Pot să întreb cine sună? În timpul unui zbor către o conferinţă din Canada, am stat lângă Gene Monroe, vicepreşedinte al firmei Huntsville din Alabama, cel mai mare comerciant de echipamente pentru afaceri. M a văzut lu crând la manuscrisul acestei cărţi şi m a întrebat despre ce e vorba. De îndată ce i am răspuns, mi a zis:
„Nu mi place deloc and cineva mă întreabă dacă mă poate întreba cine sunt. Întotdeauna spun nu. Asta chiar îi dă peste cap. De ce pun întrebarea dacă nu sunt pregătiţi să înfrunte răspunsul?"
Secretarele par să nu acorde prea multă atenţie întrebărilor privind identitatea apelanţilor. Dacă sunteţi întâmpinat cu „Pot să întreb cine l caută?", iar mai târziu secretara revine şi vă informează că şeful e într o şedinţă, nu bănuiţi imediat că aţi fost estimat drept „nu suficient de important" pentru a vorbi cu acea persoană? O metodă mult mai eficientă şi mai amabilă este să i explicaţi apelantului avantajele: „Lăsaţi mi, vă rog, numele dumneavoastră, ca să i spun că l-aţi căutat sau să vă sune el."
Eu aş spune... Aţi spune? De ce n o spuneţi pur şi simplu? Fraza dumneavoastră depinde cumva de un „dacă"? La ce foloseşte condiţionalul?
Dostları ilə paylaş: |