George r. Walter

CAP. 1.5. Refuzaţi să fiţi neajutorat

După o stare de oboseală care durează de luni în­tregi, medicul descoperă că suferiţi de o boală rară a măduvei osoase, în urma unui tratament intensiv, cu sute de transfuzii, doctorul vă spune că ştiinţa medicală nu mai poate face nimic ca să vă prelungească viaţa. Spuneţi cu voce tare:

„Asta este. Dacă medicii nu mai au nici o speranţă în ce mă priveşte, cred că trebuie să renunţ şi eu. Ce rost ar avea să mai lupt? Sufăr şi o să mor oricum. Mă dau bătut."

Apoi spuneţi:

„Nu accept asta. Situaţia mea nu e fără ieşire. Pot să duc o viaţă mai bună, dacă nu mai lungă, şi o voi face."
Care dintre cei doi pacienţi va descoperi că starea lui s a îmbunătăţit? Cine are şanse în lupta cu boala?

„Noua viaţă" a lui Michael Ballard a început atunci când medicul lui, George P. Konok, doctor în medicină, i a spus:

„Eu o să încep tratamentul de la gât în jos. Tu va trebui să l termini de la gât în sus."

Michael era un director de succes din Ontario, Canada, care vindea produse ambalate prin reţeaua magazinelor Hallmark din zona sa. S a îmbolnăvit şi a fost diagnosticat ca suferind de o maladie inflamatorie a intestinelor, cunoscută sub numele de colită. O parte dintre simptomele aces­tei boli sunt de ordin emoţional: anxietate, panică şi jenă. Faptul că oricând „poţi avea un accident" nu e în măsură să ţi sporească încrederea în tine. Partea cea mai proastă a fost că un binecunoscut cadru medical i a spus: „Nu se poate face nimic pentru boala ta."

Colita poate avea o urmare de a dreptul sinistră: dese­ori ea precede cancerul, în curând, Michael a descoperit că avea o tumoare intestinală în apropierea ficatului. Medicii l au avertizat că următoarele organe afectate puteau fi glandele limfatice, iar pentru bolnavii de cancer, de obicei acesta este începutul sfârsitului.

Împreună cu noul lui diagnostic a primit însă şi o bine cuvântare, în persoana noului său medic, Dr. Konok. Aces­ta a tras o tablă de scris lângă patul lui Michael şi i a oferit o „lecţie" serioasă, făcând o diagramă a diverselor organe afectate, arătându i lui Michael ce ar fi putut face chirurgii şi explicându i cum funcţiona chimioterapia. După o expli­caţie atentă şi la obiect a situaţiei curente a lui Michael, a ajuns la prognoză. A aruncat creta în aer şi i a spus:

„Pot să ţi spun care sunt şansele conform textelor medicale, dar vreau să ştii că şi tu îţi creezi propri­ile şanse. Nu pot să ţi garantez că ti vei prelungi viaţa. Pot să ti garantez în mod absolut că vei duce o viaţă mai împlinită, dacă alegi asta. Când vei în­cepe chimioterapia, o să ai de a face cu efecte se­cundare. Dacă le vei considera ca făcând parte din procesul de vindecare va fi mult mai bine decât dacă le vei considera un lucru care ti face şi mai mult rău. Eu te voi trata de la gât în jos. Treaba ta este să te tratezi de la gât în sus."

Tratamentul lui Michael a început: a fost supus la trei operaţii. După cea de a treia, care ar fi trebuit să fie ultima etapă, a fost informat că operaţia dăduse greş; cancerul continua să prolifereze.

Michael folosise întotdeauna un limbaj pozitiv în viaţa profesională, însă acum, pus în faţa celei mai dure „com­petiţii" din viaţa lui, folosea un limbaj negativ, acceptând evaluările medicilor care socoteau că situaţia lui e „fără speranţă". Când ei îi spuneau „Nu poţi schimba lucrurile", el îi credea.

În acel moment, Michael Ballard a decis că tehnicile care i asiguraseră reuşita în competiţiile legate de vânzări erau cea mai valoroasă speranţă în competiţia pentru viaţă.

Întorcându se acasă între două tratamente, şi a cumpă­rat o pereche de pantofi sport, pe care să i folosească atunci când se va face bine. Asculta muzică pozitivă, cum ar fi The Rainbow Connection şi tema din filmul Rocky. Se plimba în jurul casei încălţat cu noii săi pantofi sport şi citea pasaje­le preferate din The Best of Success (Cele mai mari reuşite). Michael a făcut un uriaş pas înainte atunci când a început să aplice în beneficiul propriei sănătăţi aptitudinile pe care le dobândise şi le folosise în afaceri.

În prezent, medicul spune că Michael Ballard este „pri­mejdios de sănătos. Este capabil să sară peste clădiri înal­te dintr un singur salt, şi chiar peste cele foarte înalte, dacă îşi ia avânt."

De opt ani de zile nu mai are nici urmă de cancer şi a ales să nu mai aibă niciodată.

Michael Ballard are acum o nouă profesie. Ţine semina rii despre folosirea unui limbaj pozitiv pentru a i ajuta pe oamenii bolnavi să se vindece. Intenţia lui este ca medicii şi asistentele medicale să devină conştienţi de efectele dis­trugătoare pe care le poate avea limbajul lor asupra pa­cienţilor îngrijoraţi — şi ce foloase enorme poate aduce un limbaj pozitiv.

Michael explică faptul că tehnicile şi cuvintele pe care le a folosit el nu vor funcţiona pentru toată lumea. Pacien­ţii comentează deseori:

„Michael, nu pot să spun ce ai spus tu. Nu mi se po­triveşte."

El răspunde:

„Bine, atunci spune o cu propriile tale cuvinte, dar păstrează spiritul. Repetă afirmaţiile pozitive po­trivite pentru tine. Spune măcar «Da, pot.» Nu lăsa pe nimeni — medic sau nu — să ţi spună că situa­ţia ta e fără speranţă, în orice moment poţi să ti creezi o viată mai bună, chiar dacă nu poţi schim­ba durata ei."

Dacă sunteţi deja ameninţat de o boală gravă, vă rog să nu renunţaţi. Puteţi lupta. Aşteptările dumneavoastră po­zitive vă vor îmbunătăţi calitatea vieţii.

Notă succintă

Ce puteţi face acum:

Dacă vă simţiţi bolnav, combinaţi îngrijirea medicală cu propriul dumneavoastră efort: folosiţi vă limbajul pentru a promova o atitudine pozitivă şi a întări capacitatea natu­rală de luptă a trupului împotriva bolii.

În loc să spuneţi:

„Nu pot să lupt cu asta. Situaţia mea e fără speran­ţă. Aşa mi a spus doctorul",

spuneţi:

„Pot să duc o viată mai bună şi aşa voi face. Docto­rul nu ştie cât sunt de puternic."

În loc să spuneţi:

„Sunt într o situaţie fără ieşire; nu pot schimba ni­mic",

spuneţi:

„Pot să mi îmbunătăţesc calitatea vieţii."