Franţa sinteza relaţiilor bilaterale
Yüklə 124,43 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Relaţiile politico-diplomatice
- Cooperarea sectorială 1
- Cercetare ştiinţifică
- Afaceri interne şi administraţie publică
- Muncă şi solidaritate socială
- Protecţia mediului
- Agricultură, păduri şi dezvoltare rurală
- Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
|
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Departamentul Uniunea Europeană Direcţia Europa Occidentală şi Europa Centrală FRANŢA - Sinteza relaţiilor bilateraleISTORICUL RELAŢIILOR DIPLOMATICE BILATERALE Ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea este perioada stabilirii primelor reprezentanţe diplomatice ale Franţei, cu caracter permanent, în cele două principate: Consulatul General al Franţei la Bucureşti (1796) şi Viceconsulatul de la Iaşi (1797). România şi Franţa au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie începând cu data de 8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În baza principiului reciprocităţii, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938, relaţiile diplomatice româno-franceze au fost ridicate la nivel de ambasadă. La 20 noiembrie 1991, a fost semnat Tratatul de înţelegere amicală şi cooperare între România şi Republica Franceză, care a intrat în vigoare la 21 octombrie1992.
Cu prilejul vizitei preşedintelui francez Jacques Chirac în România, în anul 1997, a fost lansat Parteneriatul Special dintre România şi Franţa. La 18 octombrie 2004, a avut loc prima reuniune a Seminarului Interguvernamental franco-român. Nivelul de excelenţă al raporturilor politice bilaterale a fost consfinţit prin semnarea, la Bucureşti, la 4 februarie 2008, de către Preşedintele României, Traian Băsescu, şi Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a “Declaraţiei comune privind instituirea unui Parteneriat strategic între Franţa şi România”. Declaraţia comună de Parteneriat strategic are în anexă o „Foaie de parcurs” care a fost omologată cu prilejul vizitei de lucru la Paris a Primului ministru al României, în perioada 22-23 aprilie 2008. “Foaia de parcurs” stabileşte angajamente reciproce ale celor două părţi privind:
La 22 aprilie 2008, s-a desfăşurat, la Paris, primul seminar inter-guvernamental româno-francez în baza parteneriatului strategic bilateral. Lansarea, la 22 aprilie 2008, a “Foii de parcurs“ a fost marcată şi prin semnarea unui număr de patru acorduri bilaterale de cooperare în domeniile:
În prezent, cele două părţi derulează demersuri privind actualizarea Foii de Parcurs a Parteneriatului Strategic. Începând cu a doua jumătate a anului 2008, pe fundalul creşterii migraţiei românilor cu mijloace financiare precare, majoritatea de etnie roma, către Franţa (în condiţiile înăspririi condiţiilor de şedere în ţări precum Italia, Elveţia, Marea Britanie, dar şi a posibilităţii de a beneficia de un ajutor financiar francez pentru repatrierea „voluntară” în România, în valoare de 300 euro/adult şi 100 euro/copil) şi al intensificării activităţilor infracţionale, autorităţile franceze au înăsprit progresiv tonul şi maniera de acţiune faţă de această situaţie. De la începutul anului 2010, a demarat un proces amplu de evacuare şi repatriere a cetăţenilor străini aflaţi în situaţii ilegale pe teritoriul francez. În cadrul dialogului politic iniţiat cu partea franceză pe acest subiect, a fost convenit un plan de măsuri comun, care vizează, în principal, adoptarea, de către România, a unei strategii vizând integrarea socială a romilor (Guvernul român a adoptat, la 9 martie 2011, Liniile-directoare privind incluziunea romilor pentru perioada 2011-2020, urmând ca, în termen de 30 de zile, să elaboreze strategiile sectoriale), precum şi elaborarea de proiecte de dezvoltare economică şi socială în vederea reinserţiei şi integrării cetăţenilor români de etnie roma, aflaţi în situaţie de precaritate (de ex. a fost creată o Unitate Mobilă de Asistenţă în acest scop), consolidarea cooperării în combaterea infracţionalităţii şi a traficului de persoane. Sunt, de asemenea, avute în vedere demersuri comune în cadrul Uniunii Europene în scopul de a susţine angajamentul Comisiei Europene în favoarea incluziunii sociale a romilor. În acest context, în decembrie 2010, miniştrii afacerilor interne din Franţa şi Germania au adresat o scrisoare comună comisarului european pentru Afaceri interne, Cecilia Malmström, în care au făcut cunoscut opoziţia celor două ţări faţă de aderarea României (şi Bulgariei) la Spaţiul Schengen, în termenul asumat – martie 2011. Vizita, la Paris, a ministrului afacerilor externe român (5-6 aprilie 2011), a permis relansarea dialogului politic bilateral (a fost urmată de vizite la nivelul miniştrilor de interne şi ai justiţiei). Oficialii francezi au adoptat o atitudine mai deschisă faţă de necesitatea unei agende angajante cu România. În privinţa aderării României la Spaţiul Schengen, pentru prima dată, s-a putut constata la partea franceză semnele explorării unor alternative la poziţia rigidă de până în prezent, fapt demonstrat prin acceptarea de către ministrul Juppé şi, ulterior, de către ceilalţi miniştri, a transferării discuţiilor la nivelul UE, în format complet de 27 de membri. Totodată, partea franceză şi-a declarat