Geografia resurselor naturale



Yüklə 43.06 Kb.
tarix16.12.2017
ölçüsü43.06 Kb.

GEOGRAFIA RESURSELOR NATURALE

  • Totalitatea elementelor, proceselor si fenomenelor naturale care satisfac nevoile biologice si de productie ale omului

  • Cu exceptia energiei Soarelui, resursele naturale care sustin viata omului si productia economica, apartin mediului geografic al Terrei (geosferelor):

    • 1 Resursele extraatmosferice si atmosferice

    • 2 Resursele litosferei

    • 3 Resursele hidrosferei

    • 4 Resursele biosferei



  • 1 RESURSELE EXTRAATMOSFERICE SI ATMOSFERICE

  • ENERGIA SOLARA Cant de energie solara receptionata de supr. P: este repartizata in mod negal in f. de unghiul de incidenta al radiatiei; se reduce de la Ec la Poli; depinde de transparenta atmosferei si de nebulozitate;

  • Pe Pamant ajunge doar 1/2 000 000 000 din energia radiata de Soare in spatiu . Aceasta cantitate este suficienta pentru toate necesitatile energetice de pe Terra.

world solar energy map Harta Distributia cantitatii medii anuale de energie solara (kwh/m2)

Avantaje - dezavantaje

AVANTAJE

DEZAVANTAJE



  • Energia solara poate fi folosita doar prin conversie in alta forma de energie

  • METODE DE CONVERSIE

  • BIOCONVERSIA transormarea naturala in biomasa prin fotosinteza

  • CONVERSIA IN ENERGIE TERMICA- se realizeaza cu ajutorul panourilor solare

  • CONVERSIA IN ENERGIE ELECTRICA - se realizeaza cu ajutorul celulelor fotovoltaice

BIOCONVERSIA

photo1

  • 6H2O + 6CO2 + lumina solara = C6H12O6 + 6O2 (6 molecule de apa + 6 molecule de dioxid de carbon+ lumina solara = o molecula de zahar + 6 molecule de oxigen

  • Utilizarea energiei solare variaza intre tehnologiile traditionale care produc caldura si lumina, la cele moderne care produc electricitate.

  • Energia solara are o varietate de aplicatii:

  • Biomasa (carbune, lemn, hrana, biocombustibil)

  • Caldura (incalzirea directa a apei, incalzirea cladirilor si a serelor, evaporarea si desalinizarea apei, uscarea naturala, prepararea hranei)

  • Lumina ( iluminatul natual al cladirilor, serelor, etc; )

  • Electricitate ( panouri fotovoltaice) iluminat

  • Transporturi( automobile solare, ambarcatiuni solare)

  • Comunicatii (sateliti) si zboruri spatiale (generarea electricitatii)

Principalele state producatoare de energie pe baza energiei solare

  • SUA SPANIA AUSTRALIA MEXIC ISRAEL PORTUGALIA CHINA JAPONIA STATELE DIN ORIENTUL MIJOCIU

  • RESURSELE ATMOSFERICE

  • Energia eoliana

Cele mai favorabile tipuri de regiuni pt. valorificarea potentialului eolian

  • Litoralele; Muntii inalti; Deserturile; Insulele; In general, spatiile deschise, neadapostite, fara vegetatie;

Primele state dupa puterea instalata a centralelor eoliane

1

Germania

2

United States

3

Spania

4

India

5

China

6

Denemarca (& Faeroe Islands)

7

Italia

8

Franta

9

United Kingdom

10

Portugalia

Resursele atmosferei utilizate in scopuri terapeutice se numesc resurse bioclimatice



    • 2 RESURSELE LITOSFEREI

    • Suportul mediului geografic. Geoasfera care depoziteaza cele mai multe si variate resurse:relieful solul mineralele rocile


RESURSELE ENERGETICE

a. CARBUNII

REZERVELE MONDIALE: 10 750 MILD. T



  • 90% din rezervele mondiale se afla in emisfera nordica

  • 3 tari detin peste 80% din rezervele mondiale de carbuni : SUA, Rusia, China



Alte state foarte bogate in carbuni: India, Australia, Africa de Sud, Ucraina, Kazakhstan, Polonia, Brazilia, Germania, Columbia, Canada, Republica Ceha

b. PETROLUL

Petrolul


– principala resursa energetica a lumii contemporane (45% in balanta energetica mondiala)

-Materie prima de baza pt. importante ramuri industriale (ind petrochimica)



-Principalul combustibil pt. transporturi;

  1. Zacaminte localizate in subsolul uscatului si al platformelor continentale ale marilor si oceanelor ( zacaminte " off shore" , care concentreaza 1/3 din rezervele mondiale) Rezervele mondiale de petrol: 150 mild tone, localizate in urmatoarele regiuni:

  • ORIENTUL APROPIAT (G Persic) (2/3 din rez mond.)

