Fredonez printre gunoaie Firul verde-l rup in patru

Reprezentanţii Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România au fost refuzaţi să participe la discuţiile proiectului de Cod Silvic şi nu au fost acceptaţi să participe la avizarea în comisiile Parlamentului. Printr-un „lobby“ foarte activ, proiectul de Cod Silvic trece prin Senat fără dezbateri şi este adoptat de Parlamentul României pe 19 Martie 2008. Legea este promulgată de Preşedintele României pe 18 Martie 2008, deşi 82 de parlamentari - 32% din cei prezenţi - au votat împotrivă. Pe 27 Martie este publicată în Monitorul Oficial.

      Prin Ordinul nr. 904 din 10 iunie 2010 Dl Ministru L. Borbely aprobă procedura pentru constituirea structurii de administrare a pădurilor prevăzută în Titlul II, „Administrarea Fondului Forestier Naţional”, cu toate că în Programul Guvernului pe 2009-2012 s-a prevăzut elaborarea unui act legislativ, în curs de promovare, pentru înlăturarea acelor prevederi din Codul Silvic prin care se încalcă Constituţia şi normele de drept.

Constituirea „structurii silvice de rang superior” ar necesita cheltuieli imense pentru personal, sedii, dotare, administraţie. Iar acordarea de atribuţii ale autorităţii de stat ocoalelor private care au ca principala activitate exploatarea pădurilor şi comercializarea lemnului a avut consecinţe catastrofale pentru păduri şi mediu. S-au generalizat tăierile rase pe suprafeţe mari, s-au extins răriturile abuzive, s-au legalizat extragerile abuzive ale speciilor valoroase pentru buşteni la export etc. Suprafeţe imense de păduri au fost defrişate, având ca urmare adevărate dezastre ecologice, alunecări de teren şi calamităţi, cu victime omeneşti, pierderi de animale, recolte, distrugeri de case, gospodării, drumuri etc., cauzând pagube de mii de miliarde de euro. Restanţele la împăduriri, regenerări, întreţinerea pădurilor, precum şi infracţiunile, delictele şi actele de corupţie sunt generalizate în cea mai mare parte a acestor ocoale.

      Prin Legea nr. 100/2010 şi Ordinul nr. 1090/ 2010 emis pe baza acestei legi întreaga acţiune de împădurire a terenurilor degradate practic va fi condusă direct de „Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură“, în calitate de coordonator al acţiunilor de împădurire a terenurilor degradate, care va asigura şi fondurile necesare, repartizarea şi în special gestionarea lor. Ordinul prevede că inspectoratele silvice răspund de activitatea comisiilor care la nivel local organizează identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare, pentru terenurile degradate, indiferent de forma de proprietate, includerea în fondul forestier naţional a terenurilor constituite în perimetre de ameliorare, încheierea contractelor de administrare sau de servicii silvice, întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru împădurire, întreţinerea şi paza lor.

Capacitatea organizatorică şi profesională a celor 17 Inspectorate Teritoriale pentru Silvicultură şi Cinegetică constituite din circa 250 persoane, angajate şi schimbate de regulă pe criterii poitice şi dispuşi, prin urmare, la orice compromisuri, sunt instituţiile cărora Ministrul Mediului şi Pădurilor le-a împuternicit să reprezinte interesele statului român pe o suprafaţă de circa 30% din suprafaţa ţării (pădurile şi vegetaţia forestieră) şi pe încă 42% din suprafaţa României - suprafaţa terenurilor agricole degradate.

      Legea nr. 247/2005, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, a creat condiţii pentru retrocedarea abuzivă a pădurilor care constituiau proprietatea statului şi erau în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva. Federaţia pentru Apărarea Pădurilor şi Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România au luat în permanenţă atitudine faţă de retrocedarea abuzivă a pădurilor ce constituiau proprietate de stat. Sute de ii de hectare, care de drept erau proprietate de stat, au fost trecute în proprietate privată pentru a fi administrate prin ocoale private.

Este cazul din judeţul Buzău, unde peste 60.000 de hectare se preiau de aşa zişii urmaşi ai boierului Preda Buzescu, din secolul XVII. Alte 130.000 de hectare în judeţul Mureş, sunt pe cale a fi retrocedate urmaşilor nobililor maghiari Banffy, Kemeny, Bethlen, Farkas, Elteto, deşi în anul 1921 mare parte din aceste păduri au fost expropriate cu plată, iar 192.158 hectare, ce au fost administrate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei sunt pe cale a fi restituite unor persoane juridice de drept privat. Concomitent, s-au restituit construcţii - case şi cabane de vânătoare, sedii de cantoane şi ocoale. Cea mai mare parte din aceste bunuri reprezintă investiţii ale statului român, a căror valoare se poate estima la multe miliarde de euro. În timp ce sute de mii de hecatre de pădure s-au restituit abuziv, zeci de mii de proprietari de suprafeţe mici, deşi dispun de acte doveditoare de proprietate, nu au primit titlurile şi continuă procesele în justiţie.

      Acestea şi alte cazuri au fost prezentate prin memorii ministerelor care răspundeau de păduri şi s-a cerut dlui ministru L. Borbely să ia atitudine. Până în prezent nu s-au luat măsuri de rezolvare şi se refuză o analiză a acestei situaţii. Ministerul Mediului şi Pădurilor, lipsit de un organ consultativ pentru păduri, aşa cum a fost în perioada interbelică Consiliul Superior al Pădurilor, continuă politica „stat în stat” şi decide prezentul şi viitorul pădurilor din România, acum având la dispoziţie şi fonduri de miliarde de euro pe care le poate folosi în interese politice şi de grup.

      Este necesar ca puterea politică şi instituţiile de stat – Parlament, Guvern, Preşedinţie - să ia măsuri ca fondurile de mediu să fie folosite cu prioritate în investiţii prin care pădurile să îndeplinească funcţia de protecţie a mediului şi producţia de masă lemnoasă, contribuind la ieşirea din actuala criză economică, financiară şi socială.
Federatia Pentru Apararea Padurilor
Marian Stoicescu

Asociaţia Proprietarilor de Păduri din Romania 
Mihai Ionescu

Societatea „Progresul Silvic” 
Gheorghe Gavrilescu

AP. 1
    Paduri supuse regimului silvic

    Art. 1
    Se socotesc paduri toate suprafetele mai mari de 2.500 mp acoperite cu vegetatie forestiera in limitele lor naturale, independent daca au fost sau nu inscrise ca atare in registrele de mutatiuni imobiliare.
    Toate padurile actuale sau viitoare, de pe teritoriul tarii, sunt supuse regimului silvic, fara nici o formalitate, pe data publicarii legii de fata.
    Fac exceptie suprafetele mentionate in art. 139 din Legea pentru organizarea si incurajarea agriculturii, precum si cele ce se vor impaduri de catre proprietari pe solul lor folosit in cultura agricola.

    CAP. 2

    Apararea contra taierilor neregulate

    Art. 2

    Toate padurile tarii, indiferent de proprietar, vor fi amenajate in cel mult 4 ani de la data publicarii legii de fata.
    Pana la intocmirea amenajamentelor, exploatarea padurilor se poate face in baza unui studiu provizoriu de exploatare care va pastra continuitatea taierilor si care, va fi aprobat de Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
    Intocmirea amenajamentelor, a studiilor provizorii si a ridicarilor in plan, se va executa prin comisiuni tehnice sau experti silvici, conform normelor ce se vor fixa de catre Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Ridicarea in plan si cadastrarea la paduri se va face pe bazine naturale.
    Amenajamentele in vigoare raman aplicabile pana la expirarea planurilor speciale, cu conditia ca in termen de 4 ani, de la data publicarii legii de fata, sa fie supuse Ministerului Agriculturii si Domeniilor, spre a fi revizuite, conform cu principiile legii de fata; in caz contrar, "dupa trecerea termenului de mai sus, amenajamentele sunt nule de drept, iar exploatarile se vor socoti facute in delict.
    Art. 3
    Amenajamentul mentionat in art. 2 se considera valabil pe durata revolutiunii normale si va fi facut pe padure, grupe de paduri sau bazine de rauri, cuprinzand serii normale, prin gruparea proprietatilor.
    Seria normala se socoteste de cel putin 60 ha, pentru regiunile de crang si codru gradinarit si de cel putin 200 ha pentru codru cu taieri rase sau succesive.
    Suprafetele de paduri mai mici decat ar putea forma o serie normala, se vor grupa obligatoriu la amenajare, astfel ca sa poata constitui serii independente pentru exploatari continui.
    Art. 4
    Daca proprietarii padurilor neamenajate nu intocmesc studii provizorii de exploatare pana la 1 aprilie 1948, sau amenajamentul prescris la art. 2, sau se abat de la prescriptiile acestora, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, pe baza constatarilor agentilor silvici, va executa operatiunile necesare in contul proprietarilor, care vor fi debitati pentru sumele cheltuite si constatate de organele silvice respective si urmariti, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, prin organele fiscale, in orice avere. Pentru aceste sume Statul va avea privilegiul prevazut la art. 317 alin. 1 din Codul de procedura fiscala.
    In caz de recidiva proprietarul va fi supus unei pedepse cu inchisoare pana la 1 an si amenda egala cu de 10 ori valoarea lucrarilor de amenajare.

    CAP. 3

    Apararea contra despaduririlor

    Art. 5

    Despaduririle (defriserile) sunt interzise.
    Fac exceptie cazurile de mai jos, cand Ministerul Agriculturii si Domeniilor poate autoriza defrisarea pe baza avizului conform al Consiliului Tehnic al Padurilor:
    a) Cand va fi nevoie, in interesul culturii si exploatarii padurilor, sa se infiinteze in paduri instalatiuni, constructiuni, pepiniere silvice, sau pentru orice lucrari de utilitate stiintifica pentru Institutul de Cercetari Forestiere al Romaniei;
    b) Pentru nevoile exploatarilor miniere, transportul energiei electrice si combustibililor lichizi sau gazosi prin conducte;
    c) In scopul apararii nationale a teritoriului si lucrarilor de interes militar;
    d) Pentru construire de drumuri, cai ferate publice si de interes forestier, irigatiuni, canaluri de drenaj si orice alte lucrari de utilitate publica;
    e) In scop turistic sau vanatoresc si pentru infiintare de sanatorii;
    f) Pentru regularizarea perimetrului padurilor, fara ca aceasta sa micsoreze suprafata padurii respective;
    g) Pentru lichidarea inclavelor din paduri.
    Art. 6
    Proprietarii padurilor sunt obligati sa reimpadureasca suprafetele exploatate in trecut si neregenerate pana azi.
    Aceeasi obligatie o au si proprietarii suprafetelor despadurite in ultimii 3 ani, fara avizul favorabil al Consiliului tehnic, aprobat de Ministerul Agriculturii si Domeniilor, precum si cei ce au inceput despadurirea, fara a se fi conformat conditiunilor in care li s-a aprobat acea despadurire.
    Art. 7
    Regenerarea suprafetelor exploatate, cat si reimpadurirea celor despadurite, se va face potrivit unui studiu de reimpadurire. Acesta va fi intocmit in termen de un an de la publicarea legii de fata, prin agentii silvici respectivi ai Statului si va deveni obligatoriu indata ce va fi aprobat si comunicat de Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
    Art. 8
    Proprietarii de paduri, persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, sunt obligati sa faca in baza unui studiu de impadurire, intocmit conform art. 7 din prezenta lege, impadurirea tuturor terenurilor agricole: arabile, fanete, pasuni sau livezi, aflate in interiorul padurilor respective.
    In cazul cand aceste terenuri agricole, constituind inclave, apartinand altor proprietari, atat acestia cat si proprietarii padurilor care cuprind inclavele, sunt obligati ca, in termen de un an de la publicarea legii de fata, sa ceara Ministerului Agriculturii si Domeniilor, autorizarea schimbului inclavelor, cu alte terenuri agricole, de o suprafata egala, pe care le vor propune prin aceeasi cerere.
    Daca proprietarul padurii nu are alte terenuri agricole, sau daca aceste terenuri sunt situate intr-o regiune prea indepartata, se va putea dispune, in vederea schimbului, defrisarea unei suprafete egale la marginea padurii, defrisarea urmand a se face de proprietarul padurii.
    Ministerul Agriculturii si Domeniilor, primind cererile, va stabili necesitatea si conditiunile schimbului, asupra caruia proprietarii respectivi cad de acord, dand autorizarea necesara.
    Schimbul efectuat in asemenea conditiuni este scutit de orice impozite si taxe catre Stat, judet sau comuna.
    In cazul in care proprietarii nu fac cererile de schimb, in termenul prevazut in alineatul 2 de mai sus, precum si in cazul cand acestia nu se invoiesc asupra terenurilor ce urmeaza a fi date in schimb, sau nu executa schimburi autorizate de Minister, acesta din urma va proceda, potrivit Legii de expropriere pentru cauza de utilitate publica, la exproprierea terenurilor ce fac obiectul schimbului, precum si la exproprierea inclavelor.
    Exproprierea acestor terenuri se declara de utilitate publica si se va face pe numele proprietarilor, carora ele urmeaza a le fi atribuite in schimbul terenurilor lor.
    Terenurile agricole interioare, recuperate prin schimb voluntar sau prin expropriere conform dispozitiunilor de mai sus, se vor impaduri de catre proprietarii padurii respective, in baza unui studiu de impadurire, intocmit conform art. 7, in termen de un an de la luarea in posesie a acestor terenuri.
    Art. 9
    Proprietarii padurilor degradate, identificate ca atare de agentii silvici ai Statului, sunt obligati sa le amelioreze in termen de 4 ani de la incunostintarea agentilor silvici si potrivit recomandatiunilor acestora conform Legii ameliorarii terenurilor degradate din 25 iunie 1930.
    Materialul necesar ameliorarii acestor terenuri, precum si indrumarile tehnice ale executarii lucrarilor, se acorda gratuit de Stat.
    Art. 10
    Constatarea infractiunilor comise contra prevederilor art. 5, 6, 7 si 8 din prezenta lege, se va face prin proces-verbal incheiat de catre agentii silvici ai Ministerului Agriculturii si Domeniilor.
    Art. 11
    Proprietarii care vor contraveni la dispozitiunile art. 5, vor fi sanctionati cu o amenda de 100.000 lei pentru fiecare mp de padure defrisata.
    Art. 12
    Proprietarii care nu vor executa reimpadurirea suprafetelor, conform studiului de reimpadurire, in conditiunile art. 6, 7 si 8 din prezenta lege, vor fi sanctionati cu o amenda de 20.000 lei de mp, pe baza procesului-verbal incheiat de catre agentii silvici.
    Osebit de amenzile de la art. 11 si 12, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, prin agentii silvici locali va executa operatiunile necesare, facand aplicatiunea dispozitiunilor art. 4 din legea de fata.
    Art. 13
    Terenurile degradate sau fugitive care nu vor fi impadurite potrivit indicatiunilor agentilor silvici ai Statului, in conditiunile si in termenele stabilite de acesti agenti, vor fi impadurite in contul proprietarilor de catre Ministerul Agriculturii si Domeniilor, proprietarii urmand a fi debitati pentru sumele cheltuite si constatate de agentii silvici respectivi si urmariti potrivit Codului de procedura fiscala in orice avere pentru aceste sume Statul va avea privilegiul prevazut de art. 317 alin. 1 din Codul de procedura fiscala.
    Proprietarii terenurilor degradate sau fugitive, care vor distruge, direct sau indirect, plantatiunile sau lucrarile executate pe aceste terenuri si care in termen de un an, de la incunostintarea ce li se va face de catre agentii silvici ai Statului, nu vor reface lucrarile distruse, vor fi sanctionati cu inchisoare de la 3 - 6 ani, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, refacand plantatiunile distruse, in conditiunile alineatului prim de la acest articol.
    Art. 14
    Arendasul pasunatului in golurile de munte este raspunzator, impreuna cu prepusii sai, de orice daune care s-ar aduce in padurile vecine, pe distanta de 500 m de la limitele terenului arendat pentru pasune si pe toata durata contractului.
    In cazul cand, prin comiteri de delicte, s-au produs despaduririle totale sau partiale in aceeasi zona, arendasii vor fi exclusi in viitor de la orice arendare de pasuni in golurile de munte si vor fi sanctionati, pe langa plata daunelor cauzate prin delictul savarsit, cu amenda de la art. 11.
    Proprietarii de paduri vor reimpaduri suprafetele despadurite prin delicte de catre arendasii pasunatului in golurile de munte; in caz contrar vor fi sanctionati conform art. 12 din prezenta lege, iar lucrarile se vor executa de catre Ministerul Agriculturii si Domeniilor, conform aceluiasi articol.