disponibilitatea pentru consultări bilaterale prealabile. Contacte politico-diplomatice de nivel: Vizite la nivelul preşedinţilor - în România: 2008; 2006; 1997; 1991; - în Franţa: 2009, 2006; 2005; 2003; 2000; 1999; 1994; 1992; Vizite la nivelul prim-miniştrilor - în România: 2007; 2004; 2003; 2001; - în Franţa: 2008; 2005; 2004; 2003; 2002; 2001; 1997; 1995; 1991;1990; Vizite la nivelul miniştrilor afacerilor externe - în România: 2007; 2002; 2000; 1999; 1994; 1993; 1990; - în Franţa: 2011, 2009; 2008; 2005; 2004; 2003; 2002; 2001; 2000; 1998; 1997; 1996; 1990; Vizite pe linie parlamentară - în România: 2011, 2010, 2009, 2006; 2005; 2003; 2002; 1999; 1996; 1994; 1990; - în Franţa: 2011, 2009, 2008, 2005; 2003; 2002; 2000; 1999;1997; 1993; Cooperarea sectorială 1Economie şi comerţSchimburile comerciale Cadrul juridic Acordurile importante pe baza cărora se derulează schimburile bilaterale sunt:
Dinamica schimburilor comerciale. • milioane Euro
Schimburile comerciale bilaterale au avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, în intervalul 2003 – 2009 crescând de circa 2 ori. În anul 2009, pe fondul crizei economice mondiale, schimburile comerciale romano-franceze au scăzut cu 16,17% faţă de 2008, ajungând la 4,78 miliarde euro. Din acestea, exporturile au scăzut cu numai 4,27%, la finele anului 2009 însumând 2,38 miliarde euro, în timp ce importurile au scăzut cu 25,4%, ajungând la 2,39 miliarde euro. Tendinţa crescătoare a schimburilor comerciale româno-franceze a fost reluată în 2010. Astfel, în 2010, schimburile bilaterale au fost de 5874,53 milioane euro, în creştere cu 22,92% faţă de 2009 (locul 3 al partenerilor comerciali ai României), din care:
Conform datelor statistice furnizate de ONRC, la data de 31 decembrie 2010, volumul investiţiilor s-a ridicat la 2,24 miliarde Euro (pondere de 7,71% în totalul ISD), locul 4 în topul investitorilor străini din ţara noastră, după Olanda, Austria şi Germania. Numărul societăţilor comerciale cu participare franceză a fost de 6505 (locul 4, pondere de 3,76% din numărul total de societăţi comerciale cu capital străin înregistrate în România). Conform datelor Băncii Naţionale a României şi ale autorităţilor din Franţa, investiţiile companiilor franceze în România ar depăşi însă 5 miliarde euro, dacă s-ar lua în considerare participările la majorările de capital, investiţiile în modernizări şi profitul reinvestit. Tendinţe în relaţiile economice româno-franceze Ultimii ani s-au caracterizat atât prin reconfirmarea interesului pentru dezvoltarea întreprinderilor franceze deja prezente în România (Renault-Dacia, Orange, Lafarge, Michelin, Alcatel, Bouygues, Danone, Eurocopter, Alstom, Veolia Water, Accor, Carrefour, Cora, BRD-Société Générale, BNP-Paribas, Colas, Vinci, Gefco, Geodis-Calberson) cât şi prin manifestarea interesului unor noi grupuri industriale şi a întreprinderilor mici şi mijlocii de a concretiza proiectele de investiţii şi parteneriate industriale, cu societăţi din ţara noastră (de ex. Bull, Carrefour, Gemalto sau Fayat Ermont). Marile grupuri franceze sunt prezente în toate domeniile esenţiale de activitate ale economiei româneşti: industria automobilului, telecomunicaţii, aeronautică, construcţii, sectorul bancar, industria alimentară etc. Principalele investiţii şi proiecte de investiţii franceze în România. Industria automobilului ● Grupul Renault investeşte 1,3 miliarde euro în România2:
● Delphi Diesel Systemes France, divizie a Delphi Corporation, una dintre cele mai mari companii din industria componentelor auto, a terminat negocierile pentru proiectul de implantare industrială în ţara noastră (judeţul Iasi), prin construcţia unei capacităţi de producţie de componente de mare precizie destinate motoarelor Diesel. Industria aeronautică si de apărare ● Dassault Aviation - cooperare cu fabrica de Avioane S.A. Craiova
● Sagem este interesată să coopereze pentru realizarea unei investiţii majore cu un partener local în domeniul sistemelor de apărare. ● Sofema, societate de consultanţă internaţională în domeniul aeronauticii şi industriei de apărare, poartă discuţii pentru a contribui la sistemele de pază a frontierelor. Domeniul energiei ● Gaz De France (GDF) SUEZ - A semnat prin intermediul filialei sale belgiene Electrabel un memorandum de înţelegere cu Termoelectrica pentru o investiţie de circa 400 de milioane de euro intr-o unitate de 400 de MW la Borzeşti. - Implicată, iniţial, în compania de proiect creată, în noiembrie 2008, în vederea construcţiei reactoarelor 3 si 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, cu o cotă de 9,15%, GDF Suez s-a retras, în februarie 2011, din compania EnergoNuclear SA. Companiile spaniolă (Iberdrola), germană (RWE Power) şi cehă (CEZ, la finele anului 2010) au luat decizii similare. - Prin subsidiara GDF SUEZ Energy România, a încheiat în acest an primele contracte de furnizare a energiei electrice cu clienţi din România. Conform şefului diviziei de gaze din Europa de Sud-Est a grupului francez de utilităţi, acesta a devenit furnizor integrat de electricitate şi gaze naturale în România iar contractele de vânzare a electricităţii sunt încheiate cu mai mulţi consumatori eligibili. - Este interesat pentru proiectul unei noi centrale nucleare în România.
