Geografie. Manual pentru clasa a 11-a-Editura Humanitas; Geografie. Manual pentru clasa a 11-a-Editura Humanitas

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 445 b.
tarix28.07.2018
ölçüsü445 b.



Geografie.Manual pentru clasa a 11-a-Editura Humanitas;

  • Geografie.Manual pentru clasa a 11-a-Editura Humanitas;

  • Geografie.Manual pentru clasa a 11-a-Editura Corint;

  • http://www.ecomagazin.ro;

  • Google Images;

  • http://www.referat.ro



  • Despaduririle

  • Desertificarea

  • Poluarea apei

  • Poluarea solului

  • Poluarea aerului



1.Functiile padurii

  • 1.Functiile padurii

  • 2.Cauzele despaduririlor

  • 3.Efectele despaduririlor

  • 4.Solutii



Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin

  • Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin

  • care padurile sunt inlaturate

  • complet de pe anumite suprafete

  • atat din cauze naturale cat

  • mai ales din cauze antropice.



Funcţiile pădurii în echilibrul mediului înconjurător • păstrează şi ameliorează calitatea mediului; • are rol de reglare a temperaturii; • purifică aerul fiind sursă de oxigen şi menţine umiditatea acestuia; • are o funcţie edafică, estetică şi ecologică; • are rol antierozional; • participă la circuitul hidrologic.

  • Funcţiile pădurii în echilibrul mediului înconjurător • păstrează şi ameliorează calitatea mediului; • are rol de reglare a temperaturii; • purifică aerul fiind sursă de oxigen şi menţine umiditatea acestuia; • are o funcţie edafică, estetică şi ecologică; • are rol antierozional; • participă la circuitul hidrologic.



• hazarde naturale ( erupţii, cutremure, alunecări, avalanşe ).

  • • hazarde naturale ( erupţii, cutremure, alunecări, avalanşe ).

  • Ex.: Peru 1970- un cutremur a distrus pădurea de pe o suprafaţă de 70.000 kmp. ;

  • • incendiile ( atât cele cu cauze naturale , cât mai ales cele provocate ) .

  • Ex. : Indonezia în 1983 , au fost distruse 3,7 mil. Ha

  • • tăierile( pentru consumul casnic, materie primă industrială ).

  • Anual se exploatează cca.3,5 miliarde mc de masă lemnoasă ( mai ales în zona caldă ), în timp ce capacitatea de regenerare este de numai de 2,7 mld. mc



O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera.

  • O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera.



Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari,asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale.

  • Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari,asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale.



Desertificarea = este procesul de degradare a terenurilor

  • Desertificarea = este procesul de degradare a terenurilor

  • si are loc în zonele terestre unde solul

  • este afectat de eroziunea eoliană din

  • cauza defrisărilor masive, unde

  • căderile de ploaie sunt rare si climatul

  • arid , precum si de activitătile umane.

  • Rezultatul este distrugerea stratului

  • fertil, urmată de pierderea capacitătii

  • solului de a sustine biodiversitatea

  • si alte activităti umane



Aspectele privind procesul de desertificare au fost aduse în discutie prin Conventia ONU privind Combaterea Desertificării – UNCCD – lansată la Paris în 1994, aceasta fiind fost semnată de Guvernul României si ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul României în

  • Aspectele privind procesul de desertificare au fost aduse în discutie prin Conventia ONU privind Combaterea Desertificării – UNCCD – lansată la Paris în 1994, aceasta fiind fost semnată de Guvernul României si ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul României în

  • această problemă este cu atât mai mare cu cât din faptul că 1/3 din teritoriul tării reprezintă zone cu risc de desertificare



Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar

  • Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar

  • procesul este foarte lent, după cum estimează specialistii

  • fiind nevoie de o perioadă de aproxim ativ 500 de ani pentru

  • a reface 2,5 de centimetri de sol. Furtunile de praf – de tipul

  • celor întîlnite tot mai des în China ultimilor ani – reprezintă

  • o problemă tot mai mare, în măsura în care ele afectează

  • in mod direct sănătatea ecosistemelor.Nu mai putem ignora

  • că 10% pînă la 20% dintre zonele uscate sînt deja degradate.

  • Suprafata totală afectată de desertificare este estimată între 6 si 12 milioane de kilometri pătrati. Efectele acestui fenomen se văd deja, iar unii cercetători sustin că dacă activitătile umane care duc la desertificare vor fi oprite, zonele afectate îsi pot reveni.



Regiunile cele mai expuse desertificării, existente pe teritoriul României sunt:

  • Regiunile cele mai expuse desertificării, existente pe teritoriul României sunt:

  • Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Câmpiei Române.

  • În teritoriu, desertificarea se manifestă prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea severă a eroziunii hodlologice si eoliene ale solului precum si a salinizării,crustificarea si compactarea solului, acăderea procentului de materie organică si elemente nutritive din sol, cresterea frecventei, duratei si intensitătii perioadelor de secetă si cresterea progresivă a intensitătii radiatiei solare.

  • Specialistii Agentiei Europene de Mediu au tras semnale de alarmă încă de acum 14 ani vizavi de aspectul cresterii accelerate a temperaturii medii în Europa. Efectele încălzirii globale au devenit din ce în ce mai vizibile si în România, cea mai expusă zonă a tării fiind Dobrogea, urmată de câmpia din sudul României.



Una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificării din România, dar mai ales din Dobrogea, este definită de fenomenul distrugerii constiente a terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Acest fenomen, este cauzat în special de activităŃile antropice si are ca rezultat desertificarea ireversibilă urmată de distrugerea întregului ecosistem. Desertificarea antropică (prin activitătile antropice) a fost pusă în discutie ultima oară în anul 2003, când rezultatele unei statistici de specialitate au arătat că acest gen de desertificare este mentinut de extinderea suprafetelor minelor si carierelor de suprafată. Din cariere se extrag substante minerale, în acest context zonele de extractie de suprafată reprezentând zone de concentrare si reflexie ce captează si amplifică căldura razelor solare sub efectul de oglindă concavă. Astfel apare în situ efectul de seră, zonele respective devenind ele însele focare de extindere a desertificarii.

  • Una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificării din România, dar mai ales din Dobrogea, este definită de fenomenul distrugerii constiente a terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Acest fenomen, este cauzat în special de activităŃile antropice si are ca rezultat desertificarea ireversibilă urmată de distrugerea întregului ecosistem. Desertificarea antropică (prin activitătile antropice) a fost pusă în discutie ultima oară în anul 2003, când rezultatele unei statistici de specialitate au arătat că acest gen de desertificare este mentinut de extinderea suprafetelor minelor si carierelor de suprafată. Din cariere se extrag substante minerale, în acest context zonele de extractie de suprafată reprezentând zone de concentrare si reflexie ce captează si amplifică căldura razelor solare sub efectul de oglindă concavă. Astfel apare în situ efectul de seră, zonele respective devenind ele însele focare de extindere a desertificarii.





Apa are o importantã deosebitã pentru viata omului, a plantelor si a animalelor.

  • Apa are o importantã deosebitã pentru viata omului, a plantelor si a animalelor.

  •    Fãrã apã, plantele se ofilesc si mor; animalele erbivore, fãrã hranã mor si ele, iar animalele carnivore fãrã hranã si fãrã adãpost vor avea aceeasi soartã. Omul nu poate trãi fãrã apa pe care o ia din naturã.

  •    Apa din naturã trebuie sã fie curatã, adicã sã nu continã substante toxice, dãunãtoare vietii. Apa pe care omul o foloseste pentru bãut trebuie sã fie o apã potabilã. Apa din jurul fabricilor, fermelor de animale, oraselor mari este poluatã. Ca apa sã devinã potabilã, omul o trateazã, folosind filtre speciale.

  •    În râurile poluate, plantele sunt primele care dispar, apoi încep sã moarã si animalele cu cea mai micã rezistentã, cum ar fi pesti. Uneori, în urma unor greseli, se evacueazã în ape reziduuri otrãvitoare în cantitãti foarte mari, ceea ce provoacã adevãrate masacre.

  •    Nevoile zilnice mãresc continuu consumul de apã în gospodãriile oamenilor.

  •    Respectarea legilor þãrii în domeniul ocrotirii factorilor mediului înconjurãtor este o îndatorire a fiecãrui om.

  •  

  • Protejati Natura!





Apa urmeazã un circuit în naturã.

  • Apa urmeazã un circuit în naturã.

  • Cãldura soarelui determinã evaporarea apei de suprafatã. Vaporii rezultati se ridicã în atmosferã. Dacã în atmosfera saturatã cu vapori de apã apare o scãdere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau formã de nori, ceatã, ploaie, zãpadã sau grindinã.

  • În anotimpurile calde, dar cu nopti rãcoroase se depune rouã, iar dacã temperatura solului este sub 0C, se depune brumã.



Apa este un component indispensabil vietii. Un om consumã în medie 3 l apã/zi, iar corpul sãu are un continut de 60-70 apã. Un pom evaporã aproximativ 200 l apã/zi.

  • Apa este un component indispensabil vietii. Un om consumã în medie 3 l apã/zi, iar corpul sãu are un continut de 60-70 apã. Un pom evaporã aproximativ 200 l apã/zi.



Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa inmare masura industriile alimentare, industria hartiei.

  • Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa inmare masura industriile alimentare, industria hartiei.



  • Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majoritătii plantelor si esential pentru toată productia agricolă. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive care pot afecta viata plantelor si animalelor.



Metodele nerationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăsăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromidă de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpsunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar si organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrăsăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrăsăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor si lacurilor în perioadele cu inundatii .

  • Metodele nerationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăsăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromidă de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpsunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar si organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrăsăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrăsăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor si lacurilor în perioadele cu inundatii .



Irigatia necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tibrului si Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăsia recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinităsii ridicate a solului. Aceeasi problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt si Valea Imperială din California.

  • Irigatia necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tibrului si Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăsia recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinităsii ridicate a solului. Aceeasi problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt si Valea Imperială din California.



direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

  • direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

  • indirect, prin depunerea agenţilor poluanti ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată, transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

  • În ceea ce priveşte poluarea prin intermediul agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite particularităţi. Spre exemplu, ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălţimea coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafaţă.



Întrucât deplasarea pesticidelor şi a îngrăşamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au încercat metode pentru mărirea persistenţei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenţa heptaclorului în sol a fost mărită:

  • Întrucât deplasarea pesticidelor şi a îngrăşamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au încercat metode pentru mărirea persistenţei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenţa heptaclorului în sol a fost mărită:

  • cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral

  • cu 52% prin adaus de răşină de Piccopale ;

  • cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;

  • cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.

  • Cu 21% prin adaus de fracţiuni grele aromatice din petrol.

  • Experienţa a arătat că persistenţa pesticidelor mai depinde şi de natura solului : ea este mai mică în solurile cu conţinut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decât în substanţe organice.



Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.

  • Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.

  • Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.

  • In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.



Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri.

  • Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri.

  • Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.



Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.

  • Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.

  • Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante.

  • Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de viata.Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.






Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə