Forme Farmaceutice Sterile

Procedeul aseptic se aplică preparatelor sensibile la căldură, nesterilizabile prin procedeele obişnuite. Deoarece nu este posibil să se aplice un procedeu de sterilizare la produsul finit se preferă realizarea amestecului din constituenţi sterilizaţi în parte evitându-se orice contaminare în cursul operaţiei finale.
Proprietăţi şi control pentru preparatele injectabile


Apirogenitatea este o condiţie de calitate esenţială a preparatelor parenterale şi se asigură prin utilizarea unui procedeu de fabricaţie care să asigure evitarea contaminării cu pirogene şi prin utilizarea unor materii prime (substanţe medicamentoase, adjuvanţi) vehicule şi materiale de condiţionare lipsite de pirogene.

Conform FR X la preparare se iau precauţiile necesare pentru asigurarea stabilităţii microbiologice şi biologice. După obţinerea produsului finit îndepărtarea pirogenelor nu se mai poate realize. FR X prevede un control al impurităţilor pirogene care se bazează pe măsurarea temperaturii rectale a iepurilor după administrare IV a soluţiei de testat.

În cazul unor substanţe medicamentoase precum glucoza, fructoza, sorbitolul se verifică absenţa impurităţilor pirogene.

FR X precizează că trebuie să se obţină soluţii limpezi, practice lipsite de particule în suspensii.

În cazul medicamentelor injectabile, soluţii, după dizolvarea substanţei medicamentoase în vehicul şi completarea ei la volum este obligatorie filtrarea în vederea îndepărtării impurităţilor mecanice. Filtrarea se realizează prin membrane filtrante cu dimensiuni ale porilor de 0,22 micrometri.

Controlul limpidităţii se realizează prin examinarea soluţiei după câteva răsturnări ale recipientelor în condiţii de vizibilitate corespunzătoare. Se realizează în faţa unui ecran de 50cm/50cm, jumătate alb jumătate negru într-un unghi perpendicular pe raza de lumină a unui tub de neon sau a unui bec electric mat de 100W.

Culoarea soluţiilor injectabile este în funcţie de natura substanţei medicamentoase şi a solventului. O eventuală coloraţie nu trebuie să depăşească coloraţia etalonului de culoare prevăzut în monografia respectivă.

Stabilitatea chimică a substanţei medicamentoase se asigură prin diferite metode în funcţie de reacţiile de degradare pe care le pot suferi substanţa medicamentoasă. FR X prevede că în toate cazurile pH-ul preparatului injectabil trebuie să asigure stabilitatea acestora.

Stabilitatea fizică a preparatelor injectabile sub formă de emulsii şi suspensii se asigură cu ajutorul unor substanţe auxiliare adecvate, excipienţi pentru creşterea vâscozităţii (metilceluloza, carboximetilceluloza sodică),agenţi emulgatori ce asigură stabilitatea emulsiilor, (lecitină din soia, agenţi emulgatori de sinteză PLUROMIC).

Suspensiile injectabile după agitare timp de 1-2 minute trebuie să fie omogene şi fără reziduri fixate pe gâtul fiolei sau al flaconului. Pot prezenta un sediment uşor redispersabil la agitare.

Pentru verificarea aspectului suspensilor injectabile uleioase se admite o uşoară încălzire la 37grade C înainte de agitare. Suspensiile injectabile trebuie să corespundă probei de pasaj .

Suspensia omogenizată prin agitare se aspiră în întregime într-o seringă de mărime adecvată, apoi se evacuează într-un recipient sub forma unui jet continuu prin acul de seringă numărul 16. După 10 minute suspensia se agită din nou şi se repetă determinarea şi de această dată trebuie să treacă volumul în jet continuu prin acul de seringă numărul 16.

În cazul pulberilor pentru preparatele injectabile la care suspendarea în solvent se efectuează înainte de administrare, flaconul cu pulbere se agită înainte şi după introducerea solventului respective.

Emulsiile injectabile trebuie să aibă un aspect omogen după agitare şi să nu prezinte nici un semn de separare a fazelor. Toleranţa soluţiilor injectabile depinde de pH-ul soluţiei. O soluţie injectabilă este cu atât mai bine tolerată cu cât pH-ul ei este apropiat de pH-ul serului sanguine, 7,35-7,45.