    CAP. 4

    Apararea contra faramitarii padurilor

    Art. 15

    Proprietatile imobiliare forestiere se declara indivizibile.
    Art. 16
    Nici un bun forestier nu poate fi pus in vanzare voluntara sau silita, daca nu are amenajament aprobat.
    In caz cand Statul sau alta persoana juridica de drept public este creditoare, urmarirea bunului forestier se poate face de catre Stat, chiar daca padurea nu este amenajata.
    Art. 17
    Statul roman - prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor - are drept de preemtiune la toate vanzarile de buna voie sau silite (sol si arboret) la pret si in conditiuni egale.
    Art. 18
    Procedura exercitarii dreptului de preemtiune pentru vanzarile voluntare este cea de mai jos:
    Vanzatorul va notifica Ministerului Agriculturii si Domeniilor intentiunea de a vinde padurea respectiva, prin intermediul Corpului portareilor sau a Notarului public, la notificare anexand amenajamentul padurii, tinut la curent cu toate imprejurarile care au influentat asupra unei juste evaluari a padurii cu sol si arbori, indicand pretul si conditiunile. Statul - prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor - are dreptul de a se pronunta asupra exercitarii preemtiunii la pret si conditiuni egale, in termen de 3 luni socotit de la data inregistrarii notificarii vanzatorului.
    In caz cand, in termen de 3 luni, Ministerul nu a dat nici un raspuns la notificarea vanzatorului, se socoteste ca Statul si-a exercitat dreptul de preemtiune.
    Daca actul de vanzare nu s-a incheiat inauntrul unui termen de 6 luni, vanzarea va trebui din nou notificata ministerului.
    Cand Statul isi exercita dreptul de preemtiune, predarea titlurilor originale de proprietate ce vanzatorul poseda, precum si intocmirea si autentificarea actului de vanzare se vor face in termen de 30 zile de la expirarea termenului de preemtiune sau de la notificarea executarii dreptului de preemtiune de catre Stat.
    Pretul se va achita in termen de 30 zile, socotit dupa caz, de la depunerea titlurilor de proprietate, potrivit prevederilor alineatului precedent, afara numai daca contractul sau oferta prevad termene mai lungi.
    Nedepunerea pretului in termenul aratat mai sus va fi socotita drept renuntare la exercitarea dreptului de preemtiune.
    In cazul cand din examinarea actelor rezulta indoieli asupra proprietatii sau sarcinilor, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, va renunta la cumparare in termenul de 30 zile, prevazut pentru depunerea pretului.
    Art. 19
    Orice vanzari facute fara indeplinirea formalitatilor aratate mai sus, sau in alte conditiuni decat acele aratate in notificare, sunt nule de drept, nulitatea lor fiind de ordine publica, putand fi ceruta, fie de Ministerul Agriculturii si Domeniilor, fie de Ministerul public, padurea trecand in proprietatea si posesiunea Statului, in conditiunile stipulate prin alineatele de mai jos:
    Statul poate, in acest scop, unde nevoia va cere, sa verifice daca pretul din actul de vanzare-cumparare e cel real; in acest caz o comisiune compusa dintr-un delegat al Ministerului Agriculturii si Domeniilor, impreuna cu proprietarul sau imputernicitul sau special, sub presedintia unui magistrat desemnat de Curtea de Apel Bucuresti, se va deplasa la fata locului pentru verificare.
    Se va cere proprietarului prin notificare sa se prezinte personal, sau prin imputernicitul sau special, in termen de 10 zile de la primirea notificarii, iar in cazul cand proprietarul refuza sa dea curs notificarii, Statul va face evaluarea. Pretul astfel stabilit va constitui pretul de vanzare-cumparare, la care Statul isi exercita dreptul de preemtiune, in cazul cand proprietarul nu renunta la instrainarea padurii.
    Art. 20
    Procedura exercitarii dreptului de preemtiune, in cazul vanzarilor silite, este cea de mai jos:
    Instantele de urmarire sunt obligate ca la vanzarile de paduri, aratate la art. 16, sa trimita un exemplar din publicatiunea de vanzare si Ministerului Agriculturii si Domeniilor.
    Instanta va comunica procesul-verbal de adjudecare definitiva, sau procesul-verbal de licitatie pentru Transilvania, Ministerului Agriculturii si Domeniilor. Daca Statul nu va raspunde instantei in termen de 30 de zile de la primirea comunicarii ca intelege sa exercite dreptul de preemtiune, se va socoti ca a inteles sa exercite acest drept.
    De la adjudecarea definitiva si pana la expirarea termenului de 30 zile prevazut de alin. 3 sunt suspendate termenele si actele de procedura prevazute de Legea pentru executarea silita a bunurilor nemiscatoare.
    Daca Statul isi va exercita dreptul de preemtiune, pretul se va depune in termen de 30 zile de la primirea comunicarii prevazuta de alin. 3 al acestui articol.
    Art. 21
    In caz de exercitarea preemtiunii, Ministerul Agriculturii si Domeniilor va cere Tribunalului ca ordonanta de adjudecare sa se faca pe numele Statului.
    Art. 22
    Cand Statul nu-si exercita dreptul de preemtiune, cumparatorii se subroga obligatiunii studiului de amenajare al acelei paduri pe durata revolutiunii normale prevazuta intr-insul.
    Art. 23
    Banca Nationala a Romaniei este autorizata a finanta operatiunile de cumparare, rezultand din exercitarea de catre Stat a dreptului de preemtiune, iar Ministerul de Finante este autorizat a deschide in acest scop creditele necesare Ministerului Agriculturii si Domeniilor si Casei Padurilor.

    CAP. 5

    Apararea contra incendiilor padurilor

    Art. 24

    Acela care da foc unei paduri, sau impiedica prin violenta, in orice fel, pe o alta persoana de a participa la lucrarile de stavilire, combatere sau stingere a unui foc in padure, se pedepseste cu munca silnica de la 5 - 10 ani si degradare civica de la 3 - 6 ani.
    Acela care, din imprudenta sau neglijenta, a provocat un foc in padure, se pedepseste cu inchisoare corectionala de la 1 - 2 ani si cu amenda de 30.000 - 100.000 lei de fiecare mp atins de incendiu.
    Pedepsele prevazute in alineatele de mai sus, sunt osebite de plata despagubirilor necesare refacerii padurii arse.
    Art. 25
    Se pedepseste cu inchisoare corectionala de la 1 - 3 ani si o amenda de la 30.000 la 100.000 lei de fiecare mp atins de incendiu, osebit de plata daunelor:
    a) Acela care, gasind in padure sau in marginea ei ramasitele unui foc, care nu este inca stins, si nu va fi luat masuri sa-l stinga complet, sau nu va fi anuntat de indata pe cel mai apropiat organ al Ministerului Afacerilor Interne, sau al Ministerului Agriculturii si Domeniilor;
    b) Acela care aprinde un foc in padure, cu exceptia focurilor facute in locurile destinate pentru stana si numai pentru trebuintele ei, in partile locuite de padurari, de taietori de lemne si alti lucratori, in portiunile de exploatare, de catre agentii silvici aflati in lucrari, de cei care iau parte la vanatori, sau turistii inscrisi in vreo societate sportiva, legal constituita;
    Cei de mai sus raspund de orice incendiu cauzat din culpa lor, potrivit art. 357 din Codul penal, pedeapsa, putandu-le fi sporita de instantele de judecata, cu jumatatea maximului prevazut de lege;
    c) Acela care va pasuna intr-o portiune incendiata dintr-o padure, cu nesocotirea avertismentelor puse de agentii silvici.