Florin tudose orizonturile psihologiei medicale editura Medica Bucureşti 2003



Yüklə 2,87 Mb.
səhifə24/41
tarix12.08.2018
ölçüsü2,87 Mb.
#70417
1   ...   20   21   22   23   24   25   26   27   ...   41

Relaţia medic-pacient poate fi un factor de creştere a complianţei, atunci când există o optimizare a modului de comunicare, anterioară deciziei terapeutice şi prezentării ei bolnavului, dar şi un factor cu efect opus, ori de câte ori programul terapeutic este prezentat fără o „personalizare", ca un ordin dat de pe o poziţie de superioritate.

Medicul trebuie să aibă în vedere o serie de calităţi intelectuale, afec­tive şi morale, diferenţiază bolnavii nu numai în raport cu problemele diag­nostice ci şi - mai ales - cu modul de punere în practică a indicaţiilor tera­peutice.

Chiar factorii sociali şi socio-culturali pot fi adesea implicaţi în com­plianţa terapeutică. Dintre aceştia, tabuurile, locul şi rolul imaginii medicului în ansamblul social, sănătatea ca valoare socială sunt cel mai adesea enume­rate.

Psihologia intervenţiei terapeutice

239


Tabelul 8.

CALITĂŢI PRIN CARE MEDICUL INFLUENŢEAZĂ COMPLIANŢA TERAPEUTICĂ

Exponent al puterii sociale (Raven)

Prestigiul medicului

Calităţile de instructor ale medicului

Calităţi relaţionale faţă de bolnav

- puterea legitimată (statutul său social)

influenţează direct proporţional complianţa terapeutică

- răbdare, tact;

- autoritate

- puterea expertă (statutul social, amplificat de gradul şi nivelul său de pregătire)

- mod explicit -exemplificări ± seminarizări ale bolnavului;

- apropierea

- puterea informaţională (medicul deţine soluţii terapeutice)

- ordine, ierarhizare;

- răceală, distanţă faţă de pacient

- puterea coercitivă (limitări comportamentale impuse de medic)

- instrucţiuni scrise;




- puterea recompensivă (mici indulgenţe terapeutice în cazul unei bune compliance)

- avertizare asupra efecte­lor secundare




Tabelul 9.

FACTORI PRIN CARE BOLNAVUL INFLUENŢEAZĂ COMPLIANŢA

Nivelul de înţelegere al bolnavului

Tipul de personalitate al bolnavului

Păreri preconcepute (negative) ale bolna­vului despre trata­mentul prescris

Noncomplianţa deliberată sau fortuită

Calităţi intelective

Cu implicaţii pozitive (conformiştii, optimiştii)




Recalcitranţii

Blocaj emoţional

Cu implicaţii negative („descurcăreţii", marii anxioşi, neîncrezătorii)




Simulanţii










Lipsiţii de voinţă

240

Orizonturile psihologiei medicale



Tabelul 10.

FACTORII SOCIALI IMPLICAŢI ÎN COMPLIANTA TERAPEUTICĂ

Gândirea de grup

Intervenţia familiei

Roiul colegilor

Influenţa

(Janis)




de muncă

bolnavilor










din salon

- atracţia individului

In ansamblul ei, are

Nu respectă unele

Influenţă mai

singular către grup,

un statut cumulativ

interdicţii pe care

puternică

ca întreg, dar suge-

mai important decât

le-a primit bolna-

prin faptul că

rând posibilitatea

al oricărui membru

vul deşi suferă de

suferă.

unui sprijin;

individual

aceeaşi boală

adeseori, de










aceeaşi boală

- presiunea asupra

Poate antrena bolnavul

Oferă „sfaturi

Coexistă cu

individului pentru

în aplicarea optimă a

autorizate", con-

bolnavul pe o

impunerea ideilor

indicaţiilor terapeutice

trar indicaţiilor

durată ampli-

majorităţii

prin scutirea lui de res-

medicale primite

ficată de con-




ponsabilităţi incompa-

de către bolnav

centrarea




tibile cu aceste




gândurilor şi




indicaţii




discuţiilor










legate de










problematica










obsedantă a










bolii

- autocenzura

Suportul moral şi

Pentru a nu-şi

Atragerea

individului faţă de

asistenţa acordată

pierde locul de

bolnavului la

propriile temeri

bolnavului în „crize",

muncă, bolnavul

diferite încăl-

(înăbuşirea lor) în

„pusee".

este nevoit să

cări ale regi-

raport cu ideile




renunţe la unele

mului dietetic

grupului




restricţii impuse

(alcool) sau







de medic

fumatul în










grup

- neglijarea sau raţio-

Impulsionează respec-

Influenţe pozitive

Solidaritatea

nalizarea informa-

tarea unor scheme

se exercită

în suferinţă,

ţiilor care sunt

terapeutice prin procu-

asemănător celor

„reclama"

contrare gândirii

rarea medicamentelor

din familie

făcută perso-

grupului.







nalului medi-










cal şi medica-










mentelor










recomandate

Psihologia intervenţiei terapeutice

241


în psihiatrie, lucrurile sunt cu atât mai complicate, cu cât boala are o semnificaţie mai profundă pentru subiect, creându-i un grad de nelinişte reactivă care îl poate depăşi pe cel dat de afecţiunea ca atare. Evoluţia croni­că şi existenţa unei patologii reziduale, uneori imposibil de abordat terapeu­tic, sunt surse suplimentare de non-complianţă. Davis relevă existenţa unui raport pozitiv între gradul de încredere pe care bolnavul îl are în medic şi complianţa terapeutică. Acest raport este şi mai net atunci când terapeutul reuşeşte să scadă tensiunea psihică a bolnavului în timpul consultaţiei şi să expună unele opinii neechivoce în legătură cu boala pacientului.

După Haynal A şi Schulz P (1983), strategiile posibile pentru amelio­rarea complianţei ar fi următoarele:



Tabelul 11.

Strategii utilizate pentru ameliorarea complianţei

Randamentul strategiilor

Eforturi necesare din partea terapeutului

Verificarea modului de complianţa a bolnavului

crescut

puţin important

Determinarea prospectivă a complianţei bolnavului

crescut

puţin important

Instruirea bolnavului cu privire la boală şi tratament

mediu

medii

Modificarea reprezentărilor bolanvului asupra bolii

crescut

medii

Explicarea în detaliu a tratamentului

mediu

puţin importante

Ameliorarea relaţiei medic-bolnav

crescut

medii

Fără să poată fi epuizată, problema complianţei rămâne de stringentă actualitate, fapt subliniat şi de datele surprinzătoare pe care le oferă studiile experimentale. Astfel, Taggarta, Johnston G şi Mc.Devitt O, au demons­trat că priza unică este mai greu acceptată (deci non-compliantă) decât priza multiplă (trei sau chiar mai multe administrări pe zi), deşi aparent lucrurile ar trebui să se petreacă invers.

Tabelul 12.

Factori implicaţi de natura prescripţiilor terapeutice

a) Complexitatea prescripţiilor terapeutice.

b) Consecinţele negative asupra bolnavului, disconfort fizic şi/sau psihic

c) Eşecul anterior al unor prescripţii terapeutice similare.

Yüklə 2,87 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   20   21   22   23   24   25   26   27   ...   41




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin