X
IEŞIREA DIN OCNĂ
Toate acestea s-au întîmplat în ultimul an al vieţii mele de ocnă. Anul cel din urmă mi-a rămas tot atît de bine întipărit în minte ca şi cel dintîi; mai cu seamă mi-au rămas vii în memorie ultimele luni. Dar să lăsăm aceste amănunte la o parte. Voi spune numai că în acel an, cu toată nerăbdarea mea de a-mi sfîrşi cît mai repede pedeapsa, viaţa în ocnă mi s-a părut mult mai uşoară decît în toţi anii precedenţi, în primul rînd, pentru că aveam acum mulţi prieteni şi multe cunoştinţe printre ocnaşi, care ajunseseră la convingerea că sînt un om cumsecade. Mulţi dintre ei îmi erau prieteni credincioşi şi mă iubeau cu adevărat.
Pionierul, petrecîndu-ne pe mine şi pe camaradul meu, la ieşirea din temniţă, numai că nu plîngea şi, în luna care a urmat după liberare, venea aproape în fiecare zi să ne vadă în camera ce ne fusese dată ca locuinţă provizorie într-o anexă a unei clădiri publice. Şi totuşi, au fost şi unele făpturi aspre, urîcioase, care nu mi-au adresat nici un cuvînt pînă la sfîrşit, numai ei ştiu din ce pricină, şi de care nu m-am putut apropia niciodată. Parcă ne despărţea, ca să zic aşa, un zid de nepătruns.
în acest din urmă an m-am bucurat în general de un regim mai blînd decît în toţi anii precedenţi ai detenţiei mele. Am găsit printre slujbaşii militari din oraş unele cunoştinţe,
DUO 1U1E, V SftJ
chiar vechi colegi de şcoală, cu care am reînnodat legăturile. Prin intermediul şi cu ajutorul lor puteam să primesc bani, să scriu familiei şi să obţin cărţile de care aveam nevoie. Ani de-a rîndul nu mai citisem o carte şi nu ştiu dacă îşi poate închipui cineva bucuria ciudată şi emoţia ce mă cuprinseră în clipa cînd putui să-mi arunc ochii pe cea dintîi carte în temniţă. Mi-aduc aminte că am început s-o citesc seara, după ce fură zăvorite uşile cazărmii, şi că n-am lăsat-o din mînă toată noaptea, pînă în revărsatul zorilor. Era un număr dintr-o revistă, care mi-a părut atunci un mesaj din altă lume; existenţa mea trecută îmi răsări deodată viu şi desluşit în faţa ochilor şi, după cele citite, încercam să-mi dau seama cît de mult rămăsesem în urma vieţii şi dacă cei de acolo apucaseră să păşească departe în lipsa mea; căutam să ghicesc frămîntările lor, să aflu ce probleme îi preocupă. Mă agăţăm de fiecare cuvînt, încercînd să pătrund cu grijă înţelesul slovelor; citeam printre rînduri, mă străduiam să găsesc desluşirea tainică şi părerile asupra trecutului care-mi era cunoscut; căutam urme cu privire la tot ce ne frâmîntase şi ne preocupase pe vremea mea; şi cît de trist am fost cînd a trebuit să-mi mărturisesc că eram străin de viaţa cea nouă, că nu mai aveam o legătură vie cu societatea! Trebuia să înnod această legătură, să fac cunoştinţă cu noua generaţie. Mă năpusteam avid mai ales asupra articolelor semnate de vreun cunoscut, un om care-mi fusese cîndva apropiat... Dar cele mai multe nume îmi erau necunoscute; alţi oşteni intraseră în luptă; eram dornic să-i cunosc pe toţi şi mă simţeam deznădăjduit că aveam la îndemînă atît de puţine cărţi şi că îmi era atît de greu să mi le procur. Mai înainte, pe vremea vechiului maior, era cu neputinţă să strecori o carte în temniţă. Dacă se găsea vreuna la percheziţie, ar fi urmat o ploaie de întrebări: cum ai primit-o, de unde, de la cine? Ai, vasâzică, legături ascunse cu cei din afară?... Şi ce-aş fi putut răspunde la asemenea întrebări? De aceea, trăind fără cârti, mă închideam .tot mai mult în mine însumi, punîndu-mi întrebări, cărora trebuia să le găsesc dezlegarea şi al căror înţeles mă chinuia cîteodatâ amarnic... Nu-i atît de uşor să redai toate acestea!...
AJYUXN HKl D11N LAM
377
Intrasem în temniţă iarnă şi tot iarna urma să fiu pus în libertate, în aceeaşi zi a lunii respective. Cu cîtă nerăbdare aşteptam venirea iernii, cu cîtă mulţumire vedeam că vara e pe sfîrşite, că frunzele copacilor îngălbenesc şi că se veştejeşte iarba pe cîmpii. Dar iată că trecu şi vara; începu să şuiere apoi vîntul de toamnă şi cei dintîi fulgi căzură legânîndu-se... Sosise, în sfîrşit, această iarnă, atît de mult aşteptată! Presimţind libertatea, inima îmi bătea surd, neliniştit. Lucru ciudat însă: cu cît trecea vremea, cu cît se apropia termenul eliberării, cu atît deveneam mai potolit şi mai răbdător. Iar în ultimele cîteva zile de ocnă ce-mi mai rămaseră, m-am surprins pur şi simplu minunîndu-mă: mi s-a părut că am devenit prea calm şi indiferent faţă de ceea ce urma să se întîmple; şi-mi făceam reproşuri. Mulţi ocnaşi pe care îi întîlneam în curte, după ce ne întorceam de la lucru, veneau să stea de vorbă cu mine şi să mă felicite.
- Curind, curînd, că doar cît a mai rămas, ai să scapi şi dumneata de aici, Aleksandr Petrovici, şi ai să ne laşi singuri pe noi, becisnicii.
- Dar dumneata, Martînov, mai ai încă mult de aşteptat? îl întrebai.
- Eu? Ehei! încă şapte ani de chin...
Oftă, se opri, privind cu ochi tulburi în depărtări, de parcă ar fi vrut să dezlege taina zilelor viitoare... Da, mulţi ocnaşi mă fericeau sincer, din toată inima. Mi se părea chiar că toată lumea era acum mai binevoitoare şi mai prietenoasă faţă de mine. începusem să mă desprind din mijlocul lor, nu mai aparţineam lumii din care făceau parte, şi-şi luau rămas-bun de la mine. K...cinski, un tînăr nobil polonez, blînd şi liniştit din fire, se plimba deseori, ca şi mine, prin curtea temniţei. Nădăjduia să-şi păstreze sănătatea, făcînd cît mai multă mişcare în aer curat, drept compensare a nopţilor înăbuşitoare din cazarmă.
- Aştept cu nerăbdare punerea dumitale în libertate, îmi zise el într-o zi, cu zîmbetul pe buze, pe cînd ne plimbam împreună. Cînd vei părăsi temniţa, voi şti atunci că-mi mai rămîne doar un singur an de ocnă şi apoi scap şi eu.
Aş vrea să spun aici, în treacăt, că din pricina izolării şi a lipsei unui contact permanent cu viaţa de afară, închipuirea noastră exaltată ne arăta libertatea mult mai liberă decît este
J/S
DOSTOlbVSKl
ea în realitatea de toate zilele. Ocnaşii înclină întotdeauna sâ exagereze conţinutul adevărat al libertâţii de dincolo de zidurile închisorii şi aceasta se întîmplâ cît se poate de firesc oricărui deţinut. Ordonanţa zdrenţuroasă a unui ofiţer ne părea un rege, un ideal al omului liber, în comparaţie cu ocnaşul, pentru că n-avea lanţuri la picioare, nu era ras în cap şi umbla fără paznic după el.
In ajunul liberării mele, în amurg, făcui pentru cea din urmă oară ocolul gardului de pari din jurul temniţei. De cîte mii de ori mă învîrtisem de-a lungul acestui gard în cei zece ani de osîndâ!
In cel dintîi an, rătăceam prin dosul cazărmilor, singur şi deznădăjduit... îmi adusei aminte cum număram cîte mii de zile aveam de trăit aici. Doamne, ce mult e de-atunci! Uite, în acest ungher tînjise bietul vultur captiv; aici mă întîmpina adesea Petrov. De altfel, nici acum nu mă lăsa singur: mă căuta pretutindeni şi, ghicindu-mi parcă gîndurile, se plimba tăcut alături de mine, mirîndu-se în sinea lui, Dumnezeu ştie de ce. îmi luam în gînd bun rămas de la grinzile negre ale cazărmii. Ce mohorîte mi s-âu părut atunci aceste grinzi cioplite, care au îmbătrînit pesemne şi ele între timp, dar eu nu mai eram în stare să-mi dau seama de asta. Cîtă tinereţe, cîtâ putere irosită se înmormîntau istovindu-se între aceste ziduri! Căci trebuie s-o spun deschis: toţi aceşti oameni erau poate cei mai înzestraţi şi cei mai puternici din sînul poporului nostru. Şi uite că s-au irosit fără folos atîtea forţe, în mod absurd, nefiresc, zadarnic. Şi din vina cui?
Mă întrebam atunci şi mă întreb şi acum: cine, cine-i de vină?
A doua zi dis-de-dimineaţă, mai-nainte ca ocnaşii sâ fi fost rînduiţi pentru plecarea la lucru, intrai prin toate cazărmile, ca să-mi iau râmas-bun de la toţi. Multe mîini aspre şi bătătorite mi se întinseră cu bunăvoinţă. Unii, dar nu mulţi, îmi strîngeau mîna ca unui camarad de-al lor, majoritatea însă îşi dădeau foarte bine seama că din ziua aceea voi deveni alt om, cu totul deosebit de ei. Ştiau că aveam cunoştinţe în oraş, că de aici mă voi duce lâ nişte domni şi că mă voi aşeza în rînd cu ei, ca un egal al lor. îşi dădeau seama de lucrul acesta şi, deşi strîngerea lor de mînâ era caldă şi binevoitoare, nu mă mai socoteau de-al lor, ci devenisem pentru ei un domn. Alţii îmi întorceau spatele, nevrînd sâ
AMINTIRI DIN CASA MORŢILOR
379
răspundă salutului meu de bun rămas. Unii mă priveau chiar cu un fel de ură.
Toba începu să bată şi ocnaşii porniră la lucru, iar eu rămăsei singur în cazarmă. Suşilov se sculase înaintea tuturor şi se străduise să-mi pregătească, pentru cea din urmă oară, ceaiul. Bietul Suşilov! începu să plîngă cînd îi dâruii hainele, rufăria, curelele pentru lanţuri şi cîţiva bănuţi.
- Nu pentru asta, nu pentru asta! bolborosea el, abia stăpînindu-şi tremurai convulsiv al buzelor, mi-e greu să mă despart de dumneata, Aleksandr Petrovici. Ce mă fac aici fără dumneata?
îmi luai rămas-bun şi de la Akim Akimîci.
- în curînd îţi vine şi dumitale rîndul să pleci, îi zisei.
- Mai am de stat aici încă multă vreme, îngînă el strîngîndu-mi mîna.
Mâ aruncai de gîtul lui şi ne îmbrăţişarăm.
După zece minute de la plecarea ocnaşilor, eu şi camaradul meu cu care am venit părăseam temniţa, în care n-aveam să ne mai întoarcem niciodată. Ne duseră la fierărie, ca să ni se scoată lanţurile, dar nu mai eram urmaţi de paznici înarmaţi; ne însoţea un subofiţer. în atelierul unităţii de pionieri tot nişte ocnaşi de-ai noştri ne frînseră lanţurile. Aşteptai să-l descătuşeze mai întîi pe camaradul meu, apoi mâ apropiai şi eu de nicovală. Fierarii mă întoarseră cu spatele spre ei, mă apucară de picior şi-l puseră pe nicovală... Se agitau, voind să facă totul cît mai bine.
- Nitul, întoarce nitul mai întîi! porunci meşterul fierar. Pune-l aşa, bine!... Acum loveşte cu ciocanul...
Lanţurile căzură. Le ridicai de jos... Voiam să le ţin puţin în mînâ, să le privesc pentru ultima oară. Parcă nu-mi venea să cred că abia acum o clipă îmi atîrnaseră de picioare.
- Ei, gata! Să fie cu noroc. Dram bun! îmi urară ocnaşii cu glasurile lor aspre, grave, dar vădit mulţumite şi pline de voie bună.
Da, să fie cu noroc! Libertate, viaţă nouă, învierea din morţi...
Neasemuită clipă!
în colecţia RAO CLASIC au mai apărut:
□ La răscruce de vînturi de Emily Bronte
□ Mănăstirea din Parma de Stendhal
Q Suferinţele tînărului Wertherde J.W. Goethe
□ Crimă şi pedeapsă de F.M. Dostoievski
□ Oblomov de LA. Goncearov
□ Mîndrie şi prejudecată de Jane Austen
□ Un cuib de nobili de I.S. Turgheniev
□ Doamna Bovary de Gustave Flaubert
□ Raţiune şi simţire de Jane Austen
□ Departe de lumea dezlănţuită de Thomas Hardy
□ Demonii de F.M. Dostoievski
□ Iluzii pierdute de Honore de Balzac
□ Moli Flanders de Daniel Defoe
□ Litera stacojie de Nathaniel Hawthorne Q Notre-Dame de Paris de Victor Hugo
□ Idiotul de F.M. Dostoievski
□ Impresii din Italia de Charles Dickens
□ Fraţii Karamazov de F.M. Dostoievski
□ Roşu şi negru de Stendhal
□ Bîlciul deşertăciunilor de W.M. Thackeray
în continuare vor apărea:
□ Vieţile celor doisprezece Cezari de Suetoniu
□ învierea de L.N. Tolstoi
Gabriel GARCfA MÂRQUEZ
RAO INTERNATIONAL PUBLISHING COMPANY S.A.
COLECŢIA .RAO CLASICf ""™"~"""""™"™" Honore de BALZAC > Iluzii pierdute ...
Emily BRONTE > La răscruce de vinturi
Daniel DEFOE > Moli Flanders
Charles DICKENS > Impresii din Italia
F.M. DOSTOIEVSKI > Crimă si pedeapsă
^ Fraţii Karamazov (2 voi.)
J.W. GOETHE > Suferinţele tinărului Werther
Nathaniel HAWTHORNE > Litera stacojie
STENDHAL > Roşu şi negru
W.M. THACKERAY > Bilciul deşertăciunilor (2 voi.)
COLECŢIA .OPERE XXI Albert CAMUS > Străinul, Ciuma, Căderea,
Exilul şi împărăţia P Faţa şi reversul, Nuntă, Mitul lui Sisif, Omul revoltat, Vara
> Generalul In labirintul său
> Toamnă patriarhului ^ Falsificatorii de băni
> Amintiri de la Curtea cu Juri, Sechestrată din Poitiers
> Pivniţele Vaticanului
> Jocul cu mărgele de sticlă
> Lupul de stepă
> Siddhartha,
Călătoria spre Soăre-Râsare
> Knulp, Demiăn
> Douăsprezece scaune
> Viţelul de ăur ^ Operă antumă
> Castelul
> Doctor Făustus
> Antimemorii I - Oglinda limburilor
> Condiţia umană
> Citadela
> Cuvintele, Greaţa
> Intre acte COLECŢIA .RAO CONTEMPORANÎ
Don DeLILLO > Măo II
Dominique FERNANDEZ > îngerul destinului
Joseph HELLER > Catch-22
John IRVING > Hotelul New Hampshire
Rose TREMAIN > Restauraţia
SUCCESE INTERNAŢIONALE Ted ALLBEURY > Arată-mi un erou
y Oglinzi
> De o parte şi de alta a frontierei
Kevin J. ANDERSON > Dosarele X - Ruinele
Jeffrey ARCHER > O duzină de tertipuri
> Hoţi de onoare
Noel BARBER > Plins şi ris
John le CARRfi > Jocul
> Un spion desâvirşit
> O crimă lă case mari
> Binecuvintăt fie copilul
Andre GIDE
Hermann HESSE
I.ILF, E.PETOOV Franz KAFKA
Thomas MANN Andre MALRAUX
Antoine de SAINT-EXUPfiRY J.P. SARTRE Virginia WOOLF
Cathy CASH-SPELLMAN
Tom CLANCY Nelson DEMILLE William DIEHL
Dominick DUNNE Paul ERDMAN
Colin FORBES Mark FROST
Emest K. GANN John GRISHAM
Laura HASTINGS Mary HIGGINS CLARK P.D. JAMES
John KATZENBACH Brian LOWRY
Anthony MANCINI Margaret MITCHELL
Marcia MULLER
Ralph PETERS Rosamunde PILCHER
Mario PUZO Arme RICE
Kenneth ROYCE Robert ROSENBERG Lawrence SANDERS
John SAUL
Paul THEROUX Michael TOLKIN
> Fără şovăire
> Datorie de onoare (2 voi)
> Catedrala
'* Spencerville
> Fiinţa râului
> 27
> Huliganii
> Un anotimp in purgatoriu
> Ultimele zile ale Americii
> Panica din '89
> Fuhrerul şi damnaţii
> Omul cu două feţe
> Lista celor 7
> Cei 6 Mesia
> Magistratul
> Firma
^ Camera morţii
> Omul care aduce ploaia
> Clientul y Partenerul
> Secretul şoimului
> Aminteşte-ţi de mine
> Planuri şi dorinţe
> Moartea unui expert
> Fiul omului
> Ziua răfuielii
> Adevărul este dincolo de noi (Dosarele X — Ghidul oficial)
> Naşa
> Insula pierdută
> Pe aripile vintului (2 voi.) >■ Trofee şi lucruri moarte
> Lupul din umbră
> Flăcări din cer
> Caruselul
> Vocile verii
> SPirşitul verii ^ Arena sumbră
> Norocosul pelerin
> Naşul
> Interviu cu un vampir
> Vampirul Lestat
^ Regina damnaţilor
> Dansul marionetelor
> Preşedintele a murit
> Teroare la Ierusalim
> Camera de montaj
> Secretul lui McNally
> Reversul medaliei
> Păcate capitale
> Norocul lui McNally Se arata furia oarba Pedeapsă păcătoşilor Vlăstarul minţii Roiul
Dubla personalitate Jucătorul Printre morţi
ScottTUROW > Vinovăţie dovedită
> Vină mărturisită ^ Coriander
> Destinaţia Univers
> Cartea lui van Vogt
> Vals lent la CedarBend
> Nopţile fugarului
> Pini la limită
> Execuţia Michael WEAVER > faipu/s
Herman WEISS > Operaţiunea Jessica
COLECŢIA .PROZĂ ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ!
Barbara VICTOR A.E. van VOGT
Robert James WALLER Joseph WAMBAUGH
Ioan-Mihai COCHINESCU Damian NECULA Alex Mihai STOENESCU Cristian TEODORESCU
COLECŢIA J.M. BARRIE L.Frank BAUM Kenneth GRAHAME Erich KĂSTNER Louis PERGAUD Felix SALTEN R.L. STEVENSON P.L. TRAVERS
Cheryl BIGGS Jaymi CRISTOL
Carlos CASTANEDA
Zlata FILIPOVIC
Sam & Chuck GIANCANA
Hans HOLZER
HolgerKERSTEN&FJmarRGRUBER
Brian LANE & Wilfred GREGG
Naomi OZANIEC
Martin PALMER
John SNELLING
Thomas POWERS
L. Fletcher PROUTY
Donald SPOTO
> Visul de iama al Isabellei
> Sărbătoare continuă
> Misiunea dominicană
> Povestiri din lumea nouă RAO PENTRU COPIIt
> PeterPan
> Vrăjitorul din Oz
> Vintul prin sălcii
> 35 Mai
> Războiul bumbilor
> Bambi
> Răpit de tîlhari y Mary Poppins
> Mary Poppins se Întoarce
> Mary Poppins deschide u$a
> Mary Poppins In Parc
>• Mary Poppins pe Aleea Cireşilor
> Mary Poppins şi Casa de Alături
> Povestiri de la curtea regelui Arthur COLECŢIA„LOVE STORYI
5* Tradiţii de familie y Trei dorinţe NON-FICŢIUNE
> Călătorie la Ixtlan
> Povestiri despre Putere
> Al doilea cerc de putere
> Jurnalul Zlatei
> Trădarea
> Fereastra spre trecut
> Isus?
> Enciclopedia ucigaşilor in serie
> Elemente de ceakra
> Elemente de taoism
> Elemente de budism
> Războiul lui Heisenberg
> JFK
> Marilyn Monroe_____________
Editura FAHRENHEIT
SCIENCE FICTION
Lino ALDANI > Crucea de gheaţă
Michael CRICHTON > Lumea pierdută
Dean DEVLIN & Roland EMMERICH Stephen MOLSTAD > Ziua Independenţei
Gerard KLEIN > p0 vestiri de parcă ar Ti...
Tom CLANCY Nelson DeMILLE William DIEHL
Dominick DUNNE Paul ERDMAN
Colin FORBES Mark FROST
Emesl K. GANN John GRISHAM
Laura HASTINGS Mary HIGGINS CLARK P.D. JAMES
John KATZENBACH Brian LOWRY
Anthony MANCINI Margaret MITCHELL
Marcia MULLER
Ralph PETERS Rosamunde PILCHER
Mano PUZO Arme RICE
Kenneth ROYCE Robert ROSENBERG Lawrence SANDERS
John SAUL
Paul THEROUX Michael TOLKIN
> Fără şovăire
^ Datorie de onoare (2 voi)
> Catedrala
> Spencerville 'P Fiinţa râului
> 27
> Huliganii
> Un anotimp in purgatoriu
> Ultimele zile ale Americii
> Panica din '89
y Fuhrerul şi damnaţii y Omul cu doua feţe
> Lista celor 7
> Cei 6 Mesia
> Magistratul
> Firma
y Camera morţii
> Omul care aduce ploaia
> Clientul
> Partenerul
> Secretul şoimului
> Aminteste-ţi de mine r* Planuri si dorinţe
> Moartea unui expert ^ Fiul omului
> Ziua răfuielii
y Adevărul este dincolo de noi (Dosarele X - Ghidul oficial)
> Naşa
r1 Insula pierdută
> Pe aripile vuitului (2 voi.)
> Trofee si lucruri moarte
> Lupul din umbră r* Flăcări din cer
> Caruselul
> Vocile verii
> Sfirsitul verii ^ Arena sumbră
^ Norocosul pelerin
> Naşul
> Interviu cu un vampir ^ Vampirul Lestat
^ Regina damnaţilor
> Dansul marionetelor ^ Preşedintele a murit ^ Teroare la Ierusalim ^ Camera de montaj
> Secretul lui McNally >- Reversul medaliei
> Păcate capitale
> Norocul lui McNally
> Se arata furia oarba
> Pedeapsă păcătoşilor
> Vlăstarul minţii
> Roiul
> Dubla personalitate * Jucătorul
> Printre morţi
O
Dostları ilə paylaş: |