Georges Duby

Boris Vian şi soţia sa Michele, iar de la stânga la dreapta: Hubert Fol, Claude Luter, Aime Barelli, Hubert Rostaing şi Claude Bolling, în mai 1948.

Armata americană a pierdut, probabil, cei mai mulţi celibatari. Învingătorii sunt, deopotrivă şi cuceritori de inimi! 120 000 de Gl brides, cu sau fără copii, au fost acceptate în Statele Unite la sfârşitul celui deal doilea război mondial. In articolul, apărut în Marieclaire în decembrie 1954, soţiile franceze comentează ‘americanizarea’ acestora.

Absenţa gardurilor. În cartierele locuite de clasele de mijloc, viaţa privată se doreşte transparentă, vizibilă, deschisă prietenilor şi vecinilor. Să fie vorba de transparenţă sau de o frontieră mai subtilă a vieţii private?

În legătură cu afacerea Goetz, îngerii păzitori, benevoli, care asigură securitatea metroului, sunt de acord cu autoapărarea. IRTe o linie de metrou din New York extreme de frecventată. Pentru justificarea violenţei se spune, în mod obişnuit, că vestul american nu a fost cucerit de oameni politicoşi şi curtenitori (‘hy people who kept saying please all the time’).

În faţa valului tot mai mare de antisemitism şi a violenţei carei iau drept ţintă, numeroşi evrei sau constituit în ‘Liga evreiască de apărare’ (California, 1981).

Cu toate că asemenea obicei tinde să dispară în marile oraşe, efectuarea cumpărăturilor cu bigudiurile pe cap le îngăduie femeilor să câştige timp. Aparenţa contează mai puţin decât eficacitatea.

Pentru a câştiga timp (sau pentru a nu mânca singur), cunoscutul drivein. Platoul este adus uneori, mai repede, pe patine cu roţi.

Femeia obeză nu e privită cu dispreţ. Atunci pentru ce ar slăbi? Un sejur în Franţa ar puteao incita la regim.

» Sa zis cu tine, mănânci prea mult’, cântă Carlos. Dar cultul trupului destăinuie o preocupare preponderent narcisiacă.

Sun City, Arizona. Dorinţa de a seduce şi cultul trupului fac parte integrantă din ceea ce se cheamă american way °fltfe, chiar şi în ceea ce îi priveşte pe pensionari.

Comuniune solemnă sau balul debutantelor? Nu, este vorba, în anii 1960, de sfârşitul acestui rit de iniţiere pe care î| constituie înmânarea diplomelor la sfârşitul liceului.

Justiţiarul solitar, seducător, eroic, adică invincibil se vădeşte aproape impermeabil în faţa tentaţiilor cărnii pentru aşi putea îndeplini misiunea cu care se simte învestit.

‘Sunt mândră de fiul meu gay’. Violenţa excluderii declanşează aceeaşi violenţă a exigenţei respectului drepturilor minorităţilor sexuale.

Militantismul sexual se revarsă, în virulenţa sa, asupra militantismului politic. Aici, Christopher Street, în cartierul Greenwich Village din New York, ghetou al homosexualilor, la fel de cunoscut ca şi Castro Street din San Francisco.

Prima bancă feminină deschisă la New York în 1975. În războiul dintre sexe, femeile americane sau constituit întrun teritoriu propriu şi au revendicat drepturi egale, drepturi pe care nu leau putut obţine chiar întotdeauna.

31 octombrie, sărbătoarea denumită Holloween, de origine celtică, sărbătoare ce urmăreşte dedramatizarea morţii, a spectrelor şi a vrăjitoarelor. ‘Purificaţi casa de aspectul ei familiar şi pregătiţi scena pentru o cufundare întro fericită spaimă. Acoperiţi mobilele cu fileuri negre. Aveţi nevoie de cel puţin o pânză de păianjen, de şerpi, de lilieci (din plastic). Umpleţi un costum vechi cu hârtie de ziar, puneţii un joben: va fi punctul de atracţie al reuniunii. Toate acestea trebuie să se petreacă întro încăpere slab luminată. După ce copiii sau aşezat în jurul mesei, în încăperea întunecoasă, începeţi o povestire de groază, însoţită de unele efecte speciale. Când în istorisirea respectivă e menţionat un cadavru, treceţi pe rând, prin faţa tuturora, astfel ca şi cei mai mici să le poată pipăi, două boabe de strugure, fără pieliţă, pentru a figura ochii, o stridie pentru limbă, un ficat pentru inimă, un burete ud pentru plămâni şi o farfurie cu spaghete reci pentru creierNew York Times, 24 octombrie 1979. ‘Sfaturi pentru pregătirea sărbătorii Vrăjitoarelor şi a Sufletelor moarte din 31 octombrie’.

Reuşita unei vieţi îşi găseşte apoteoza în admiterea întrun cimitir la modă.

În America religioasă, Dumnezeu e uns cu toate alifiileiar religia e un fenomen prea serios pentru a se sustrag marketingului.

Supremaţia invizibilă a Ku Klux Klanului şi a partidului nazist în lumea tinerilor americani din regiunile ameninţate de criza economică şi de imigraţie. (West Palm Beach, Florida, 1976) 337.

Case, cruci arse, manifestanţi cu cagulăsemne ale extremismului alb. (California, 1982) 338.

150 000 de persoane, majoritatea copii, dispar anual în Statele Unite. În faţa neliniştii şi a carenţelor statului protector, unele grupuri de cetăţeni trec la acţiune. Practică ce atestă o veche tradiţie americană privind participarea fiecărui cetăţean la problemele oraşului şi, totodată, o situaţie deznădăjduită.

Edward Hopper pune în scenă ‘solitudinea esenţială’ a societăţii americane. Şi aruncă o priviresolitudine, o privire fascinantă asupra acestor exilaţi ai interiorului, împresuraţi de spaţii oarbe, pline de nelinişte, cotidiene. (Edward Hop per, Nighthawks, 1942, The Art Institute of Chicago) 340.

‘Seară de clar de lună pură ca şi argintul, /Val albastru al nopţii/Unde strălucitoare lipsite de cuvinte, /Una după alta urmânduse.’ (Edith Sodergran, Poemes, 1916). (Gunhild Kvist, în ţara zânelor, 1976, col. part.) Washington, Lincoln Memorial, 1980: patriotismul nu cunoaşte (noi) frontiere. Ritualul toastului ridicat în cinstea cuiva (skăl), stârnind adesea uimirea privitorului străin, se supune, în Suedia, unor coduri riguroase şi unor constrângeri specifice – paradoxul unei societăţi eliberate, aparent, în ceea ce priveşte moravurile, dar atât de orgolioase şi de solemne în raporturile de convivialitate.

Orice cetăţean îşi poate satisface curiozitatea consultând, în modul cel mai legal posibil, anuarul contribuabililor suedezi. Încă din 1987, băncile au obligaţia de a comunica direct administraţiei fiscale toate informaţiile privitoare la fiecare contribuabil în parte.

‘44. Statul conferă fiecărui cetăţean suedez un singur şi unic număr de identitate, care îl va însoţi de la naştere până la moarte. Şi, totuşi, departe de a fi anonimă, societatea suedeză rămâne o societate de chipuri în care mai supravieţuieşte şi cu multă forţă, etica comunitară din trecut.

45. Încă din 1958, Biserica suedeză admite hirotonisirea femeilor. Chiar dacă astăzi sunt 450 de femei pastori, mai există unele opoziţii faţă de această ipostază dobândită totuşi în mod legal.

Trolul Mumin, de Tove Jansson, micuţul erou al uneia din capodoperele literaturii scandinave de copii.

Anthony Quinn în Barabhas, de Richard Fleischer. Mergea ca şi cum sar fi refugiat în noapte (.). Şi pe pieptul lui bătrân atârna vechiul însemn de sclav, de pe care numele lui Dumnezeu era tăiat. Da, el era singur şi în cer şi pe pământ. Şi era ferecat în el însuşi, în propriaj împărăţie a morţii. Cum ar fi putut ieşi de acolo?’ (Par Lagerkvist, Barabbas) ‘Doi bărbaţi şi un cărucior’. Suedia a fost prima ţară care a adoptat, în 1975, o lege privind concediul parental, reluată în Franţa în 1977. Dar, potrivit unei anchete suedeze din 1981, tot femeile, în marea lor majoritate, profită de avantajele concediului respectiv (doar 4% din taţi îl împart în totalitate cu mama).

Cum să ocroteşti o dublă identitate culturală? (Cursuri pentru copiii turci) 350.

Lupta împotriva tuturor formelor de violenţăaici, expoziţia din 1978 intitulată: ‘Violenţa dă naştere violenţeiconstituie o preocupare permanentă a societăţii suedeze.

‘Orice statură ai avea, vei găsi întotdeauna un prezervativ pe măsură.’ (Campanie pentru folosirea prezervativelor dusă de RFSUAsociaţia naţională de informaţie sexuală) 352.

Cursuri de educaţie sexuală (obligatorii în Suedia încă din anul 1955).

‘Atenţie la maladiile sexuale, foloseşte prezervativele’. (Campanie iniţiată în 1986 de RFSU în favoarea folosirii prezervativelor.)

354Suedia a fost prima ţară care a înfăţişat goliciunea în cinematografie. Era în 1951, în filmul lui A. Mattsson, Na dansat decât o vară. II. 355: Altă scenă de mare îndrăzneală din filmul lui Vilgot Sjoman, Sunt curioasă, 1967.

‘Tatei nui place pornografia’. După excesele revoluţiei sexuale din anii 19601970, asistăm la o repunere în discuţie a ceea ce se consideră deacum înainte o iluzorie eliberare a moravurilor.

Systembolaget, cunoscutele magazine de stat care deţin monopolul absolut al vânzării băuturilor spirtoase, afişează totuşi în propriile lor vitrine sloganuri privitoare la daunele pe care le cauzează alcoolul.

Vânzarea de alcool este interzisă minorilor.

Cari Larsson (18551919), Suzana în faţa ferestrei cu flori

359. Tjornarp, casă în mijlocul pădurii.

Midsommar, Sfântul Ioan, ceremonie de origine păgână, capătă în Suedia caracterul unei adevărate sărbători naţionale. Se dansează în jurul unui stâlp împodobit cu frunze, ‘arborele de mai’ (majstrang), simbol al verii nordice care nu a avut încă timpul să se împlinească.

‘Vă asemuiţi nu numai prin port, /Ci şi prin chipuri, frumoase chipuri albe, pline de strălucire, /Cu trăsăturile blând aspre, cu ochii sălbatici şi albaştri’ (Valery Larbaud, Stockholm).

SFÂRŞIT