Forme Farmaceutice Sterile

Soluţii pentru dializa peritoneală

Lichidele pentru dializa peritoneală se introduc în cavitatea abdominală în cantitate de circa 2000 ml, iar după 20-40 minute sunt scoase.

Scopul dializei peritoneale este de a îndepărta substanţele toxice din organism în cazul unei insuficienţe renale prin difuzarea lor în lichidul de dializă.

Soluţiile pentru dializa peritoneală conţin glucoză şi un conţinut ionic similar cu lichidul normal extracelular.

Soluţii pentru hemodializă

Se folosesc pentru epurarea sângelui unor pacienţi intoxicaţi sau cu insuficienţă renală gravă, chiar anurie, cu ajutorul unui aparat numit rinichi artificial. Sângele bolnavului este adus extracorporal până la o membrană artificială în contact pe partea opusă cu o soluţie conţinând electroliţi şi glucoză.

Într-o dializă de 6 h se vor folosi între 150-350 l soluţie, de aceea se prepară soluţie concentrată pentru hemodializă care se diluează aseptic cu apă distilată pentru preparate injectabile în secţia de spital.

O soluţie pentru hemodializă conţine:

- clorură de sodiu,
- clorură de potasiu,
- clorură de Ca hidratată cu două molecule de apă,
- clorură de magneziu hidratată cu şase molecule de apă,
- acetat de sodiu hidratat cu trei molecule de apă,
- glucoză.

Diluarea soluţiei concentrate se face cu apă în raport 1 la 34.

Epurarea organismului în acest fel este eficientă numai pentru substanţele cu greutate moleculară mică sau care nu sunt puternic legate de proteinele plasmatice.

Perfuzii medicamentoase

Perfuziile medicamentoase rezultă din asocierea unor soluţii injectabile la soluţiile perfuzabile.

Exemple:

• 
  perfuzia cu metronidazol 0,5% izotonizată cu clorură de sodiu sau glucoză, se foloseşte în infecţiile cu anaerobi sau preoperator,
  
• 
  perfuzia cu manitol, 5%, 10%, 20 %, manitolul este un poliol nemetabolizabil care se elimină prin filtrare glomerulară şi acţionează ca diuretic osmotic,
  
• 
  soluţia perfuzabilă cu clorhidrat de arginină folosită ca protector hepatic,
  
• 
  soluţii pentru spălarea unor răni întinse, care nu se folosesc parenteral dar deoarece în timpul spălării pot pătrunde în circulaţia sângelui într-o anumită măsură ele trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate ale medicamentelor parenterale.