie, se numeşte „Crucea”.

Scrie:

„Scriu o scrisoare, şi aud vestea bună,

Nu voi primistigmatul duşmanului,

Căci pe piept am Crucea făcătoare de minuni.

Slavocica desena cruci,

Iar eu pe Otroc aşa de mult îl iubesc,

El salva sufletele oamenilor,

Acum şi eu pentru asta îl rog,

Uitaţi-vă, crucea din flori vă dăruiesc vouă, matuşca Valentina.

El să vă păzească de duşmani şi să vă lumineze în întunericul zilelor noastre ca o rază de lumină,

Crucea din flori vii ceau crescut pentru dumneavoastră,

Nu îmi găsesc cuvinte potrivite, ca să exprim cum împreună cu Slavocica ne-aţi ajutat.

Vă mulţumesc pentru rugăciuni.

Pentru faptul că pur şi simplu există un astfel de om pe Pământ, ca şi dumneavoastră.

Mă iertaţi,acesta este adevărul şi nu e linguşeală.”

Deci, cum e aici, greu, greu, dar primeşti o astfel de scrisori şi tot ce a fost a plecat undeva departe.

Şi totul este bine, în regulă, dar experienţa rămâne şi Slavă lui Dumnezeu, Slavă lui Dumnezeu, Slavă lui Dumnezeu pentru tot.

Dacă nu ar fi îngăduit Dumnezeu asta, oare am fi putut înţelege ce este răutatea?

Eu mă gândeam toată viaţa, că răutatea este o chestiune abstractă.

Dar aceasta suntem noi, nedreptăţile noastre, minciunile noastre, clevetirea noastră, tot felul de nevoi ale noastre, adresarea noastră către Dumnezeu, nerecunoştinţagroaznică către El.

Să vedeţi ce se întâmplă în cimitir. Vin oameni, ei au necazuri, ei vin, îi cer lui Otroc să fie totul bine şi nu se mai duc la biserică.

Nu că ar fi ceva în neregulă cu biserica, dar pur şi simplu au încetat să mai meargă. Dar de ce? Totul s-a rezolvat. Apoi apare o altă problemă, ei din nou aleargă şi reiese, ca în povestea cu pescarul şi peştele. Cumpăraţi cartea luiAlexandru Puşkin în desene. Singuri să citiţi cu atenţie şi copiii dumneavoastrăsă o învăţaţi pe dinafară.

Altfel, o să rămâneţi lăngâ jgheabul spart.

Vouă vreţi să primiţi doar cele pământeşti, cum să vinzi mai scump, cum să cumperi mai ieftin. Să meargă la facultate, să se căsătorească, să fie soţul bogat, să vină banii.

Sunt cereri nevrednice adresate Otrocului.

Şi doar uneori,doar unele sunt vrednice, ne ajută să ne salvăm sufletul.

Asta se întâmplă rar şi în general se întâmplă călugărilor.

Eu am numărat,după cum spunea un părinte: „Valentina Afanasevna,oare într-adevăr poate fi atât de rău? Nu se poate ca toţi preoţii să-i fie duşmanii lui Otroc.”

Haide-ţi să-i numărăm, cineşi ce.

Noi am numărat pe ceiînflăcăraţi, care au îndrăznit să spună câte ceva la televizor, folosindu-se de poziţia lor, de popularitate.

I-am numărat, sunt 6 şi i-am numărat pe cei care sunt de partea lui Otroc, sunt 77.

Pe care eu îi cunosc, dar pe cei pe care nu-i cunosc? Care de exemplu, nu pot să vină, care scriu pur şi simplu scrisori.

Călugări, călugăriţe, schimnici, ei scriu, ei îl iubesc pe Otroc.

Şi eu iubesc biserica noastră, orice s-ar spune. În general iubesc clericii noştrii, foarte mulţiiubesc cinul monahal, pentru că Otroc vroia să devină călugăr.

El a spus:„La început aş fi fost medic, şi dacă oamenii nu l-ar trăda atât de repede pe Dumnezeu, la început aş fi fost medic, iar apoi călugăr”.

Imaginaţi-vă, ce fel de călugăr ar fi fost?

Pe câţi oameni ar fi salvat. Dar despre ce se poate vorbi... ce avem, avem.

În toate este Sfânta Voie a lui Dumnezeu.

Şi pentru tot, pentru tot, după cum am înţeles din experienţă, trebuie să plăteşti.

Totul are preţul său. Pentru fiecare păcat, pentru tot.

În special, vedeţi cum a spus Otroc, toată lumea va fi distrusă de beneficii.

Poată cineva va auzi, de aceea şi spun. Gata.
O prea minunat, Otroc Veaceslav, care prin neprihănirea ta îngerească ne cureţi pe noi, care stăm în faţa sfântului tău chip. Cu inima smerită ne rugăm ţie, ce ai îndrăzneală la Sfânta Treime. Roagă-te lui Dumnezeu pentru ţara Rusiei şi poporul nostru, ca să ne izbăvească Domnul de năvălirea duşmanilor, de vrăji, farmece, erezii, schisme, de cursele celui viclean şi urâtorului de Dumnezeu, antihrist, de necazuri grele şi fii nouă apărător în vremurile de pe urmă. Cu rugăciunile tale şi mijlocirea ta, fără de osândă să trecem de pe pământ la cer, izbăviţi fiind de cumplitele vămi şi de chinurile veşnice să ne scapişi să moştenim Împărăţia cerurilor, proslăvind împreună cu toţi sfinţii Preacuratul şi Prea minunatul tău nume a Sfântei Treimi a lui Dumnezeu: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, în vecii vecilor Amin.
Rugăciune cântată către Otrocul Veaceslav

Şi va trece cerul si pământul va arde,

Şi un cer nou şi un pământ nou a apărut,

....

Şi Mielul, şi heruvimii cei de sus,

Şi moartea nu mai e, şi nici boală,

Eu, Ioan, mărturisesc tuturor,

Cel Inviat vine şi are răsplătirea cu Sine.

Bucurăte suflete, de poţi duce bucuria,

Azi e mai aproape decât a fost,

Cu sânge adăpat e vechiul vers,

Şi s-a atins de luminatorul întristării.

Sfârşitul filmului