  • Arabia Saudita, Iraq, Kuwait, Iran , EAU,

  • SUA ( Alaska, Texas, Oklahoma) si CANADA

    • REGIUNEA G MEXIC SI M CARAIBILOR : SUA (Texas Louisiana), Mexic (Pen Yucatan),

AMERICA DE SUD: Venezuela (Laguna Maracaibo)

    • RUSIA : Nordul M Caspice, Siberia de Vest ; Reg Volga-Ural

    • AFRICA DE NORD: Libia, Algeria

    • AFRICA DE VEST: Nigeria, Angola

    • M NORDULUI: UK , Norvegia

  • CHINA

    • ASIA CENTRALA: Kazahstan , Turkmenistan

    • ASIA DE SE: Indonezia

c. GAZELE NATURALE

  • GAZE ASOCIATE ZACAMINTELOR DE PETROL( gaz de sonda)

  • GAZUL METAN ( indep. de zac. de petrol)

  • REZERVE: 300 000 mild m3

  • Localizarea celor mai mari rezerve

  • Rusia si tari din ex-URSS ( Turkmenistan, Ucraina)

  • Orientul Mijlociu

  • Regiunea transcaucaziana

  • Asia Centrala ex sovietica

  • Africa de Nord

  • Europa de Vest ( Olanda, Norvegia, Danemarca, UK, Germania)

  • SUA

  • Canada

  • Mexic

  • Indonezia

  • China

d. COMBUSTIBILII NUCLEARI : uraniu, plutoniu, thoriu

    • uraniul: Ameica de Nord 40% Africa 20% Australia 12%

  • State: Canada (1/3 din prod mond), Australia (1/5), Niger, Rusia, Namibia

  • Energia nucleara se obtine din nucleul atomilor prin reactii nucleare controlate ;Cea mai comuna metoda este fisiunea nucleara .

  • Producerea energiei presupune incalzirea unui fluid (lichid de racire,- apa grea) a carui caldura apoi este apoi transformata in lucru mecanic pentru a genera electicitate sau propulsia unui vehicul (vapor, rachete radioizotopice)

  • Azi > 15% din energia electrica mondiala este obtinuta astfel









  • RESURSELE DE MATERII PRIME: MINEREURI, SUBSTANTE MINERALE NEMETALIFERE, ROCI PT. MATERIALE DE CONSTRUCTII

  • MINEREURILE:

  • MINEREURILE DE FIER: Materii prime pentru industria siderurgica (otel , fonta, laminate, trefilate)

  • Rezerve mondiale : 1000 mild tone

  • Principalele state:

  • Rusia+Ucraina+ Kazahstan: 40%, Australia: 17%, Brazilia: 11%,

Canada, SUA, India, Africa deSud, Liberia , Mauritania

Minereuri din care se extrag metale utilizate in siderurgie pentru fabricarea otelurilor aliate:

MANGANUL - utilizat in siderurgie pt prod otelului

Rezervele sunt concentrate in Africa de Sud (50%), Ucraina, Gabon, Australia, Brazilia

CROMUL: utilizat in siderurgie pt prod otelului. Rezerva in : Afica de Sud { 66%)

NICHELUL utilizat in siderurgie pt prod otelulu; rezerve cele mai mari le are Noua Caledonie, apoi , iNDONEZIA, Canada, Rusia, Filipine

MOLIBDEN utilizat in siderurgie pt prod oteluluI: rEZERVE IN : SUA, Chile Rusia

COBALT rezerve in: R P D Congo, Noua Caledonie

VANADIU : Africa de Sud, Rusia, China, SUA



WOLFRAM : China, Canada

  • MINEREURI (metale) NEFEROASE

  • CUPRU: Chile, SUA, Peru, Canada, Mexic, Panama

  • BAUXITA, din care se produce aluminiu; rezerva: Guineea, Brazilia, Australia, Jamaica, India, Camerun, Guyana, Grecia