Domeniul feroviar si naval ● Alstom se ocupă actualmente de modernizarea reţelei de tramvai din Bucureşti; există proiecte în domeniul căilor ferate, cu finanţări din fonduri europene. Firma franceză mai are in vedere implicarea într-o serie de proiecte destinate modernizării si dezvoltării sistemelor de transport in România. ● Systra: proiecte în domeniul transporturilor feroviare şi urbane în Bucureşti şi în provincie (liniile 5 si 6 de metrou, căi ferate).
Construcţia de aeroporturi şi exploatarea activităţilor aeroportuare:
Sectorul construcţii si lucrări publice; realizarea de infrastructuri rutiere ● Bouygues România intenţionează să îşi extindă activitatea în domeniul construcţiei de obiective civile şi complexe comerciale, urmând ca România să devină un centru regional de acţiune pentru ţările învecinate. ● Vinci Concessions este interesată în preluarea unor tronsoane pentru construcţia de autostrăzi. - Grupul VINCI activează în calitate de constructor în România începând cu anul 2000, participând la construcţia următoarelor obiective: Centrul comercial Orhideea Bucureşti; sediul social al BRD Société Générale Bucureşti; Centrul comercial Băneasa. ● Grupul Thales, care a preluat recent activităţile de transport şi securitate de la noul conglomerat Alcatel -Lucent, doreşte să îşi extindă activitatea sa internaţionala, având ca ţintă România. Alte proiecte: construcţia de parcări si poduri (Gara de Nord); realizarea integrata de mari proiecte spitaliceşti prin participarea la licitaţia pentru cele 32 de spitale la cheie; depunerea candidaturii in cadrul procedurii de atribuire a concesiunii pentru tronsonul de autostrada Comarnic – Braşov.
Telecomunicaţii, reţele si sisteme informatice ● Grupul Alcatel este interesat în dezvoltarea reţelei de telecomunicaţii (fixă şi mobilă) din România şi acordă atenţie, in colaborare cu partea română, dezvoltării şi cercetării ştiinţifice în comunicaţii. Sectorul bancar şi asigurări ● Société Générale şi-a declarat disponibilitatea pentru sprijinirea proiectelor de investiţii din România, strategia sa urmărind angajarea de tineri români. ● Calyon, grup bancar rezultat prin fuziunea dintre Crédit Agricole Indosuez şi Crédit Lyonnais, este prezent în 60 de ţări, fiind interesat de piaţa financiar-bancară şi de oportunităţi de privatizare în domeniu în ţara noastră.
Domeniul distribuţiei specializate ● Carrefour are ca obiectiv principal dezvoltarea de hypermarché-uri în România, prin deschiderea de magazine în toate oraşele importante din ţara noastră. În etapa următoare, se vor deschide magazine, pe lângă cele din Bucureşti, în alte 14 oraşe cu peste 200 000 de locuitori. Valoarea de investiţie a unui hypermarché variază în jur de 30 de milioane de Euro. ● Auchan îşi propune să deschidă anual câte două hypermarché-uri în România. Primul magazin a fost inaugurat, în toamna 2006, la Bucureşti, cu o valoare de investiţie de circa 40 milioane de euro.
Domeniul logisticii
Sectorul hotelier:
Telecomunicaţii, reţele şi sisteme informatice:
Mediu:
Investiţiile româneşti în Franţa:
CulturăMinisterul Culturii şi Cultelor a încheiat un Aranjament administrativ de colaborare în domeniul patrimoniului cu ministerul francez, valabil pentru perioada 2005-2010, care urmează a fi prelungit. În luna septembrie 2007, cu ocazia evenimentelor de marcare a aniversării „Constantin Brâncuşi” organizate de Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, Paris, reprezentanţii celor două ministere au semnat un nou Aranjament administrativ de colaborare în domeniul muzeelor pe perioada 2007-2012. Părţile română şi franceză au în vedere organizarea, în anii următori, a unei expoziţii de amploare în Franţa, “Paris/Bucureşti, 1900/1989”.
EducaţieÎnvăţământul superior În prezent, există 23 de universităţi de stat şi 16 universităţi particulare, care au specializări şi în limba franceză, conform HG 635/2008. Lectorate În anul academic 2009-2010, prin ordin de ministru au fost numiţi 7 lectori de limba franceză la: Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Politehnica” Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, respectiv Universitatea de Vest din Timişoara. Pentru aceeaşi perioadă, Institutul Limbii Române a susţinut activitatea a 7 lectori de limba română la Université de Provence - Aix Marseille I, Université „Stendhal” de Grenoble4, Université „Paul Valery” de Montpellier, Université de la Sorbonne Nouvelle - Paris III, Université de Sorbonne – Paris IV, Université de Saint-Etienne, Université „Marc Bloch” de Strasbourg. Noul local al Liceului francez Anna de Noailles. Urmare creşterii semnificative a solicitărilor de înmatriculare la cursurile primare şi secundare ale Liceului francez de la Bucureşti „Ana de Noailles”, s-a decis construirea unui nou sediu, cu o capacitate de şcolarizare sporită. Prin OUG, s-a decis punerea la dispoziţia Ambasadei Franţei la Bucureşti, cu titlu gratuit, pentru construirea noului sediu al Liceului francez „Anna de Noailles”, a unui teren, cu suprafaţa de 2,4 ha, al cărui proprietar este statul român, aflat în administrarea MAI (aleea Privighetorilor nr. 1B, lângă Academia de Poliţie). În aprilie 2009, partea franceză a propus încheierea unui acord interguvernamental care să reglementeze, pe lângă acordarea folosinţei cu titlu gratuit către Ambasadă şi obligaţia acesteia de a folosi terenul exclusiv pentru scopul menţionat, dreptul părţii franceze ca sediul şcolii să fie construit de Fundaţia „Lycée Français Anna de Noailles”, care să conserve, ulterior, dreptul de proprietate asupra clădirii. Partea română a preferat să identifice o soluţie de drept intern – MAI a elaborat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care ar fi urmat să transfere direct dreptul de folosinţă gratuită către Fundaţia „Lycée Français Anna de Noailles”. Acest proiect nu a fost adoptat de către Guvern, având în vedere calitatea de persoană juridică de drept privat a Fundaţiei. La 1 aprilie 2011, MAE a prezentat, cu titlu preliminar, Ambasadei Franţei la Bucureşti, posibile soluţii juridice în vederea finalizării demersurilor în curs privind eliberarea autorizaţiei de construcţie pentru noul sediu al Liceului francez. Solicitarea părţii franceze ca autorizaţia de construire să poată fi emisă pe numele unei entităţi desemnate de Ambasada Franţei trebuie acomodată cu poziţia părţii române în sensul că terenul este transferat de partea română către statul francez (prin Ambasada Franţei). În acest sens, ar putea fi stipulată posibilitatea legală a Ambasadei Franţei la Bucureşti de a transfera dreptul de a construi către o persoană fizică sau juridică, cu condiţia menţinerii destinaţiei terenului şi construcţiei. Partea franceză urmează să prezinte un punct de vedere în acest sens.
Cercetare ştiinţificăAutoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România şi Agenţia Naţională pentru Cercetare din Franţa au încheiat, la 11 ianuarie 2011, la Paris, un Memorandum de Înţelegere care va permite accesul la finanţare pentru proiecte romano-franceze de cercetare. Domeniile prioritare de cooperare sunt: fizica, mediul înconjurător, ecosistemele şi biodiversitatea. Un punct important privind colaborarea în domeniu îl constituie parteneriatul franco-român în cadrul obiectivului « Extreme Light Infrastructure »/ELI, referitor la cercetarea în domeniul laser-ului (domeniile infrastructurii pentru prototipul ELI, transferul laserului de laboratorul LOA din Franţa către Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Bucureşti). Un alt proiect de cooperare, care este prins în "Strategia Dunării", se referă la crearea unui Centru de studii avansate privind Dunărea, Delta Dunării şi zonele de deversare a Dunării costiere la Marea Neagră. Proiecte ştiinţifice în derulare/domenii: 31 (5 / fizică, 4 / informatică / automatizări, 5 / chimie, 3 / ştiinţe umaniste, 3 / medicină, biologie, sănătate, 5 / ştiinţe inginereşti, 3 / matematică, 1 / univers, spaţiu, ştiinţe ale pământului, 2 / agronomie, zoologie). În prezent, este în curs de derulare Programul de Acţiuni Integrate PAI – "Brâncuşi", în cadrul Programului Româno-Francez de Cooperare Culturală, Ştiinţifică şi Tehnică. Scopul principal al programului este facilitarea şi dezvoltarea cooperării ştiinţifice şi tehnologice de excelenţă între echipele de cercetare din cele două ţări. Afaceri interne şi administraţie publicăDomeniul securităţii interne
Domeniul protecţiei şi securităţii civile Crearea parteneriatului între structurile cu competenţe în domeniul protecţiei şi securităţii civile din cele două ţări, care va fi axat pe o colaborare solidă în situaţii de urgenţă. B. În domeniile de competenţa jandarmeriei 1. Diversificarea relaţiilor privilegiate de cooperare existente la nivelul Jandarmeriilor din România şi Republica Franceză
2. Participarea, începând cu 10 decembrie 2008, a reprezentanţilor Jandarmeriei Române la activităţile din cadrul misiunii EULEX KOSOVO, potrivit prevederilor Acordului bilateral tehnic privind suportul logistic pe care Franţa l-a acordat României în cadrul acestei misiuni. 3. Participarea Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri “Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, în calitate de partener, la proiectul ISEC 2010 “Pregătirea şi conducerea unei misiuni internaţionale de poliţie sub egida Uniunii Europene – Exerciţiu integrat în cursul pregătirii iniţiale a viitorilor comandanţi ai forţelor de securitate”, proiect care a fost atribuit de către Comisia Europeană Jandarmeriei Naţionale Franceze; 4. Participarea României, în calitate de membru, în cadrul Forţei de Jandarmerie Europeană (FJE)
C. În domeniul protecţiei şi securităţii civile
Administraţie publică La 22 aprilie 2008, a fost semnat Protocolul de cooperare, în domeniul administraţiei publice, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze. Partea română şi partea franceză au definitivat Planul de acţiuni 2009/2010 pentru punerea în aplicare a Protocolului de cooperare în domeniul administraţiei publice care prevede următoarele: Îmbunătăţirea performanţelor prefecţilor şi subprefecţilor din România; consolidarea capacităţii administrative a MAI pentru a asigura coordonarea tehnică a procesului de descentralizare; identificarea necesităţilor de dezvoltare locală, în scopul susţinerii măsurilor de dezvoltare durabilă, a comunităţilor publice locale din România, prin parteneriatele stabilite cu autorităţile din administraţia publică locală franceză (cooperare descentralizată). La 18 februarie 2011, a avut loc cea de-a treia reuniune a Comitetului de pilotaj constituit prin punerea în aplicare a Protocolului. Cu acest prilej, Marian Tutilescu, secretar de stat în MAI şi Henri-Michel Comet, secretar general al Ministerului de Interne, al teritoriilor de peste Mări şi al Colectivităţilor Teritoriale din Franţa au semnat Planul comun de acţiune pentru 2011 care prevede 8 activităţi, printre care sprijin francez în procesul de descentralizare financiară, promovarea relaţiilor între municipalităţi, procesul de pregătire continuă a membrilor corpului prefectoral. Partea franceză urmează să asigure detaşarea în România, a unui expert francez în calitate de consilier al ministrului administraţiei şi internelor în domeniul reformei administraţiei publice şi al cooperării descentralizate. TransporturiTransporturile aeriene
Transporturile feroviare Compania Naţională de Căi Ferate ,,CFR”-S.A. şi Societatea Naţională a Căilor Ferate Franceze (SNCF) colaborează în cadrul instituţionalizat al organizaţiilor internaţionale care activează în domeniul transportului feroviar. ,,CFR” S.A. colaborează cu firme franceze cu activitate în domeniul feroviar (în special, în privinţa reabilitării unor linii de cale ferată, ameliorarea siguranţei traficului, furnizarea de aparate şi echipamente etc.): LOUIS BERGER SAS, Lafarge, Saint Gobain, Thales, Société Dauphinoise de Constructions Eléctromécaniques SA (SDCEM), Colas Rail etc. Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă ,,CFR Marfă” – S.A. şi Căile Ferate Franceze (SNCF) colaborează în cadrul instituţionalizat al organizaţiilor internaţionale guvernamentale sau departamentale care activează în domeniul transportului feroviar de marfă. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă ,,CFR Marfă” – S.A. a încheiat cu firma Calberson România, filiala din România a grupului Geodis Calberson, contractul de plata centralizată nr. CV4.2/26/2009 pentru derularea unui trafic internaţional de unitati de transport intermodal, contract care a fost prelungit cu act adiţional şi în anul 2010. În luna noiembrie 2008 s-a semnat la Paris, de către şefii de staţie, Acordul de înfrăţire a staţiei Bucureşti Nord cu staţia Grenoble din Franţa. Transport rutier de persoane În prezent, între cele două ţări sunt autorizaţi 26 de operatori români de transport care efectuează transport rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, pe 17 linii. Colaborarea în domeniul controlului rutier Registrul Auto Român (RAR) intenţionează să coopereze cu autorităţile de înmatriculare a vehiculelor rutiere din Franţa pentru realizarea schimbului de date de identificare privind vehiculele înmatriculate în Franţa şi importate în România, în cadrul activităţii de certificare a autenticităţii vehiculelor rutiere desfăşurată de RAR. Începând cu luna noiembrie 2003, Autoritatea Rutieră Română (ARR), prin reprezentanţii săi, a participat la activităţile desfăşurate în cadrul Acordului Administrativ EURO CONTROLE ROUTE (ECR), activităţi care au condus la facilitarea adoptării unor măsuri de implementare a reglementărilor europene privind inspecţia şi controlul în domeniul transporturilor rutiere. Colaborarea în domeniul infrastructurii rutiere Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) colaborează cu diferite firme din Republica Franceză în ceea ce priveşte construcţia şi reabilitarea infrastructurii rutiere, după cum urmează: Transporturile maritime şi fluviale C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CN APM SA Constanţa) În prezent există o linie regulată de transport containere operată de compania franceză CMA CGM pe ruta Malta – Volos – Constanţa – Poti –Novorossiysk – Odessa – Constanţa – Varna – Madras – Malta. Traficul de mărfuri înregistrat în portul Constanţa pe relaţia Franţa în anul 2009 a fost de 505.755 tone din care 14.002 tone importuri şi 491.753 tone exporturi. Autoritatea Navală Română (ANR) desfăşoară şi dezvoltă relaţii specifice de cooperare cu autoritatea maritimă din Franţa în domeniul controlul statului portului, cele două autorităţi fiind semnatare ale Memorandumului de Înţelegere de la Paris privind Controlul Statului Portului (Paris Memorandum of Understanding on PSC). Acesta are ca scop promovarea unui sistem uniformizat de inspecţii PSC în vederea îmbunătăţirii siguranţei maritime prin identificare şi eliminarea navelor maritime sub-standard. În ultimii ani importanţa controlului statului portului a fost larg recunoscută existând o tendinţă generală de a stabili în regiuni specifice o abordare armonizată pentru implementarea efectivă a procedurilor de control armonizate. Muncă şi solidaritate socialăCirculaţia forţei de muncă Franţa nu a deschis decât parţial piaţa muncii franceze pentru cetăţenii români. Franţa a decis să deschidă piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii români, de la 1 ianuarie 2007, pentru 62 de meserii. În prezent, lista respectivă include 150 de meserii, eliberarea autorizaţiilor de muncă resortisanţilor din România, fiind efectuată fără verificarea situaţiei pieţei muncii franceze. Meseriile cuprinse în listă sunt din domeniile: construcţii şi lucrări publice, hotelier, alimentaţie, restaurări, agricultură, maritim, pescuit, pescuit maritim, mecanică, prelucrarea metalelor, electricităţii şi electronicii, întreţinere, inginerie şi personal de conducere din industrie, transporturi, logistică şi turism, industria de prelucrare, industria uşoară, industria lemnului, industria grafică, gestiunea şi administrarea întreprinderilor, informatică, cercetării, bancar şi al asigurărilor, comerţ, serviciilor casnice sau publice, sănătate.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă doreşte să îşi modernizeze serviciile oferite persoanelor în căutare de locuri de muncă şi în acest scop a solicitat ajutorul Fondului social european. În cadrul acestui proiect european, Franţa a fost solicitată pentru a colabora cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru descentralizarea serviciilor sale, pentru identificarea şi transferul celor mai bune practici în domeniul gestionarii eficiente a activităţii de mediere a forţei de muncă. Prin această colaborare va fi posibilă şi în România furnizarea de servicii mai eficiente, moderne, ce necesită un timp mai scurt de răspuns dar costuri mai mici precum şi o simplificare a circuitului de primire/transmitere al informaţiilor atât la nivel naţional dar şi regional cât şi internaţional. Cu alte cuvinte serviciile celor 48 de agenţii teritoriale de ocupare a forţei de muncă din România vor fi adaptate la nevoile şi aşteptările cetăţenilor fără loc de muncă. Proiectul beneficiază şi de asistenţa Oficiului francez pentru imigraţie şi integrare (OFII) şi a serviciului francez de ocupare a forţei de muncă din regiunea Rhône-Alpes. Ambasadorul francez la Bucureşti, Henri Paul a apreciat eforturile autorităţilor române şi a subliniat că experienţa colaborării în acest domeniu va fi utilă şi serviciilor franceze omoloage ca urmare a bunului nivel de informatizare existent în România. Proiectul are şi o componentă legată de mediu şi anume promovarea economiei resurselor naturale. Buna gestionare a resurselor umane merge mână în mână cu buna gestionare a mediului, a afirmat preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian. Experienţa franco-romană în domeniu este notabilă: reorientarea persoanelor disponibilizate de Dacia după preluarea de către Renault reprezintă cel mai mare succes al Agenţiei române pentru Ocuparea Forţei de Muncă iar recent Ambasada franceză a lansat o Carte albă a energiei prin care propune 10 măsuri pentru dezvoltarea durabilă a sectorului energetic din România.
În contextul divergenţelor intervenite în problema cetăţenilor români de etnie roma, aflaţi în Franţa, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cooperează cu partea franceză în implementarea unor serii de măsuri care vizează această categorie. Astfel, a fost solicitat sprijinul tehnic francez în vederea implementării proiectului „Unitatea Mobilă de Asistenţă” (UMA) pentru elaborarea şi implementarea de către instituţiile locale a unor proiecte de incluziune socială şi pe piaţa muncii finanţate din fonduri europene, având ca grup ţintă cetăţenii români de etnie roma. UMA a fost operaţionalizată şi au avut loc reuniuni de lucru bi-săptămânale (ultima reuniune a avut loc la 6 aprilie a.c.). Sunt avute în vedere proiecte cu următoarele obiective prioritare: şcolarizarea copiilor romi repatriaţi, organizarea de cursuri de calificare pentru cei apţi de muncă, asigurarea că au o locuinţă decentă, o mai bună coordonare a autorităţilor locale. Partea franceză sprijină acest proiect, declarându-şi disponibilitatea de a detaşa un expert pentru a acorda asistenţă în acest domeniu. De asemenea, partea franceză a solicitat sprijinul autorităţilor române în derularea unor programe proprii de finanţare a integrării sociale a cetăţenilor români returnaţi voluntar din Franţa. SănătateÎntre Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar din România şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică din Franţa (ENSP, Rennes) s-a încheiat, în 19 decembrie 2006, o Convenţie cadru de colaborare, ale cărei obiective sunt : ameliorare calităţii programelor de formare iniţială şi continuă, promovarea activităţilor de cercetare şi expertiză, proiecte de cercetare comună, schimb de cercetători, formatori şi cursanţi. Convenţia funcţionează prin planuri anuale de activităţi. Activităţile au demarat la începutul anului 2007 prin pregătirea în comun a unui curs de management pentru directorii generali de spital. JustiţieCooperarea în domeniul justiţiei este tradiţional excelentă, pornind de la rădăcinile comune ale sistemelor noastre de drept. Cadrul juridic: De la 1 ianuarie 2007, cooperarea judiciară între cele două state membre ale Uniunii Europene se desfăşoară în baza instrumentelor juridice ale Uniunii Europene, precum şi a convenţiilor multilaterale adoptate sub egida Consiliului Europei, a Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional Privat şi a ONU, în măsura în care nu există instrumente comunitare care prevalează asupra acestora; România aplică în relaţia cu Republica Franceză instrumentele Uniunii Europene de cooperare judiciară, în conformitate cu Tratatul de aderare, dintre care menţionăm Decizia – cadru nr. 584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre din Uniunea Europeană, Convenţia Uniunii Europene din 29 mai 2000 privind asistenţa judiciară în materie penală şi Protocolul din 2001, precum şi toate regulamentele comunitare în domeniul cooperării judiciare în materie civilă în vigoare la această dată. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protecţiei minorilor români neînsoţiţi pe teritoriul Republicii Franceze şi a întoarcerii acestora în ţara de origine, precum şi în vederea luptei împotriva reţelelor de exploatare a minorilor. Notă: La 4 noiembrie 2010, Consiliul constituţional francez a decis că Acordul franco-român vizând întărirea măsurilor de protecţie a minorilor neînsoţiţi, cetăţeni români, pe teritoriul Franţei, adoptat de Parlamentul francez, include prevederi neconstituţionale. În consecinţă, partea franceză urmează să prezinte părţii române un nou proiect de Acord, amendat conform observaţiilor Consiliului constituţional. Stadiul actual al cooperării bilaterale în domeniul justiţiei
A. Cooperarea judiciară în materie civilă Cooperarea judiciară în materie civilă dintre autorităţile române şi cele franceze se desfăşoară în baza regulamentelor comunitare, a instrumentelor Conferinţei de Drept Internaţional Privat de la Haga, ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Consiliului Europei. Franţa este unul dintre statele cu care România desfăşoară relaţii caracterizate de un flux mediu de cereri. B. Cooperarea judiciară în materie penală Predarea în baza unor mandate europene de arestare. În primele 8 luni ale anului 2010, autorităţile române au emis 40 de mandate europene de arestare, dintre care 28 au fost executate, 11 sunt în curs şi 1 a fost refuzat. În aceeaşi perioadă, autorităţile franceze au transmis spre executare autorităţilor române, 17 mandate europene, dintre care 13 au fost executate şi 4 refuzate. Transferarea persoanelor condamnate. Din punct de vedere al cooperării în materia transferului de persoane condamnate, în primele 8 luni din 2010, 4 cetăţeni români, condamnaţi definitiv în Franţa, au formulat cereri pentru transferarea acestora în România. Asistenţa judiciară în materie penală. Raportat la asistenţa judiciară internaţională, cooperarea se desfăşoară în condiţii bune, neexistând probleme legate de aplicarea instrumentelor de cooperare în materie penală. C. Cooperarea la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor La 23 februarie 2010 a fost semnat Protocolul de cooperare între Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Şcoala Naţională de Administraţie Penitenciară din Franţa (ENAP). Protecţia mediuluiCadru legal al cooperării. Instrumente legislative la nivel naţional:
- Memorandumul intre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, ratificat de partea romana prin Legea nr. 104/2005; - „Declaraţia comuna pentru punerea in aplicare a unui parteneriat strategic intre Romania si Franţa”, semnata la data de 4 februarie 2008;
Ministerul Ecologiei, Energiei, Dezvoltării Durabile şi Mării din Franţa, prin Serviciul de Observaţie şi Statistica Mediului acordă asistenţa tehnică pentru dezvoltarea unui set naţional de indicatori de dezvoltare durabilă pentru măsurarea obiectivelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României, adoptate prin H.G. 1460/2008. Această activitate se desfăşoară în cadrul unui proiect de grant „Sprijin pentru dezvoltarea unui set de indicatori ce vor monitoriza Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă” (Agreement no. 50202.2008.001-2008.417), acordat de către Eurostat, Institutului Naţional de Statistică, Ministerul Mediului şi Pădurilor fiind parte terţă. Acest proiect a demarat în noiembrie 2008 şi s-a încheiat în iulie 2010. În domeniul managementului substanţelor periculoase şi în domeniul protecţiei solului şi subsolului, există un proiect de înfrăţire Phare 2006/IB/EN-03 „Implementarea şi întărirea acquis-ului de mediu cu punct focal pe protecţia solului/subsolului şi reconstrucţie ecologică”, în acelaşi timp se doreşte continuarea colaborării în domeniul protecţiei solului şi subsolului. În domeniul managementului resurselor de apă, nu sunt proiecte derulate sau în curs de derulare cu partea Franceză, însă se doreşte definirea unor acţiuni comune în baza Scrisorii de Intenţie între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor din România (Departamentul de Ape) şi Ministerul Ecologiei şi Dezvoltării Durabile (Direcţia Ape) din Franţa privind cooperarea în domeniul managementului integrat al apelor, semnat la data de 27 octombrie 2006 (părţi executante: MMGA prin Administraţia Naţională „Apele Române” şi MEDD prin Organizaţia Internaţională a Apei (OIEau). Agricultură, păduri şi dezvoltare ruralăCadrul juridic: - Declaraţie Politică a miniştrilor român şi francez ai agriculturii - Parteneriat româno-francez asupra Politicii Agricole Comune (semnat în 2004); - Protocol de colaborare între Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului din România şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei, Pescuitului şi Afacerilor Rurale din Franţa, referitor la dezvoltarea unui parteneriat consolidat pe baza politicii agricole (semnat în 2004).
În luna ianuarie 2009 s-au lansat două noi proiecte, cu Franţa partener de înfrăţire, şi anume:
Domenii de interes al cooperării bilaterale în domeniul agriculturii: Dezvoltare rurală: Serviciul LEADER şi Reţeaua de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR a menţinut un contact permanent cu domnul Gilles Datcharry, consilier desemnat al Ministerului francez al Agriculturii şi Pescuitului pe lângă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în vederea identificării posibilităţilor de cooperare între Grupuri de Acţiune Locale din Franţa şi potenţiale GAL-uri din România (vizite de studiu pentru studenţi în domeniul agricol, la potenţialele GAL-uri din România, în vederea sprijinirii acestora în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală). Comunicaţii şi Tehnologia InformaţieiCele două ministere de resort au semnat un Memorandum de înţelegere, aprobat prin H.G. nr. 133 din 24.02. 2005, valabil pentru o perioadă de cinci ani. Direcţii de acţiune: - semnarea unui nou Memorandum de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze în domeniul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale. Partea franceză doreşte includerea în noul Memorandum a unor proiecte concrete, care să fie realizate (de exemplu, cumpărarea unui soft pentru e-governance). mai 2011 1 Subcapitolul dedicat cooperării sectoriale este redactat în baza informaţiilor primite de la ministerele de resort 2 O parte a profitului realizat în România este transferat pentru redistribuire (aprox. 300-400 milioane euro) 3 Dalkia este o filială comună a grupurilor VEOLIA Environnement şi EDF, având ca obiect de activitate producţia şi distribuţia de energie pentru locuinţe, instituţii publice, industrie şi întreprinderi. 4 Universitatea a decis închiderea lectoratului începând cu anul universitar 2010-2011 din cauza lipsei de studenţi Yüklə 124,43 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