  • PLUMB SI ZINC: SUA, Canada, Peru, Mexic, Rusia, Kazachstan, Australia

  • STANIU/COSITOR: China, Thailanda, Malaysia, Myanmar, Indonezia

  • METALELE PRETIOASE

  • AUR: Africa de Sud, Rusia, SUA, Canada,Australia, Papua Noua Guinee, China

  • ARGINT: Mexic, Canada, SUA, Peru

  • PLATINA: Africa de Sud, Rusia



  • Resursa litosferei care este cea mai importanta pentru agricultura este. SOLUL



  • 3 RESURSELE HIDROSFEREI

  • Hidroenergia (potentialul hidroenergetic al apelor curgatoare) este echivalent unei productii de 22 mild. kwh/an

  • Este distribuit inegal:

  • Asia (>40%), cu marile fluvii: Chang Jang (- cu cea mai mare hidrocentrala din lume, numita " Trei Defilee" -China), Enisei, Brahmaputra, Indus, Gange, Mekong

  • Africa (20%): Congo

  • America de Nord (10%): Columbia

  • America de Sud (10%): Parana

  • Statele cu cel mai mare potential hidroenergetic: China, Rusia, RPD CongO, SUA, Brazilia, Paraguay

  • Energia valurilor

  • – captarea fortei valurilor si utilizarea acesteia pt. electricitate, desalinizare si pomparea apei in rezervoare : Japonia, UK, Olanda, Tonga, China

  • Energia mareelor

  • - Energia mareelor este generata de schimbarea periodica a nivelului oceanului datorita miscarii relative a Pmantului, Lunii si Soarelui, si interactiunii lor prin intermediul atractiei gravitationale. Este influentata de forma locala aplatformei continentale si a tarmului

  • La Rance (FRANTA) - cea mai mare centrala mareemotrice din lume





  • 4 RESURSELE BIOSFEREI

Functiile biosferei

  • 1. FUNCTIA ECOLOGICA/PROTECTIA MEDIULUI

  • 2. DEZVOLTAREA ECONOMICA

  • Valoarea economica a resurselor biosferei este deosebita

    • din produsele vegetale si produsele animale se asigura hrana, imbracamintea si incaltamintea, materiale de constructie si combustibili, fie in stare naturala, fie dupa prelucrare industriala;.

  • 3. FUNCTIA STIINTIFICA, DE CUNOASTERE, EDUCATIE, TURISM



  • Resursele biosferei: biomasa ( resursa regenerabila)

  • resursele forestiere

  • resursele pastorale

  • plantele cultivate

  • resursele faunistice.



Resursele vegetale ale Globului

  • A. Resursele forestiere:

PADURILE TERREI

  • functiile padurii :

    • Functia economica productia de masa lemnoasa )

    • functia geoecologica (rolul padurii pentru protectia climei, apelor, solului , asezarilor, etc.).

  • Suprafetele ocupate de paduri

  • acum doua milenii, circa 56% din uscat

  • azi , mai ocupa doar circa 30-34% din totalul uscatului (44 mil. km2, echivalentul aproximativ al continentului asiatic).

  • omenirea a distrus aproape jumatate din padurile de pe suprafata Pamantului , pt terenuri agricole, sau in scopuri industriale (lemn de constructie, lemn pentru celuloza si hartie, combustibil). prin suprapasunat, incendieri si defrisari,

  • Acest proces a fost urmat de fenomene nefavorabile

  • aridizarea climei, eroziunea solului, accentuarea inundatiilor, poluarea aerului etc..

  • LEMNUL

  • Se estimeaza ca padurile Terrei stocheaza 283 gigatone (Gt) crbon in biomasa lor si 638 Gt carbon in ecosistem (inclusiv in sol pana la 30 cm)

  • Astfel padurile contin mai mult carbon dacat intreaga atmosfera

  • TIPURI DE PADURI

forests of the world for children

  • Padurea din zona intertropicala umeda / ecuatoriala, acopera cele mai intinse suprafete (1,716 mld. ha).

  • Suprafete importante cu acest tip de padure se gasesc in Brazilia, R.D. Congo, Indonezia, Peru, Sudan.

  • Cuprinde multe specii valoroase diseminate in mijlocul celor fara valoare deosebita, ceea ce face dificila exploatarea.

    • Arbori valorosi, utilizati in industria lemnului (mobilei): palisandrul (Brazilia), mahonul (Antile), balsa (Amazonia;

    • Arbori cu lemn rezistent si usor, folosit in aeronautica), abanosul si acajuul (Africa ecuatoriala), teckul (Asia de Sud-Est si de Sud), santalul (Indochina, Indonezia), etc.

    • Arbori cu valoare alimentara – castanul de Brazilia, arborele de unt (Africa)

    • Arbori proprietati terapeutice – arborele de chinina (medicament contra malariei; originar din Anzi), arborele de camfor (China de Sud-Est).

  • Modul de valorificare a lemnului padurii intertropicale

    • doar 20% este industrializat,

    • Restul, folosit ca lemn de foc

  • Padurea de foioase temperat-subtropicala

  • a fost cel mai intens defrisata, inca din timpul celor mai vechi civilizatii.

  • Suprafata ocupata cu acest tip de padure este de 1,290 mld. ha.

  • Economic, avand densitati mai mici, aceste paduri furnizeaza mai putin materie lemnoasa (90 m3/ha in America de Nord si 75 m3/ha in Rusia).

  •  Esentele valorificate sunt:

    • fagul (mobila, parchete, etc.),

    • stejarul (cu lemnul cel mai dur de la latitudinea temperata),

    • stejarul de pluta,

    • mesteacanul,

    • castanul,

    • eucaliptul,

    • paltinul,

    • frasinul, etc.

Cele mai importante paduri din aceasta categorie apartin Americii de Nord si C.S.I

  • Padurile de rasinoase (conifere) = taiga, ocupa 1,349 mld. ha.

    • Se remarca prin uniformitate (aceeasi specie pe mii de hectare);

      • in Europa si in taigaua siberiana sunt specii de molid, brad, zada, uneori in amestec cu mesteacanul.

      • Padurea de conifere nord-americana este mai variata: pin alb, molid negru, brad de balsam, pin galben, brad alb, molid, sequoia (in sud-vestul S.U.A.).

      • Exista paduri de pin in sud-estul S.U.A., cele de cedru din Liban;

  • in emisfera sudica aceste paduri ocupa suprafete reduse – paduri de Araucaria in Podisul Braziliei, Anzi, Australia, etajul montan al zonei intertropicale.



  • Cele mai intinse paduri de rasinoase revin C.S.I., Americii de Nord anglofone, Extremul Orient, Suedia, Finlanda.

  • Aceste paduri au o densitate mare, prin urmare, desi detin 31% din suprafata padurilor Globului, inglobeaza 48% din masa lemnoasa totala.

  • Ten countries with largest forest area (million ha)

  • Russian Federation 809

  • Brazil 478

  • Canada 310

  • United States 303

  • China 197

  • Australia 164

  • Democratic Republic of the Congo 134

  • Indonesia 88

  • Peru 69

  • India 68

  • B. Resursele vegetale ale Globului – pajistile.

  • Pajistile sunt terenuri acoperite cu vegetatie erbacee, utilizate in zootehnie, pasune sau faneata. Este dificil de apreciat suprafata reala a pajistilor, fiecare stat avand concepte diferite cadastral-statistice, considerandu-se drept pajisti inclusiv suprafete cu o vegetatie temporara, de semidesert, uneori si de desert.

  • Pajistile au o compozitie floristica diferita si de o calitate diferita , de la o zona la alta, in functie de conditiile climatice.

  • Pajistile de tundra si de silvotundra – in zona boreala a Eurasiei si a Americii de Nord, pe 400 mil. ha, compuse din muschi si licheni; cresterea renilor.

  • Pajistile din zonele temperate si subtropicale sunt mult mai importante economic, depasind 900 mil. ha, formate din numeroase specii de graminee si cyperacee perene; preeria nord-americana este cea mai variata ca numar de specii.

  • Pajistile temporare din zona semideserturilor tropicale si subtropicale sunt dificil de apreciat cantitativ; caracterul temporar al pajistilor impune deplasarea permanenta a turmelor de animale (Africa de Nord, Asia Centrala si de Sud-Vest).

  • Pajistile de savana si de stepa tropicala – 1,3 mld. ha. (800 mil. ha in Africa, 400 mil. ha in America de Sud, 90 mil. ha in Australia). Cele mai productive sunt savanele sud-americane, cea din Sahel fiind o savana uscata.

  • Pajistile alpine si subalpine – 300 mil. ha, din care mai mult de jumatate in Eurasia, urmate de cele din Anzi. Au caracter temporar dar calitate ridicata.

  • Fanetele – o forma recenta de valorificare, odata cu metalurgia fierului (fabricarea coaselor si stocarea fanului); au contribuit la procesul de sedentarizare.

  • Problema actuala – pasunatul excesiv, ce conduce la degradarea pajistilor; depinde de numarul si speciile animalelor crescute: acestea, prin pasunat selectiv, indeparteaza tocmai speciile de plante valoroase.



  • C. Resursele vegetatiei acvatice

  • Distributia pe verticala a algelor depinde de cantitatea de lumina care patrunde in apa Oceanului.

  • Algele albastre, verzi si brune (0-120 m adancime), bogate in azot, utilizate ca ingrasamant agricol, furaj, alimentatie, medicina, extragerea iodului, etc.

  • Algele rosii si unele bacterii (120-300-600 m adancime) – industria farmaceutica.

  • Algele monocelulare formeaza, impreuna cu alte organisme microscopice, fitoplanctonul, hrana de baza a animalelor marine.

  • Acvacultura – cultivarea sistematica a algelor; ca furaj, algele uscate au o valoare nutritiva de trei ori mai mare decat cea a fanului.



  • D. BIOCOMBUSTIBILII

  • Biocombustibilul (agrocombustibil)- combustibil solid, lichid sau gazos, derivand de la materia biologica (mai ales, plante)

  • Teoretic poate fi produs din orice sursa biologica ce contine carbon, dar cele mai folosite sunt plantele verzi care, prin fotosinteza, capteaza energia solara

  • Biocombustibilii se folosesc la scara planetara, dar industria lor se dezvolta mai ales in Europa, Asia, America de N si S. Dintre biocombustibili, cei mai folositi sunt cei lichizi, (pentru autovehicule).

  • Modalitatile de conversie a energiei biomasei in combustibili lichizi pentru autovehicule

  • a. Cultivarea plantelor pentru zahar (trestie, sfecla) sau a cerealelor (porumb, grau) si utilizarea drojdiei de fermentatie pt. a produce etanol.

  • b. Cultivarea plantelor pentru ulei (palmier de ulei, soia, rapita, unele alge). Prin incalzire la temp. mari, vascuozitatea uleiului scade si poate fi folosit direct la motoarele Diesel; uleiul poate fi procesat chimic pentru a se produce combustibil numit biodiesel.

  • c. Lemnul poate fi convertit in biocombustibili: gaz de lemn, metanol, etanol ulei



  • Resursele FAUNISTICE ale Globului





  • Resursele faunistice ale uscatului: fauna salbatica si cea domesticita de-a lungul timpului

  • Vanatoarea se mai practica de comunitati mici, mai ales in regiuni in care din cauza diferitelor conditii naturale nu se poate practica agricultura

  • Fauna salbatica reprezinta si o importanta resursa turistica

  • Calitativ, aceste resurse se diferentiaza de la potentialul faunistic de tundra, la cel de padure, de savanna si de stepa.

  • Resursele faunistice ale apelor oceanice sunt repartizate in

  • spatiul platformei continentale si sunt formate din:

  • lamelibranchiate: midii, stridii,

  • crustacee: creveti, homari, languste

  • pesti (hering, sturioni, sardele , cod, somon, ton, macrou, calcan)

  • La adancimi mai mari (pana la 300m), in spatiul oceanic propriu zis:

  • pesti : hering, sardele, cod, thon, macrou, somon

  • in largul oceanului pot fi vanate foca, morsa si balena, insa vanatoarea lor este restrictionata 26.

  • Hrana principala a balenelor este: a krill-ul, abundent in apele reci

  • La acestea se adauga si resursele faunistice din apele continetale, formate din specii variate (crap, lin,salau,somn,stiuca),ce populeaza apele curgatoare si lacurile.


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə